Decizia penală nr. 76/2013. Furt calificat

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M A N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

DECIZIA PENALĂ NR.76/R/2013

Ședința publică din 22 ianuarie 2013 Instanța constituită din :

PREȘEDINTE	: I.	M. ,judecător
JUDECĂTORI	: V.	V. A.
	: L.	H.
GREFIER	: L.	C.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. - reprezentat prin PROCUROR -

SEBASTIAN DOBRESCU

S-au luat spre examinare recursurile formulate de inculpații D. N. și

D. C., împotriva sentinței penale nr.1954/_, pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei B., inculpații fiind trimiși în judecată prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud nr. 762/P/2011, pentru săvârșirea infracțiunilor de :

D. N. - pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i, Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal

D. C. - pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a și i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal,.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul D. C., av.Mititelu Mihail, din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul D. N. aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Negru C., din cadrul Baroului C., cu delegație avocațială depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursurilor.

Apărătorul inculpatului D. N., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât s-au încălcat prevederile art.327 alin.3 C.pr.pen., respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale și anume audierea martorilor Ghiță L. și Petrache M. . S-au făcut demersuri de către instanță în vederea audierii acestora însă nu s-a reușit acest lucru dar s-a omis a se da citire acestor declarații din faza de urmărire penală. Având în vedere că întreg dosarul se bazează pe declarațiile acestor doi martori, apreciază că s-a încălcat dreptul la apărare. În subsidiar, raportat la poziția inculpatului de nerecunoaștere, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., întrucât nu există suficiente probe de vinovăție. Consideră că nu sunt suficiente probe pentru a se răsturna prezumția de nevinovăție astfel că se impune a se face aplicare principiului " in dubio pro reo"; . In terțio, solicită reindividualizarea pedepsei în sensul reaprecierii probelor din dosar ținând cont de criteriile de individualizare prev.de art.72 C.penal. Solicită a se avea în vedere

pericolul social redus al faptei, nu există constituire de parte civilă iar prejudiciul a fost recuperat. Cu onorar din FMJ.

Apărătorul inculpatului D. C., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru aceleași motive invocate de antevorbitorul său. Cercetarea judecătorească este guvernată de anumite principii care trebuie respectate, ori, având în vedere modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească, anumite principii au fost încălcate. Din actele existente la dosar rezultă că s-a încercat audierea martorilor Ghiță L. și Petrache M. însă după două termene, instanța constatând că audierea acestora nu se poate face, a purces la judecarea cauzei fără a se da citire declaraților martorilor din faza de urmărire penală. Cele două declarații sunt singurele mijloace de probă care atestă că inculpații sunt autorii faptei astfel că ar fi trrebuit să se insiste în audierea lor. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 alin.1 lit.c C.pr.pen. Având în vedere martorii propuși de inculpați care au arătat că în perioada respectivă, amândoi inculpații lucrau la apartamentul martorului Candale D., face ca săvârșirea faptei de cei doi să fie improbabilă. În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate R. R., este adevărat că inculpatul a declarat că nu a pătruns niciodată în locuința acesteia dar urma papilară prelevată a fost găsită însă, cu toate acestea, există posibilitatea ca inculpatul să fi intrat în contact cu acest obiect în afara locuinței. Cu onorar din FMJ.

Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond. În cursul cercetării judecătorești, acuzarea a propus o serie de martori dintre care și Ghiță

L. și Petrache M. iar apărarea a solicitat audierea unor martori care au și fost audiați însă cei doi martori ai acuzării nu au putut fi audiați. Din acest punct de vedere nu subzistă motivul invocat de apărătorii inculpaților. Pe de altă parte, vinovăția inculpaților a fost dovedită prin probele administrate în cauză. În ceea ce privește prima faptă arată că partea vătămată a declarat că inculpatul D.

C. a efectuat niște transporturi din curtea ei dar nu a intrat niciodată în casa acesteia astfel că nu se explică urma papilară găsită pe un obiect din casa părții vătămate. Referitor la cea de-a doua faptă, este cert că cei doi martori Ghiță L. și Petrache M. au arătat că inculpații au adus acele țevi care au fost recunocute de partea vătămată ca fiind sustrase de la ea. Cu privire la reindividualizarea pedepsei, apreciază că prima instanță a procedat la o corectă individualizare având în vedere persoana inculpaților care sunt recidiviști și poziția de negare. Cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Inculpatul D. N., având ultimul cuvânt, solicită achitarea lui întrucât se consideră nevinovat.

