Decizia penală nr. 784/2013. Distrugere din culpă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
DECIZIA PENALĂ NR.784/R/2013
Ședința publică din 3 iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: M. Ș., judecător
JUDECĂTORI: L. M.
L. H.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul P. V. împotriva sentinței penale nr.124 din 1 aprilie 2013 a Judecătoriei Vișeu de Sus, pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiuni prev.de art.219 al.2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului
P. V., av.Serbănescu Cristian A., din cadrul Baroului Maramureș, cu delegația la dosar și reprezentanta părții civile SC";E. ";SA F. de D. a
E. E. T. N. cons.jur.A. ca Vioria, lipsă fiind partea responsabilă civilmente SC";D. ";S. .
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului P. V. , solicită admiterea recursului și, în consecință, achitarea inculpatului în temeiul art.10 lit.a C.pr.pen., întrucât există una dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit.
În subsidiar, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare pentru următoarele considerente:
Sub aspectul laturii penale, solicită a se reține că motivarea hotărârii nu conține nici o probă relevantă care poate conduce la condamnarea inculpatului.
Solicită a se reține că deși a fost sesizată, partea civilă nu a remediat deficiențele stâlpului înclinat, astfel că în opinia sa inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de distrugere.
În ce privește latura civilă a cauzei, apreciază că partea civilă avea obligația să repare stâlpul sau să îl ancoreze.
În consecință, apreciază că prima instanță nu a soluționat în mod corect nici latura civilă și nici latura penală a cauzei, astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru stabilirea imposibilității remedierii acestui stâlp de susținere a liniei electrice.
Reprezentantul părții civile SC";E. ";SA F. de D. a E. E. T.
N. , în baza art.385/15 lit.b C.pr.pen., solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală. În susținerea poziției procesuale arată că prima instanță a interpretat în mod corect întregul material probator administrat în cauză, reținând vinovăția inculpatului în producerea distrugerii stâlpului de susținere a liniei electrice.
De asemenea, instanța de fond în mod corect a reținut faptul că este reținută vinovăția inculpatului întrucât, chiar dacă este șofer profesionist și în zonă nu existau indicatoare restrictive cu privire la gabarit și la masa maximă admisă, inculpatul trebuia și putea să prevadă că raportat la regimul de înălțime a autovehiculului condus și poziția de amplasare a liniei electrice aeriană, drumul comunal nu era adecvat circulării unui astfel de autovehicul.
Susține că acest stâlp de susținere a fost amplasat în anul 1972 iar ultima verificare a acestuia s-a făcut în urma realizării proiectului avizat cu nr.27843/2011, constatându-se și la acea dată că acel stâlp era în condiții de siguranță, fiind respectate toate normativele tehnice privind amplasarea lui. După cum se poate observa din planșele fotografice (f.8,10,12-13 dosar u.p.) acesta era ancorat.
În consecință, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Reprezentantul M. ui P. , solicită admiterea recursului indiferent de varianta ce se va adopta.
De altfel, apreciază că se justifică trimiterea spre rejudecare din perspectiva neadministrării de probe pentru lămurirea stării de fapt. Susține că nu a dedus elemente esențiale cum ar fi poziționarea acestui stâlp înainte de incidentul respectiv, înălțimea la care se aflau firele și alte împrejurări ce rezultă din declarația acestuia și au făcut obiectul apărării sale. Prima instanță nu se referă la aspectele legate de apărarea ce ține premisa arătată de inculpat în declarație, ci doar la aspecte legate de împrejurările arătate în rechizitoriu și susținute de partea civilă.
Prin urmare, consideră că dacă instanța va aprecia că acest material probator mai poate fi completat, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe de altă parte însă, în dosarul cauzei există un element care permite soluționarea cauzei în recurs, în sensul achitării inculpatului în baza art.10 lit.d C.pr.pen., aceasta legat de semnalizare, gabarit și înălțime, întrucât prima instanță și-a bazat condamnarea pe o singură frază, arătând că în condițiile în care nu exista această semnalizare, inculpatul putea să observe acest lucru.
