Decizia penală nr. 829/2013. Infractiuni rutiere-circulația pe drumurile publice
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.829/R/2013
Ședința publică din 10 iunie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: ANA C., judecător JUDECĂTORI: L. M.
M. Ș.
GREFIER: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău și inculpatul T. I. A. împotriva sentinței penale nr.134 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge prev. de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. I. A., asistat de către apărător ales, av. Godâncă Herlea T., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar, lipsă fiind părțile civile S. județean de A. S. și S.
J. de U. Z. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul ales al inculpatului T. I.
A., depune la dosar raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică psihoeducațională a inculpatului.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul M. ui P. , susține recursul care vizează aspectul legat de nelegalitatea rezolvării pretinsei laturi civile în cauză, considerând că recursul parchetului în această situație este și admisibil și fondat, întrucât vizează o problemă de legalitate esențială ținând de esența acțiunii deduse judecății. Opinează că în cauză, spre deosebire de aserțiunile pe care instanța le-a făcut în cuprinsul motivării pornind de la o premisă reală, respectiv soluția din recursul în interesul legii din 2004, nu putea soluționa o latură civilă care nu există în speță, datorită naturii infracțiunii de pericol deduse judecăți, care nu are urmări în plan material nici din perspectiva urmărilor produse în cadrul accidentului respectiv și nici din perspectiva dispozițiilor legale.
Prin urmare, solicită admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate și înlăturarea dispozițiilor privind soluționarea laturii civile ca inadmisibilă, datorită inexistenței laturii civile în cauză.
Apărătorul ales al inculpatului T. I. A. , susținere recursul declarat de inculpat, solicitând admiterea acestuia și, în consecință, achitarea inculpatului în temeiul prev.art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 al.1 lit.b/1 C.pr.pen., respectiv fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu privire la această cerere principală, menționează că instanța de fond a reținut corect starea de fapt, aplicând în mod just principiul in dubio pro reo.
Apreciază că pericolul social generic al faptei este avut în vedere de legiuitor în momentul când încriminează fapta. Plecând de la aceste premise și având în vedere circumstanțele concrete în care fapta a fost comisă, solicită a se constata că în speță sunt aplicabile disp.art.18/1 C.pen.
În subsidiar, solicită a se reține în favoarea inculpatului ca și circumstanțele atenuante, vârsta de 20 ani a inculpatului, împrejurarea că este la prima confruntare cu legea penală precum și atitudinea sinceră pe întreg parcursul procesului penal.
În ce privește recursul declarat de parchet, solicită admiterea acestuia.
Reprezentantul M. ui P. , consideră că recursul declarat de inculpat este fondat doar din perspectiva nelegalității arătate de parchet în ce privește latura civilă.
In ce privește latura penală a cauzei, apreciază că recursul este nefondat, sens în care nu solicită a se interveni în ceea ce privește dozarea pedepsei sau aplicareadispoz.art.18/1 C.pen., care nu sunt aplicabile în speță.
Inculpatul T. I. A. , având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 134 din 3 aprilie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosarul nr._ , în baza art. 87 alin. 1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 C.proc.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului T. I. A. , fiul lui A. și V., născut la data de_ în Z., jud.S., domiciliat în loc. Z., str. G. Coșbuc nr. 1C, jud. S., cetățenie română, CNP 1. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art.71 C.pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b, lit.c C.pen. de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea integrală a pedepsei aplicate, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.81 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit potrivit art.82 alin. 1 C.pen.
În baza art.71 alin.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.
În baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen. cu aplicarea art.103 din Legea nr.71/2011 cu aplicarea art._, 1392 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. de ambulanță J. S. cu sediul în Z.
, str. Simion Bărnuțiu nr. 67, jud. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 429,60 lei către partea civilă cu titlu de daune materiale.
În baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen. cu aplicarea art.103 din Legea nr. 71/2011 cu aplicarea art._, 1392 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. J. de U. Z. cu sediul în Z., str. Simion Bărnuțiu nr. 67, jud. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.022,52 lei către partea civilă cu titlu de daune materiale, plus dobânda legală aferentă până la data plății.