C U R T E A

Prin sentința penală nr. 1954 din 17 decembrie 2012 a Judecătoriei B., pronunțată în dosar nr._, a fost condamnat inculpatul D. N. - fiul lui D. și Ana, născut la data de_ în B., jud. B. -Năsăud, cetățean român, studii 8 clase, muncitor necalificat, căsătorit, domiciliat în B., cartier

S., nr. 31, jud. B. -Năsăud, recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Gherla, CNP 1., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.

208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. b C.penal, la pedeapsa de: - 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b C.penal pentru toată durata executării pedepsei.

În temeiul art. 334 C.pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul D. C. din infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. b C.penal, în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal.

A fost condamnat inculpatul D. C. - fiul lui D. și Ana, născut la data de_ în B., jud. B. -Năsăud, cetățean român, studii 6 clase, pensionar de boală, necăsătorit, domiciliat în B., cartier S., nr. 31, jud. B.

-Năsăud, recidivist, CNP 1., la următoarele pedepse:

3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 33 lit. a C.penal (comisă în_ );
3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a și art. 33 lit. a C.penal (comisă în 28-_ ).

În baza art. 61 alin. 1 C.penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind restul de 621 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin SP nr. 248/2005 a Judecătoriei B., rest pe care îl contopește cu fiecare dintre pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate pentru faptele deduse judecății, rezultând 2 pedepse de câte 3 ani închisoare.

În temeiul art. 34 alin.1 lit. b C.penal s-au contopit pedepsele de 3 ani închisoare și 3 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.penal pentru toată durata executării pedepsei.

S-a luat act că partea vătămată R. R., domiciliată în mun. B., cartier

S., nr. 300, jud. B. -Năsăud nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși nu și-a recuperat prejudiciul, astfel că în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal confiscă de la inculpatul D. C. suma de 110 lei dobândiți în urma comiterii infracțiunii în dauna acestei părți vătămate.

S-a luat act că partea vătămată M. M., domiciliat în mun. B., str. I. V., nr. 3, sc. B, ap. 10, jud. B. -Năsăud nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat prejudiciul.

S-a luat act de faptul că cumpărătorul de bună credință PETRACHE M., domiciliat în comuna Buzescu, nr. 426, jud. Teleorman nu are pretenții de la inculpați, astfel că în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal confiscă de la fiecare dintre inculpații D. N. și D. C. câte 490 lei dobândiți în urma vânzării bunurilor sustrase de la partea vătămată M. M. .

În baza art. 191 alin. 2 C.pr.pen. au fost obligați fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care câte 300 lei reprezintă onorariu avocat oficiu în favoarea av. Rașca A. .

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud nr. 762/P/2011, a fost trimis în judecată inculpatul D. N. pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și i, Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal și inculpatul D. C., pentru comiterea

infracțiunii prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea

art. 37 lit. a Cod penal, art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a și i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.b Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, reținându-se că în data de_ în intervalul orar 16.45 - 16.50, inculpatul D.