In opinia sa, noțiunea de "trebuia";, se impune a fi legată de obligație care să apară într-un text de lege sau să rezulte din desfășurarea unor activități. Ori, în cauză rezultă de altfel din faza de urmărire penală și a fost confirmată în fața instanței că zona nu avea restricții specifice conducătorilor auto care circulă în zonă legate de acest pericol.
Prin urmare, dacă se va considera că acest element legat de definiția în cauză sau de adaptarea textului art.19 pct.2 lit.a sau b C.pen., la premisele art.919 C.civ., nu își are justificare din perspectiva acestui element al lipsei posibilităților legale de prevedere pentru inculpat, soluția este de achitare și respingere a pretențiilor civile.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 124 din 1 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Vișeu de Sus a fost condamnat inculpatul P. V. , fiul lui V. și M., născut la data de 14 august 1974 în Vișeu de Sus, jud. Maramureș, CNP 1., cetățean român, studii generale, căsătorit, cu antecedente penale, ocupație-șofer, domiciliat în com. Poienile de sub Munte, nr. 523, jud. Maramureș pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă prev. și ped. de art. 219 al. 2 c. pen. cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. "c"; C. pen. și art. 76 lit. "f"; C. pen. la pedeapsa de 400 (patrusute) lei amendă.
S-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 63 ind. 1
pen.
În baza art. 14, art. 346 C. pr. pen și art. 998, 999 C. civ. vechi și art. 6 C. civil nou, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC DS cu sediul în R., nr. 352, jud. Maramureș să plătească părții civile SC F. de D. a E. E., E. D. T. N. SA-Sucursala de D. a E. E. B. M. cu sediul în B. M., str. V., nr. 64, jud. Maramureș suma de 4.663,26 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În temeiul art. 191 al. 1 și 3 C. pr. pen., a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 27 septembrie 2012, dat în dos. nr. 1165/P/2011 al Parchetului de pe lângă J. ecătoria Vișeu de Sus, înregistrat sub nr._, inculpatul P. V.
, cu datele personale individualizate în dispozitivul sentinței, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă, prev. și ped. de art. 219 al. 2 C. pen.
În cauză s-a constituit parte civilă SC F. de D. a E. E., E.
T. N. SA-Sucursala de D. a E. E. B. M., cu suma de 4.663,26 lei.
Inculpatul s-a prezentat în fața instanței, dar nu a recunoscut săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Din probele administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, instanța a reținut în fapt următoarele:
În data de_, inculpatul se deplasa cu camionul marca "MAN"; cu nr. de înmatriculare_, proprietatea SC ,,D. "; S., cu sediul în R., nr. 352, jud. Maramureș, pe drumul comunal din cătunul "Paulic"; de pe raza comunei Poienile de sub Munte. Ajungând în dreptul imobilului cu nr. 1200/A aparținând martorului Logoș V., a agățat cu camionul cablurile de curent electric care traversau drumul sus- menționat și alimentau imobilul de la nr. 1205. Aceste cabluri erau montate pe un stâlp de beton amplasat în curtea imobilului de la nr.1200 A, iar din cauza tensionării lor, stâlpul a cedat și s-a rupt de la cca. 1 m de la suprafața pământului, căzând pe acoperișul imobilului cu nr. 1205 de vis- a-vis, fiind deteriorată și rețeaua electrică de 0,4 kv, în cădere atingând și cabina camionului condus de inculpat, provocându-i avarii. Pentru remedierea deteriorării rețelei electrice a fost necesară intervenția mai multor echipe de electricieni.
După incident, inculpatul a efectuat manevra de mers înapoi, mișcând astfel camionul, motivând că ,,i-a fost frică să nu se electrocuteze";.
La fața locului au sosit organele de poliție, alertate prin SAUU "112";, precum și o echipă de la SC ,,E. "; SA.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a afirmat că, în timp ce se deplasa cu camionul pe drumul comunal, a observat cum începe să se clatine stâlpul din beton, care efectiv i-a căzut pe cabină, în opinia sa din cauza trepidațiilor drumului, provocate de camion.