În baza art.191 alin1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 400 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău emis în dosar nr. 1185/P/2012 la data de_ și înregistrat pe rolul Judecătoriei Z. sub nr. de mai sus la data de_, față de inculpatul T. I. A. , fiul lui A. și
V., născut la data de_ în Z., jud.S., domiciliat în loc. Z., str. G. Coșbuc nr. 1C, jud. S., cetățenie română, CNP 1., s-a pus în mișcare acțiunea penală și a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art.87 alin.1 din
O.U.G. 195/2002 republicată.
În fapt s-a reținut că inculpatul la data de_, în jurul orei 03:57 a condus pe DJ 108A din județul S., autoturismul marca VW Polo, cu nr de
înmatriculare_, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (0,90 g/l prima probă, respectiv 0,70 g/l cea de a doua și 1,60g/l la calculul retroactiv al alcoolemiei ), iar la km 37+300m între localitățile Românași și Păușa, jud. S., într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat. În urma accidentului de circulație conducătorul auto, inculpatul T. I. A. și pasagerul de pe bancheta din spate, martorul Tamba Vlad, au fost transportați la S. J.
Z. în vederea acordării de îngrijiri medicale.
Situația de fapt reținută prin actul de sesizare a instanței rezultă din următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale:proces- verbal de constatare cercetare la fața locului (f.5-13); declarații învinuit (f.15-17, 22-23); declarație martor Pusok Lenard Laszlo (f.18-19); declarație martor C. Ovidiu M. (f.20); rezultat etilotest (f.24); proces-verbal de prelevare probe biologice, buletin de examinare clinică, cerere de analiză (f.25-28); buletin de analiză toxicologică alcoolemie (f.29); raport de expertiză medico legală calcul retroactiv al alcoolemiei (f.33); proces verbal verificare stare tehnică autoturism (f.35-37); adresă S. de telecomunicații speciale - Direcția pentru apel unic de urgență + CD (f.39-43); constatare medico-legală Tamba Vlad (f.46).
Pe parcursul derulării procesului penal, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare al instanței arătând modul de comitere al acestora, și a regretat cele comise solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le însușește și nu solicită administrarea de probe uzând de prevederile art.320 indice 1 C. proc. penală - judecata în cazul recunoașterii vinovăției.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În fapt:
La data de_ organele de cercetare penală au fost sesizate cu privire la faptul că între localitățile Românași și Păușa, pe DJ 108A, jud.S., a avut loc un accident de circulație în urma căruia autoturismul cu nr. de înmatriculare_ s-a răsturnat în afara părții carosabile (f.39).
În data de_, în jurul orei 03:57, inculpatul T. I. A. conducea autoturismul marca WV Polo cu nr.de înmatriculare_ pe DJ 108 A. La km 37+300m, între localitățile Românași și Păușa, jud.S., într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat. În urma accidentului de circulație conducătorul auto -inculpatul T. I. A. și pasagerul de pe bancheta din spate, martorul Tamba Vlad, au fost transportați la S. J. Z. în vederea acordării de îngrijiri medicale (f.15,54).
Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest marca Drager seria ARPJ 0671 la ora 05:36 în data de_, rezultând o îmbibație alcoolică în aerul expirat de 0,52 mg/l, motiv pentru care a fost condus la spital în vederea recoltării probelor biologice. Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 473/IX/a/263,264 din_, inculpatul prezenta o îmbibație alcoolică în sânge
de 0,90 gr‰ în urma analizei probei recoltate la ora 08:05 și 0,70 gr‰ în urma analizei probei recoltate la 09:05.
Pentru stabilirea alcoolemiei la ora producerii accidentului de circulație s-a efectuat o expertiză medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei nr. 9409/IX/d/316 din_ (f.33) care a stabilit că la ora evenimentului rutier 03:50-03:55, inculpatul T. I. A. putea avea o alcoolemie mai mare decât 0,80 gr‰, cu o valoare teoretică apropiată de 1.60 gr‰. Prin corelarea datelor obținute prin efectuarea calculului matematic teoretic cu valorile alcoolemiilor stabilite la analiză, se constată neconcordanță între alcoolemia teoretică rezultată din datele de consum declarat de inculpat și valorile certe stabilite la analiză. Această alcoolemie denotă un consum de alcool mai mare decât cel declarat.