a pătruns prin efracție în locuința părții vătămate R. R., de unde a sustras bunuri în valoare de 110 lei.
S-a mai reținut în actul de sesizare că în perioada_ -_, inculpații
C. și D. N. au pătruns pe terenul părții vătămate M. M., de unde au sustras un număr de 40 țevi.
Partea vătămată R. R. nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși nu și-a recuperat prejudiciul în valoare de 110 lei.
Partea vătămată M. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat prejudiciul.
Inculpații nu au recunoscut faptele comise, susținând că la datele când fost comise aceste fapte nu se aflau pe raza localității (f.75-76).
Analizând actele și lucrările de la dosar, respectiv cele ale dosarului nr. 762/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B. -Năsăud, coroborate cu declarațiile martorilor audiați, respectiv Candale Emil (f.110), Ghemant G. (f.111) și Csengeri Ferdinand (f.112), instanța a reținut, în fapt, următoarele:
Cei doi inculpați sunt frați, locuiesc în cartierul S. din mun. B. și amândoi au comis o multitudine de fapte de natură penală în decursul anilor, ei fiind recidiviști.
1. La data de_ în intervalul orar 16.45 - 16.50 inculpatul D. C., profitând de faptul că partea vătămată R. R. nu se afla la domiciliul său situat în B., cart. S., nr. 300, jud. B. -Năsăud, prin escaladarea geamului de aerisire a încăperii cu destinația de debara, a pătruns în incinta locuinței, a intrat în sufragerie și de pe o masă a sustras o trusă de parfumuri pentru bărbați marca Mijko Nacaido, în care se aflau ambalate 7 sticluțe de culoare albă cu parfum. Dintr-un sertar al mobilierului din debara inculpatul a sustras dintr-un portofel de culoare maro, suma de 4000 forinți maghiari, după care a părăsit locuința prin locul prin care intrase.
  Când a sosit la domiciliu, partea vătămată R. R. a observat lipsa plasei de protecție contra insectelor de la geamul de acces în debara, astfel că și-a dat seama că a fost jefuită și a anunțat organele de poliție.
  Cu ocazia cercetării la fața locului a fost prelevată și ridicată o urmă papilară digitală de pe o folie tip mapă din interiorul sertarului de unde au fost sustrași banii din portofel, urmă care s-a constatat a fi a inculpatului.
  Valoarea prejudiciului cauzat în aprecierea părții vătămate este de 110 lei, dar cu toate că nu s-a recuperat, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
  Inculpatul a negat comiterea acestei fapte. A recunoscut că îl cunoaște pe soțul părții vătămate, întrucât i-a efectuat transportul a 3 căruțe cu piatră în perioada în care se reține că ar fi comis fapta.
  În dovedirea nevinovăției sale, inculpatul nu a propus nici o probă.
  Comiterea faptei de către acesta este dovedită de declarația părții vătămate (f.29), coroborată cu Raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._ emis la data de_ de I.P.J. B. -Năsăud - Serviciul Criminalistic (f.44-49).
  Astfel, partea vătămată R. R. a declarat că îl cunoaște pe inculpat, acesta i- a efectuat mai multe transporturi de pământ și bolovani cu căruța. Mai precizează că acesta a fost în curtea lor, dar niciodată în casă.
  Raportat la această afirmație și coroborat cu faptul că prin raportul amintit anterior se concluzionează că urma papilară ridicată cu ocazia efectuării cercetării la fața locului din interiorul sertarului de unde au fost sustrași banii din portofel "a
  fost creată de degetul mare de la mâna dreaptă a numitului D. C. ";, reiese că acesta este autorul furtului comis din locuința părții vătămate R. R. .
2. Partea vătămată M. M. deține un teren în B., cart. Viișoara, în locul numit "Baholț". Acest teren este împrejmuit cu gard din plasă de sârmă și stâlpi din beton, iar accesul la teren se face pe o poartă din lemn cu sârmă ghimpată, poarta fiind asigurată și închisă cu sârmă.

Pe acest teren, partea vătăma a depozitat în cursul anului 2009 mai multe țevi din fier de diferite dimensiuni, care urmau a fi utilizate la confecționarea unui gard, respectiv 40 țevi cu lungimea de 3 metri fiecare, profil pătrat cu dimensiuni de 40 x 40 mm; 50 țevi cu lungimea de 3 metri fiecare, profil pătrat cu dimensiunea de 20 x 20 mm și 30 țevi profil rotund cu lungimea de 3 metri fiecare.

În perioada_ -_, inculpații D. C. și D. N. au pătruns pe terenul părții vătămate prin spargerea porții de acces, de unde au sustras toate aceste țevi și pe care ulterior le-au transportat cu o căruță și le-au valorificat la centrul de colectare a fierului vechi ce aparține martorul Petrache M.

, centru situat în B., în locul numit "Groapa Sărații". Pentru toate aceste țevi vândute au încasat suma de 980 lei.

Toate aceste țevi sustrase au fost recuperate de la centrul de colectare și restituite părții vătămate M. M. .

Din adresa de prejudiciu aflată la dosar rezultă că valoarea țevilor sustrase este de 2.490 lei.

Întrucât țevile au fost restituite părții vătămate M. M., acesta a arătat că nu se constituie parte civilă.

La rândul său Petrache M., administratorul centrului de colectare fier vechi a precizat că nu se constituie parte civilă cu suma de 980 lei cu care a cumpărat țevile de la inculpați.

Inculpații nu au recunoscut faptele comise, susținând că la datele când fost comise aceste fapte nu se aflau pe raza localității, apărări infirmate însă de probele de la dosar.