În fața instanței, acesta și-a menținut poziția de nerecunoaștere a faptei pentru care a fost trimis în judecată, arătând că nu el a agățat stâlpul și firele susținute de acesta, fiind posibil ca stâlpul să fi căzut din cauza trepidațiilor provocate de camionul pe care îl conducea. Apoi, stâlpul s-a rupt de la 1-1,5 m întrucât proprietarul terenului pe care e amplasat stâlpul îl lovea cu TAF-ul, pentru a-l rupe și a ,,scăpa"; de acesta ( f.28)
La solicitarea inculpatului, a fost emisă o adresă către Poliția Comunei Poienile de sub Munte, pentru a comunica dacă pe sectorul de drum în care a
avut loc evenimentul din data de_, în care a fost implicat inculpatul, existau indicatoare de restricție în ceea ce privește gabaritul și tonajul, răspunsul comunicat prin adresa nr.531.228/_ fiind negativ ( f.24)
De asemenea, prin Notele de ședință depuse la dosarul cauzei de către SC
F. de D. a E. E., E. D. T. N. SA-Sucursala de
a E. E. B. M., se arată că stâlpul în cauză este proprietatea sa, făcând parte din linia electrică aeriană ce alimentează com.Poienile de Sub Munte, zona Luhei, ultima verificare a acestei rețele electrice fiind făcută în anul 2011, nefiind efectuate măsuri de întreținere a stâlpilor, acestea nefiind necesare, rețeaua electrică fiind în bună stare de funcționare ( f.27)
Martorul Logoș V. a arătat, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, că, așa cum este poziționat stâlpul pe proprietatea sa, acesta nu
putea fi lovit de cabina autovehiculului, ci agățat, eventual, de prelată, sau altă
componentă a cami onului . Nu a exercitat acțiuni de lovire asupra stâlpului, acesta nu era fisurat, înclinat, având o poziție normală, neavând o înclinație care să-i ,,creeze suspiciuni că ar putea cădea"; (f.36)
Această declarație se coroborează cu declarațiile martorilor A. I. și Roman I., electricieni în cadrul SC ,,E. "; SA ( f.39,40)
Martorul Oancea Ștefan, audiat de instanță, arată că, în calitate de primar, a cunoscut situația rețelei electrice din zonă, iar stâlpul în cauză avea o oarecare înclinație, care însă nu putea pune în pericol traficul, considerând că stâlpul nu putea fi lovit de autovehicule, fiind situat la circa 2,5 m în interiorul proprietății numitului Logoș V., dar, din cauza tensiunii din aliniament, a cedat ca urmare a presiunii exercitată în branșament ( f.43,44). Din declarație a mai reieșit că acel stâlp susținea un branșament al rețelei în aliniament, dar și un branșament care traversa drumul și care alimenta cătunul Paulic.
În Procesul-verbal de cercetare la fața locului s-a reținut că evenimentul s-a produs pe un drum comunal din pământ, cu o lățime de 3,50 m, neprevăzut cu acostament, de o parte și de alta a acestuia aflându-se garduri din lemn. Stâlpul este amplasat în curtea imobilului de la nr.1200/A, la o distanță de 1 m față de marginea drumului, și a fost rupt la o distanță de 89 cm de la baza lui, acesta fiind prevăzut cu sistem de susținere de tip ancoră, poziționată în partea opusă în care a căzut stâlpul ( f.5 d.u.p.)
Din planșele fotografice s-a observat că stâlpul a fost amplasat spre interiorul curții, dar în zona acestuia, între curte și drum, nu exista gard ( f.8, 13d.u.p.) De asemenea, s-a observat că stâlpul este din beton, armat cu mai multe fire din fier, fiind încorporat în sol și ancorat printr-un cablu ( f.8, 10, 12,13 d.u.p.) .
Date fiind caracteristicile tehnice ale stâlpului, dar și locul și modalitatea ruperii acestuia, este exclusă căderea accidentală pe camionul condus de inculpat, din întreg probatoriul administrat reieșind că stâlpul s-a rupt ca urmare a agățării firelor electrice susținute de acesta, de către vehiculul condus de inculpat.
Autovehiculul condus de inculpat la data săvârșirii faptei reținută în sarcina acestuia este un camion MAN, de mare gabarit, lățime și lungime, în condițiile în care drumul pe care s-a săvârșit fapta reținută în sarcina inculpatului este un drum comunal de pământ (uliță), fără acostament, a cărui lățime este de 3,5 m, măsurată între gardurile proprietăților limitrofe drumului ( relevante sub acest aspect fiind și planșele fotografice din dos.de urmărire penală-f.7-13 )) .