Din coroborarea declarațiilor inculpatului cu cele ale martorilor Raul Ciobotă, Tamba Vlad (f.62,54), rezultă că acesta în seara de_ s-a deplasat în localitatea Bodia pentru a sărbători ziua de 1 mai. În jurul orei 2:30 inculpatul împreună cu martorii Ciobota Raul B. și Tamba Vlad s-au deplasat cu autoturismul inculpatului în localitatea Românași pentru a cumpăra țigări. Înspre localitatea Românași autoturismul a fost condus de către martorul Ciobota Raul B., iar după ce au cumpărat țigări de la benzinăria din localitate, la întoarcere la volanul autoturismului s-a urcat inculpatul T. I. A. . În noaptea de_ -_ toți cei trei pasageri ai autoturismului marca VW Polo au consumat băuturi alcoolice astfel cum reiese din declarațiile acestora, coroborate cu rezultatele testării cu aparatul etilotest pentru fiecare dintre ei (f.24).
Inculpatul T. I. A. a recunoscut faptul că în noaptea respectivă a consumat 1,5 l de bere cu alcool și 100 ml vin în intervalul orar 22:00-03:00, cu aport alimentar (f.15,17,28).
În urma accidentului a rezultat rănirea martorului Tamba Vlad, care conform raportului de constatare medico-legală nr. 747/II/b/41 din_ a prezentat leziuni care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, leziuni ce au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei. Martorul Tamba Vlad nu a depus plângere penală prealabilă împotriva inculpatului T. I. A. .
În conformitate cu dispozițiile art.63 alin.2 C.proc.pen. probele nu au valoare dinainte stabilite, aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma tuturor probelor administrate, iar declarațiile inculpatului în conformitate cu art. 69 C.proc.pen. pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.
Coroborând probele administrate, instanța de fond a constatat dovedită vinovăția inculpatului T. I. A. cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată.
În drept:
Fapta inculpatului T. I. A. care în data de_, în jurul orei 03:57 a condus pe DJ 108A din județul S., autoturismul marca VW Polo, cu nr. de înmatriculare_, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (0,90 g/l prima probă, respectiv 0,70 g/l cea de a doua), iar la km 37+300 m între localitățile Românași și Păușa, jud.S., într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat cauzând vătămarea martorului Tamba Vlad care se afla cu el în mașină, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în
sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modif. prin OUG nr.63/2006 și republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul marca VW Polo, cu nr.de înmatriculare_, pe un drum public în sensul art. 6 pct. 14 din OUG nr.195/2002, republicată, având în sânge o alcoolemie peste limita legală. Prin îmbibație alcoolică sau alcoolemie se înțelege gradul de concentrare al alcoolului din corpul uman, exprimat în grame la litru de alcool pur în sânge. Ea ajunge la valoarea maximă la 30 minute până la 2 ore, adică după absorbția totală. De la pragul maxim scade apoi regresiv și continuu prin degradarea metabolică a alcoolului, care are loc cu o viteza constantă de 0,15 g/h (ora).
Urmarea imediată este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, legătura de cauzalitate rezultând ex re, din caracterul de pericol al infracțiunii prevăzute de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
Din punct de vedere al laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției indirecte, conform art. 19 alin.1 pct.1 lit.b din C.pen., inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale, nu l- a urmărit, acceptând însă eventualitatea producerii acestuia.