Astfel, în faza de urmărire penală au fost audiați martorii Petrache M. (f.52-53) și Ghiță L. (f.54-56), martori care au declarat că în data de_, în jurul orelor 18,00, în timp ce se afla în curtea casei, au intrat doi bărbați cu un ștraif încărcat cu țevi în formă pătrată, spunând că doresc să le vândă la fier vechi (cu precizarea că martorul deținea la acea dată un centru de colectare material feros și neferos al SC Remat SA).

Martorul declară "imediat m-am îndreptat spre ei, recunoscând că sunt frații

D. N. și D. C., ambii din cartier S., nr. 31";. În continuarea declarației, martorul precizează și dimensiunile acestor țevi, care corespund cu cele relatate de partea vătămată M. M. .

Același lucru îl relatează și martora Ghiță L., mama martorului Petrache

M., care afirmă că după ce bărbații respectivi au intrat cu atelajul în curtea lor

"am recunoscut pe cei doi bărbați care erau frați, frații D. din cartierul S., care au mai vândut fiului meu fier vechi";. Aceasta mai arată că după câteva zile s-a prezentat un cetățean care, văzând țevile, a declarat că sunt ale lui și i-au fost sustrase de lângă o cabană pe care o deține în apropierea locuinței lor.

În apărarea lor, inculpații au solicitat audierea martorilor Candale Emil (f.110) și Csengeri Ferdinand (f.112).

Martorul Candale Emil a declarat că în urmă cu aproximativ 3-4 ani, în lunile septembrie-octombrie, cei doi au lucrat la renovarea apartamentului său, însă "aceștia nu aveau un program de lucru fix, veneau când vroiau și plecau când vroiau";.

De asemenea, martorul Csengeri Ferdinand a declarat că în toamna anului 2009 a lucrat împreună cu D. C. la renovarea apartamentului mătușii acestuia. Martorul a lucrat doar 2 săptămâni, dar inculpatul "a muncit mai mult la acel apartament, atât înainte, cât și după perioada în care am lucrat și eu. Cât am lucrat eu la acel apartament, D. N. nu a muncit și el acolo";.

Raportat la cele patru declarații privitoare la fapta reținută în punctul 2 din rechizitoriu, instanța constată că cei doi inculpați se fac vinovați de comiterea acesteia. Nu negăm faptul că aceștia au muncit la renovarea acelui apartament, însă acest lucru nu-i împiedica să săvârșească infracțiunea de sustragere a țevilor de la partea vătămată M. M. .

Avem declarațiile martorilor Petrache M. și Ghiță L., persoane care îi cunoșteau foarte bine pe cei doi frați și care arată clar că aceștia le-au vândut țevile sustrase, indicând chiar dimensiunile acestora, dimensiuni care corespund întocmai cu cele indicate de partea vătămată.

Ca atare, apărarea acestora nu poate crea convingerea instanței că era imposibil ca ei să fie autorii furtului. Doar în cazul absurd în care ar fi fost încuiați în acel apartament, fără posibilitatea de a-l părăsi o perioadă lungă de timp, care să includă și cea în care au fost sustrase țevile, ar fi putut constitui o probă indubitabilă de nevinovăție. Ceea ce este nu doar exclus, dar și nedovedit.

Starea de fapt reținută de instanță este pe deplin dovedită cu mijloacele de

probă administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată: plângerile și declarațiile părți vătămate (filele 13-14,29-32), procesul verbal de cercetare la fața locului și plai foto aferentă (filele 15-26), raportul de constatare tehnico științifică dactiloscop (filele 44-49), adresa din care rezultă contravaloarea țevilor sustrase (fila 3); declarațiile martorilor Petrache M. (fila 52); Ghiță L. (fila 54), Ghemant G. I. (fostă Berki -fila 57 și 111); Candale Emil (f.110) și Csengeri Ferdinand (f.112).

În drept:

Cu privire la fapta descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, în care inculpatul

D. C. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. b C.penal, instanța a constatat că procurorul a reținut în mod greșit starea de recidivă postexecutorie.

Raportat la data comiterii faptei -_ și la data la care s-a împlinit termenul de executare al pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin SP nr. 248/2005 a Judecătoriei B., această infracțiune a fost comisă în stare de recidivă postcondamnatorie.

Astfel, din pedeapsa respectivă a fost liberat condiționat la data de_, cu un rest de 621 zile, împlinit la data de_ . Infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în_, deci anterior împlinirii termenului în care pedeapsa se consideră executată.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 334 C.pr.pen. instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpatul D. C. din

infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. b C.penal, în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal și furt calificat, prev. de art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal.