Inculpatul este conducător-auto profesionist, calitate în care acesta trebuia să ia toate măsurile pentru a conduce vehiculul în condiții de siguranță și doar pe drumuri adaptate caracteristicilor tehnice ale vehiculului. Chiar în lipsa unor
indicatoare restrictive privind masa maximă admisă, inculpatul trebuia și putea să prevadă că, raportat la regimul de lățime-înălțime al vehiculului condus și poziția și amplasamentul liniilor aeriene de electricitate, drumul comunal în cauză este inadecvat circularii pe el cu un astfel de vehicul.
Pentru toate aceste considerente s-a apreciat că solicitarea apărătorului inculpatului privind achitarea acestuia, fiind în prezența cazului prev. de art.10 alin.1 lit.e din C.pr.p este nefondată, neexistând vreo cauză care să înlăture caracterul penal al faptei . De asemenea, nu există alte cazuri care să impună achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal.
În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere prev. și ped. de art. 219 al. 2 din C.pen., pentru care urmează a fi condamnat la o pedeapsă cu amenda penală.
Fapta săvârșită de inculpat, sub aspectul laturii obiective, s-a realizat prin agățarea rețelei de electricitate care traversa drumul comunal din cătunul
,,Pauluic";, provocând ruperea stâlpului din beton care o susținea, proprietatea părții civile. Această faptă a avut ca urmare aducerea în stare de neîntrebuințare a rețelei electrice de 0,4 kv, existând o relație de cauzalitate între acțiunea de distrugere în condițiile anterior reținute și urmarea produsă.
Poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunea săvârșită și rezultatul produs se caracterizează prin culpă, vinovăția inculpatului fiind dovedită în cauză.
Instanța a constatat așadar, că fapta există, a fost săvârșită de către inculpat cu vinovăție, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată.
Pedeapsa trebuie să aibă o funcție de constrângere, de intimidare, dar și de reeducare, mijloace ce urmăresc aceleași scopuri de prevenție și de adaptare socială, astfel că, prin aplicarea unei pedepse cu amendă, instanța are convingerea că scopul sancționator al acesteia va fi atins, în același timp cu îndeplinirea scopului educativ al acesteia, astfel încât pe viitor să respecte normele legale.
Instanța a ales pedeapsa cu amenda, raportat la modalitatea și împrejurările în care au fost comise faptele și prejudiciul relativ redus cauzat.
De asemenea, instanța a aplicat și disp. art.63 alin.3 teza a -II-a C.pen. astfel că minimul special este de 500 lei și maximul special 30.000 de lei.
La individualizarea pedepsei și a cuantumului acesteia, instanța a avut în vedere atingerea scopului aplicării ei, prev. de art. 52 C. pen. și criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., dispozițiile generale ale C.p., limitele de pedeapă prev.de textul incriminator, respectiv închisoare de la o lună la 2 ani sau amenda, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul P. V.
, fără a indica motivele de nelegalitate ori netemeinicie.
În ședința publică din data de 3 iunie 2013, prin apărător ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și achitarea sa, invocând cazul fortuit sau, în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță în vederea efectuării unei expertize tehnice. Referitor la latura civilă a cauzei s-a arătat că trebuia reținută cel puțin culpa comună a inculpatului cu cea a părții civile, care a fost sesizată în repetate rânduri pentru a repara stâlpul.
Susținerile inculpatului, prin apărător ales, din ședința publică din data de 3 iunie 2013 sunt redate integral mai sus, în practicaua hotărârii.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.385/14 Cod procedură penală, curtea constată că recursul este fondat și va fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în considerare.
Astfel, se constată că inculpatul recurent P. V. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de distrugere din culpă, prev.de art.219 alin.2 Cod penal, reținându-se în esență că la data de_ a agățat cu camionul marca MAN cu nr.de înmatriculare_, rețeaua electrică care traversa drumul comunal din cătunul Paulic, de pe raza comunei Poienile de sub Munte, în dreptul imobilelor cu nr.1200/A, respectiv 1205, provocând ruperea
stâlpului din beton care susținea rețeaua electrică și aducerea în stare de neîntrebuințare a rețelei electrice de 0,4 kv din zonă.