Având în vedere îndeplinirea condițiilor prev.de art. 345 alin.2 C.proc.pen., în sensul ca fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat cu vinovăția prevăzută de lege, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului. La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 C.pen., limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, cele prevăzute de art.3201alin.7 Cod procedura penală introdus prin Legea nr.202/2010, gradul de pericol social concret al faptei, nivelul alcoolemiei de 0,90 gr%o, aceasta fiind valoarea obiectivă, reală a alcoolemiei, calculul retroactiv stabilind doar o valoare teoretică, probabilă ce nu a fost avută în vedere de instanță, în baza principiului in dubio pro reo și a faptului că raportul de expertiză de la fila 33 are în vedere cantități de alcool teoretice ce au fost ingerate de inculpat, cantități care nu pot fi stabilite cu certitudine că au fost consumate având în vedere înscrisurile de la filele 28 (3*500 ml bere), filele 15 (3*500ml bere, 150 ml vin), filele 17 (3 beri și un pahar de vin), traseul și ora la care inculpatul a condus autoturismul pe drumurile publice când traficul era redus la acea oră, împrejurarea că a cauzat un accident soldat cu vătămarea corporală a martorului Tamba Vlad, atitudinea sinceră în tot cursul procesului penal și împrejurarea că inculpatul se află pentru prima dată față în față cu rigorile legii. Nu mai departe, conducerea autovehiculelor cu alcoolemie peste limita legală prezintă în mod categoric pericolul social prescris de lege, constituind o cauză principală și determinantă pentru producerea accidentelor de circulație, cum de altfel s-a și întâmplat. Acest fenomen este într- o creștere vizibilă, fapt ce creează un sentiment accentuat de insecuritate pentru toți participanții la trafic, cărora le este pusă în pericol viața, integritatea corporală și proprietatea asupra bunurilor, valori esențiale garantate
constituțional.
Prin urmare, în baza art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art. 320¹ alin.7 C.proc.pen., instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul T. I. A. la pedeapsa de 1 an închisoare, aceasta fiind în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive si reeducative ale legii penale.
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, instanța de fond a avut în vedere jurisprudența CEDO, respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii și cauza S. și Pârcălab contra României, precum și decizia LXXIV din_ a Înaltei Curți de
C. si Justiție. Astfel, sistemul sancționator nu trebuie să conducă la
compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancțiune apare ca vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii. Instanța reține astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeană a apreciat că orice restricție a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată și să urmărească un scop legitim, în special prevenția infracțiunilor și apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabilă tuturor deținuților condamnați la executarea unei pedepse cu închisoarea, deși urmărește un scop legitim, nu respectă principiul proporționalității, reprezentând în aceste condiții o încălcare a art. 3 Protocol 1 din Convenție. Prin ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, statele își asumă și obligația prev. de art.3 Protocol nr.1 de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere prin scrutin secret în condiții care să asigure libera exprimare a opiniei cu privire la alegerea corpului legislativ, astfel că acestea trebuie sa asigure deținutului condițiile necesare exercitării efective a acestuia, chiar în condițiile unui regim privativ de libertate.
În consecință, față de natura și gradul de pericol social al faptei, instanța de fond a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a (teza a II a) si b C.pen, apreciind că interzicerea exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, sunt proporționale cu scopul urmărit și raportat la gravitatea infracțiunii.
De asemenea, prin Hotărârea S. și Pîrcălab contra României, Curtea Europeană a statuat că la aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 C.pen., trebuie analizat tipul infracțiunii. Având în vedere că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 modif. și republicată, pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză este independentă de autoritatea părintească și de modul în care inculpatul și-ar putea exercita drepturile și îndeplini obligațiile părintești, instanța nu a aplicat ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.d, e C.pen.
Totodată, având în vedere împrejurarea că inculpatul s-a folosit de activitatea sa, aceea de conducător auto, pentru comiterea faptei, instanța de fond a interzis inculpatului dreptul de a desfășura o asemenea activitate, anume de conducere a unui autovehicul.
Prin urmare, în temeiul art.71 C.pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. alin.1 lit.a (teza a II a),b,c C.pen. pe întreaga durată a executării pedepsei, începând din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, cu titlu de pedeapsă accesorie.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, în raport de situația de fapt și de criteriile de individualizare anterior menționate, instanța de fond a apreciat că scopul acesteia va putea fi atins chiar fără privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 C.pen. pentru a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei. De asemenea, instanța a apreciat faptul că simpla pronunțare a pedepsei este un avertisment suficient pentru inculpat și a stabilit un termen de încercare de 3 ani conform art. 82 alin. 2 C.pen. Totodată, în baza art.71 alin.5 C.pen,. s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 C.pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor.