Fapta inculpatului D. N. , descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, de a sustrage prin efracție și împreună cu inculpatul D. C., bunuri aparținând părții vătămate M. M., a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art.

37 lit. b C.penal, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului s-a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.penal, limitele speciale de pedeapsă prev. de textul incriminator, pericolul social al faptei și al inculpatului, cauzele de atenuare sau agravare a răspunderii penale. Raportat la aceste criterii instanța a constatat că inculpatul este recidivist, are până în prezent un număr foarte mare de condamnări pentru același gen de infracțiuni, astfel că se impune aplicarea unei pedepse care, prin cuantumul său și modalitatea de executare să fie aptă să îndeplinească scopul prevăzut de lege, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Instanța a apreciat că, față de natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite, de ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, se impune interzicerea exercitării drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.penal. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C.penal, instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.penal, pe perioada executării pedepsei.

Instanța a considerat că executarea efectivă a pedepsei în penitenciar se impune în vederea realizării scopului pedepsei, respectiv formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială.

Fapta inculpatului D. C. , descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, de sustrage prin efracție bunuri aparținând părții vătămate R. R., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Fapta aceluiași inculpat, descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, de a sustrage prin efracție și împreună cu inculpatul D. N., bunuri aparținând părții vătămate M. M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a și i C.penal, cu aplic. art. 37 lit. a C.penal, pentru care instanța l-a condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 61 alin. 1 C.penal instanța a dispus revocarea beneficiul liberării condiționate privind restul de 621 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin SP nr. 248/2005 a Judecătoriei B., rest pe care l-a contopit cu fiecare dintre pedepsele de câte 3 ani închisoare aplicate pentru faptele deduse judecății, rezultând 2 pedepse de câte 3 ani închisoare.

În temeiul art. 34 alin.1 lit. b C.penal, constatând că cele două infracțiuni au fost comise în forma concursului real, s-a dispus contopirea pedepselor de 3 ani închisoare și 3 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

lit. b C.penal. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 71 C.penal, instanța a dispus, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării de către inculpat exclusiv a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit.a teza a II-a și lit. b C.penal, pe perioada executării pedepsei.

Latura civilă:

Instanța a luat act că partea vătămată R. R. nu s-a constituit parte civilă în cauză, deși nu și-a recuperat prejudiciul, astfel că în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul D. C. a sumei de 110 lei dobândiți în urma comiterii infracțiunii în dauna acestei părți vătămate.

De asemenea, a luat act și de faptul că partea vătămată M. M. nu s- a constituit parte civilă în cauză, întrucât și-a recuperat prejudiciul.

Totodată a mai luat act de faptul că cumpărătorul de bună credință Petrache M. nu are pretenții de la inculpați, astfel că în baza art. 118 alin. 1 lit. e C.penal s-a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpații D. N. și

D. C. a câte 490 lei dobândiți în urma vânzării bunurilor sustrase de la partea vătămată M. M. .

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații D. N. și D. CLAUDI.

Inculpatul D. N. prin apărătorul său a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe întrucât s-au încălcat prevederile art.327 alin.3 C.pr.pen., respectiv instanța nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale și anume audierea martorilor Ghiță L. și Petrache M. . S-au făcut demersuri de către instanță în vederea audierii acestora însă nu s-a reușit acest lucru dar s-a omis a se da citire acestor declarații din faza de urmărire penală. Având în vedere că întreg dosarul se bazează pe declarațiile acestor doi martori, apreciază că s-a încălcat dreptul la apărare. În subsidiar, raportat la poziția inculpatului de nerecunoaștere, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., întrucât nu există suficiente probe de vinovăție. Consideră că nu sunt suficiente probe pentru a se răsturna prezumția de nevinovăție astfel că se impune a se face aplicare principiului " in dubio pro reo"; . In terțio, solicită reindividualizarea pedepsei în sensul reaprecierii probelor din dosar ținând cont de criteriile de individualizare prev.de art.72 C.penal. Solicită a se avea în vedere pericolul social redus al faptei, nu există constituire de parte civilă iar prejudiciul a fost recuperat.