Din adresa nr.531.228/_ a Postului de Poliție Poienile de sub Munte reiese că pe sectorul de drum comunal din cătunul Paulic de pe raza comunei Poienile de sub Munte nu există și nu existau nici la data de_ indicatoare de restricții în ceea ce privește tonajul și gabaritul depășit. ( f.24)
Prin urmare curtea constată că nu se poate reține vreo culpă în sarcina inculpatului pentru faptul că a circulat pe un drum public pe care nu erau amplasate semne de circulație care să impună vreo restricție.
Câtă vreme firele rețelei electrice erau amplasate la o înălțime care nu permitea accesul autovehiculelor de tipul celui condus de inculpat, acest fapt trebuia semnalizat în mod corespunzător de administratorul drumului.
Ceea ce se impută inculpatului prin actul de trimitere în judecată este acțiunea de agățare a rețelei electrice, nu o acțiune de lovire a stâlpului.
Lovirea stâlpului de către inculpat nu a fost probată în cauză, planșele fotografice de la dosar (f.7-13 dosar u.p.) nu atestă o astfel de acțiune, nu s-a efectuat un raport de constatare tehnică cu privire la autovehiculul condus de
inculpat și cu privire la stâlp, care să ateste urme de lovire a stâlpului la nivelul de 1 metru de la bază, la care acesta s-a rupt, iar martorii audiați în cauză nu au asistat la momentul la care stâlpul a căzut.
Potrivit declarațiilor martorilor Logoș V., proprietarul terenului pe care era amplasat stâlpul și Oancea Ștefan, primar, au existat sesizări repetate la Primăria Poienile de sub Munte și la E. referitoare la stâlpul în cauză, întrucât acesta avea o poziție înclinată și putea ceda sub presiunea branșamentului.
În consecință, neputându-se reține vreo culpă în sarcina inculpatului, urmează a se pronunța o soluție de achitare în baza art.10 lit.d Cod procedură penală, faptei lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv forma de vinovăție cerută de lege.
Pentru considerentele prezentate, în baza art. 38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul P. V., domiciliat în comuna Poienile de sub Munte, nr.523, jud.Maramureș împotriva sentinței penale nr. 124 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, pe care o va casa în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d Cod procedură penală va dispune achitarea inculpatului P. V., fiul lui V. și M., născut la_, CNP 1., de sub învinuirea comiterii infracțiunii de distrugere din culpă, prev.de art.219 alin.2 Cod penal, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală, art.1357 și următ. cod civil se va respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă SC F. de D. a E.
"E. D. T. N. "; SA - Sucursala de D. a E. E.
B. M., paguba suferită de partea civilă nedatorându-se culpei inculpatului, culpa aparținând în parte părții civile, care nu a dat curs sesizărilor referitoare la stâlpul în cauză, și în parte administratorului drumului, care nu a amplasat mijloace de semnalizare restrictive în zonă.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare la fond și în recurs vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I DE :
În baza art. 38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de inculpatul P. V., domiciliat în comuna Poienile de sub Munte, nr.523, jud.Maramureș împotriva sentinței penale nr. 124 din_ a Judecătoriei Vișeu de Sus, pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art.11 pct.2 lit.a, art.10 lit.d Cod procedură penală dispune achitarea inculpatului P. V., fiul lui V. și M., născut la_, CNP 1., de sub învinuirea comiterii infracțiunii de distrugere din culpă, prev.de art.219 alin.2 Cod penal, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art.14, 346 Cod procedură penală, art.1357 și următ. Cod civil respinge acțiunea civilă formulată de partea civilă SC F. de D. a E.
E. "E. D. T. N. "; SA - Sucursala de D. a E. E.
B. M. .
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare la fond și în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
M. Ș. | L. | M. | L. | H. |
G.
M. B.
Red.L.M./M.N.
2 ex./_
J. .fond: V. F. F.
| ← Decizia penală nr. 638/2013. Distrugere din culpă | Decizia penală nr. 1395/2013. Distrugere din culpă → |
|---|