LATURA CIVILĂ
În cauză S. de ambulanță J. S. , S. J. de U. Z. s-au constituit părți civile.
Instanța de fond a reținut că în cauză obiectul procesului îl constituie conform art. 317 C.p.p. infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modif. prin OUG nr.63/2006 și republicată. Prin urmare, această infracțiune nu are un obiect material, fiind deci o infracțiune formală. Totodată instanța a mai reținut că din punct de vedere al clasificării infracțiunilor, în raport de urmarea imediată, pot fi identificate infracțiuni de rezultat sau de pericol. Infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modif. prin OUG nr.63/2006 și republicată este o infracțiune formală de pericol abstract și astfel aceasta nu presupune o urmare materială, urmarea ei fiind concretizată într-o stare de pericol pentru valoarea protejată prin norma de incriminate. În cadrul acestei categorii de infracțiuni pentru a putea fi exercitată acțiunea civilă este necesar ca infracțiunea de pericol să genereze efecte complexe cauzatoare de daune, daune care să se concretizeze în fapte prevăzute de legea penală, această soluție fiind în acord cu Decizia dată în Recursul în Interesul Legii nr. 1/2004.
În cauză sunt îndeplinite aceste condiții, inculpatul T. I. A. în data de_, în jurul orei 03:57 a condus pe DJ 108A din județul S., autoturismul marca VW Polo, cu nr. de înmatriculare_, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală (0,90 g/l prima probă, respectiv 0,70 g/l cea de a doua), iar la km 37+300m între localitățile Românași și Păușa, jud.S., într-o curbă la dreapta a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat cauzând vătămarea martorului Tamba Vlad care se afla cu el în mașină, iar conform raportului de constatare medico-legală nr. 747/II/b/41 din_ acesta a prezentat leziuni care s-au putut produce în condițiile unui accident rutier, leziuni ce au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale și nu au pus în primejdie viața victimei.
Prin urmare, infracțiunea de pericol a generat efecte complexe cauzatoare de daune, iar acestea daune se concretizează în fapte prevăzute de legea penală (art.184 alin. 1 C.p.).
Prin urmare instanța de fond a reținut că, în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de S. de ambulanță J. S. , S. J. de U. Z. (f.130,100) în cadrul cărora s-au acordat îngrijiri medicale inculpatului și martorului Tamba Vlad, sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - fapta prevăzută de legea penală, prejudiciul - rezultatul negativ suferit de părțile civile ca urmare a cheltuielilor de spitalizare efectuate cu aceștia, acesta fiind cert și nereparat încă, astfel cum rezultă din deconturile depuse la dosar, legătura de cauzalitate directă dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, vinovăția sub forma intenției directe; și în baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen. cu aplicarea art.103 din Legea nr.71/2011 cu aplicarea art._, 1392 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. de ambulanță J. S. cu sediul în Z., str. Simion Bărnuțiu nr. 67, jud. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 429,60 lei către partea civilă cu titlu de daune materiale; în baza art.14 rap. la art.346 C.proc.pen. cu aplicarea art.103 din Legea nr.71/2011 cu aplicarea art._, 1392 C.civ. s-a admis acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă S. J. de U. Z. cu sediul în Z., str. Simion Bărnuțiu,
nr. 67, jud. S. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.022,52 lei către partea civilă cu titlu de daune materiale, plus dobânda legală aferentă până la data plății.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU și inculpatul T. I.
A. .
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU a solicitat casarea sentinței atacate sub aspectul laturii civile și, rejudecând, respingerea acțiunilor civile formulate în cauză, ca inadmisibile.
S-a arătat în motivarea recursului că infracțiunea dedusă judecății este una de pericol și, nu una de rezultat cu efecte complexe, așa cum greșit a apreciat instanța, astfel încât acțiunii penale nu i se poate alătura acțiunea civilă a persoanelor păgubite ca urmare a accidentului rutier. Persoanele păgubite prin efectele altor acte ale inculpatului pot promova acțiuni civile separate, decizia nr.1/2004 a ÎCCJ dată în recurs în interesul legii, nefiind aplicabilă în speță.