Inculpatul D. C. prin apărător a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe pentru aceleași motive respectiv că cercetarea judecătorească este guvernată de anumite principii care trebuie respectate, ori, având în vedere modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea judecătorească, aceste principii au fost încălcate. Din actele existente la dosar rezultă că s-a încercat audierea martorilor Ghiță L. și Petrache M. însă după două termene, instanța constatând că audierea acestora nu se poate face, a purces la judecarea cauzei fără a se da citire declaraților martorilor din faza de urmărire penală. Cele două declarații sunt singurele mijloace de probă care atestă că inculpații sunt autorii faptei astfel că ar fi trrebuit să se insiste în

audierea lor. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 alin.1 lit.c C.pr.pen. Având în vedere martorii propuși de inculpați care au arătat că în perioada respectivă, amândoi inculpații lucrau la apartamentul martorului Candale D., face ca săvârșirea faptei de cei doi să fie

improbabilă. În ceea ce privește fapta comisă în dauna părții vătămate R. R., este adevărat că inculpatul a declarat că nu a pătruns niciodată în locuința acesteia dar urma papilară prelevată a fost găsită însă, cu toate acestea, există posibilitatea ca inculpatul să fi intrat în contact cu acest obiect în afara locuinței.

Analizând sentința atacată,pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea reține următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză,prima instanță a reținut o stare de fapt corectă,corespunzătoare adevărului,din care a reieșit vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor de furt prev. de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen. și 37 lit. a și b Cod penal.

Furtul comis în dauna părții vătămate R. R. de către inculpatul D. C. este dovedit cu declarația părții vătămate (f.29), coroborată cu Raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopică nr._ emis la data de_ de

I.P.J. B. -Năsăud - Serviciul Criminalistic (f.44-49).

Furtul comis de către cei doi inculpați în dauna părții vătămate M. M. este dovedit cu probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată: plângerile și declarațiile părți vătămate (filele 13-14,29-32), procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă (filele 15-26), raportul de constatare tehnico științifică dactiloscop (filele 44-49), adresa din care rezultă contravaloarea țevilor sustrase (fila 3); declarațiile martorilor Petrache M. (fila 52); Ghiță L. (fila 54), Ghemant G. I. (fostă Berki -fila 57 și 111); Candale Emil (f.110) și Csengeri Ferdinand (f.112).

În cursul cercetării judecătorești, acuzarea a propus o serie de martori dintre care și Ghiță L. și Petrache M. iar apărarea a solicitat audierea unor martori care au și fost audiați ,însă cei doi martori ai acuzării nu au putut fi audiați,deși instanța a depus toate diligențele în acest sens,dispunând inclusiv audierea lor prin comisie rogatorie (f.97-98) ,însă aceștia sunt plecați din țară, dar la dosar există declarațiile acestora date în faza de urmărire penală,astfel că vinovăția inculpaților a fost dovedită prin probele administrate în cauză. În ceea ce privește prima faptă, partea vătămată a declarat că inculpatul D. C. a efectuat niște transporturi din curtea ei dar nu a intrat niciodată în casă, astfel că nu se explică urma papilară găsită pe un obiect din casa acesteia. Referitor la cea de-a doua faptă, este cert că cei doi martori Ghiță L. și Petrache M. au arătat în faza de urmărire penală că inculpații au adus acele țevi care au fost recunoscute de partea vătămată ca fiind sustrase de la ea.

Trecând apoi la sancționarea inculpaților ,instanța de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art.72 C.pen. ,respectiv atât circumstanțele reale ale cauzei, cât și circumstanțele personale ale inculpaților,respectiv gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor ,dar și atitudinea nesinceră a acestora și starea de recidivă,instanța analizând temeinic și argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepselor .

Față de toate aceste aspecte,Curtea apreciază că prima instanță a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților ,atât în ceea ce privește cuantumul acestora cât și modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora,iar pedepsele vor fi în măsură să contribuie la reeducarea acestora și la prevenirea săvârșirii pe viitor de noi fapte antisociale.

Prin urmare,în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. va respinge ca nefondate recurile declarate de inculpați.

Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. - suma de 200 lei onorar pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorar avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații D. N. și D.

C. împotriva sentinței penale nr. 1954 din 17 decembrie 2012 a Judecătoriei

B. .

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de câte 300 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.

Obligă pe recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 600 lei fiecare cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 22 ianuarie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

I. M. V. V. A. L. H.

GREFIER,

L. C.

Dact.I.M./Dact.S.M 3 ex./_

Jud.fond. A. C. S.

← Decizia penală nr. 1700/2013. Furt calificat		Decizia penală nr. 550/2013. Furt calificat →

Decizia penală nr. 76/2013. Furt calificat

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 76/2013. Furt calificat