Inculpatul T. I. A. a solicitat casarea, în parte, a hotărârii atacate și, în principal, achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 al.1 lit.b/1 C.pr.pen., respectiv fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 alin.1 lit.a,b,c C.penal.
S-a arătat în motivarea recursului că, raportat la: gradul alcoolemiei reținut de instanță - 0,90 gr%0; traficul redus pe drumul pe care a circulat inculpatul; atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului; lipsa antecedentelor penale; atitudinea inculpatului după producerea accidentului - acordarea ajutorului pasagerului rănit, deși inculpatul însuși prezenta leziuni, precum și faptul că și-a asumat obligația dea plăti despăgubirile civile formulate în cauză de unitățile spitalicești - toate aceste elemente sunt de natură a demonstra că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Cu privire la solicitarea subsidiară, s-a arătat că, deși instanța a reținut în momentul individualizării pedepsei, aspectele, mai sus precizate, favorabile inculpatului, nu le-a valorificat ca circumstanțe atenuante, deși practica judiciară în materie este în acest sens. În plus, în sprijinul reținerii de circumstanțe atenuante, s-a mai arătat că inculpatul este tânăr - are 21 ani, un loc de muncă stabil, urmează cursurile unei facultăți, a obținut certificatul de competențe lingvistice în engleză și certificatul de competențe digitale cu nivelul
- utilizator experimentat, a reparat paguba produsă pasagerului aflat în autoturism, motiv pentru care acesta nu a mai formulat plângere pentru vătămare corporală, a manifestat un real regret pentru accidentul produs și decizia proastă de a se urca la volan.
Ver if ic ând ho tăr âre a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată fondat în cauză doar recursul parchetului, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, așa cum a arătat și recurentul, infracțiunea dedusă judecății este una de pericol și, nu una de rezultat, vătămarea corporală a numitului Tamba Vlad nefiind urmarea directă a infracțiunii pentru care a fost judecat inculpatul, neexistând legătură de cauzalitate între fapta inculpatului dedusă judecății și prejudiciul cauzat unităților spitalicești cu îngrijirile medicale ale pasagerului rănit, așa încât acțiunile civile formulate de acestea sunt inadmisibile.
Decizia nr. nr.1/2004 a ÎCCJ dată în recurs în interesul legii, nu este aplicabilă în speță, ea referindu-se la cu totul altă ipoteză, respectiv, atunci când instanța penală învestită cu judecarea acțiunii penale în cazul inf racț iun ilor c uefecte complexe, cum sunt cele de uc ide re d in culp ă ș i de v ătămar e corpor al ă d in
culp ă săvârșite de un conducător auto, este învestită să judece acțiunea civilă, alăturată celei penale prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, atât cu privire la pretențiile formulate în legătură cu decesul victimei sau cu vătămările corporale suferite, c ât ș i cu pr iv ire l a pre tenț iile ref erito are l a bunur ile d is truse or ideteriorate c a ur mar e a acele iaș i f ap te .
În ceea ce privește recursul inculpatului, acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză, judecata a avut loc în procedura simplificată prev. de art.320/1 C.pr.pen., inculpatul recunoscând comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, solicitând judecarea sa în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Așa fiind, raportat și la motivele de recurs, instanța de control judiciar se va limita doar la analiza individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului. Instanța a valorificat eficient criteriile prev. de art.72 C.pen., având în vedere: gradul de pericol social concret al faptei comise - relativ ridicat, raportat la natura infracțiunii comise, importanța relațiilor sociale lezate, gradul alcoolemiei; limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă (pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani - limite reduse cu 1/3 urmare a aplicării dispoz. art.320/1 alin.7 C.pr.pen., deci pedeapsa de la 8 luni la 3 ani și 4 luni închisoare); persoana inculpatului - fără antecedente penale, cu o atitudine
procesuală corespunzătoare, recunoscând și regretând fapta.
S-a aplicat astfel, o pedeapsă în limite legale, cu puțin peste minimul special ( redus cu 1/3), în măsură să asigure scopul prev. de art.52 C.pen.
Curtea apreciază că nu se impune în cauză, a se da o eficiență mai mare decât cea reclamată de dispoz. art.320/1 C.pr.pen. împrejurării că inculpatul a fost sincer și a recunoscut fapta, pentru că ar însemna, pe de o parte, a se da o dublă semnificație acestei împrejurări, iar pe de altă parte, a lipsi practic de conținut dispoz. art.52 C.pen. privind scopul pedepsei.
Din aceeași rațiune, a asigurării realizării scopului pedepsei, nu se impune valorificarea ca circumstanță atenuantă nici a împrejurărilor referitoare la atitudinea anterioară a inculpatului, constând în: lipsa antecedentelor penale, atitudinea socială corespunzătoare, că are o bună pregătire, că se bucură de apreciere, etc. - deoarece, acestea sunt, practic, atitudini firești, normale, ce caracterizează orice cetățean de bună credință și nu trebuie neapărat recompensate, făcut un titlu de glorie din aceste lucruri firești, în lipsa unor evidențieri cu totul speciale, care să reclame acest tip de clemență.
Nu este incidentă în speță nici împrejurarea prev. de art.74 lit.b C.pen. - stăruința depusă de inculpat pentru a repara paguba - care să fie valorificată ca circumstanță atenuantă, câtă vreme, așa cum s-a arătat anterior, acțiunile civile sunt inadmisibile în cauză, iar restul cheltuielilor făcute de persoana accidentată, nu sunt în legătură de cauzalitate cu infracțiunea dedusă judecății.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa, în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 C.pr.pen. - Curtea consideră că aceasta nu poate fi primită raportat la circumstanțele concrete ale speței.
Astfel, potrivit art.18/1 alin.2 C.pen., la stabilirea în concret a gradului de pericol social al unei fapte, se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Numai dacă, prin coroborarea tuturor acestor elemente, instanța își formează convingerea certă că s-a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege și prin conținutul ei concret, fapta este în mod vădit lipsită de importanță, stabilește că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și dispune în consecință.
În speță, instanța nu a ajuns la o astfel de convingere, pentru următoarele considerente:
Nu se poate vorbi în cauză de un anumit mod sau mijloc de săvârșire a faptei, infracțiunea în discuție neputând a se comite altfel, decât prin acțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumuri publice, cu o alcoolemie peste limita legală.
În privința scopului urmărit, de asemenea, nu se poate reține în concret vreo împrejurarea specială, de regulă, o astfel de infracțiune nu se comite într-un scop anume.
Relativ la împrejurările în care fapta a fost comisă, instanța nu identifică vreuna specifică, particulară, care să justifice în vreun fel decizia inculpatului de a se urca la volan sub influența băuturilor alcoolice. Nu are relevanță sub acest aspect, distanța parcursă ori împrejurarea că inculpatul a parcurs un traseu care nu era aglomerat la orele respective.
În ceea ce privește urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce - teoretic, acest element nu își are locul în această analiză, având în vedere că infracțiunea comisă este una de pericol, a cărei urmare socialmente periculoasă se realizează ex re, prin însăși comiterea acțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, iar vătămarea persoanei vătămate Tamba Vlad nu poate fi reținută ca o urmare directă a infracțiunii deduse judecății, dispunându-se, de altfel, prin rechizitoriu neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii prev. de art.184 alin.1,3 C.pen., dar nici nu poate fi ignorată; oricum, trebuie avută în vedere, dar nu din perspectiva atenuării răspunderii.
Cât privește persoana și conduita inculpatului - s-au avut în vedere toate elementele în circumstanțiere, ce s-au relevat din actele dosarului (lipsa antecedentelor penale, prezentarea în fața organelor judiciare, atitudinea sinceră a inculpatului).
Curtea constată în concluzie că, doar o parte din elementele favorabile ce țin de persoana inculpatului, necoroborate cu cele ținând de ceilalți factori de apreciere a gradului de pericol social ala unei infracțiuni - singure, nu pot fundamenta aprecierea că, fapta inculpatului este în mod vădit lipsită de
importanță.
Elementele favorabile inculpatului au fost valorificate eficient prin aplicarea unei pedepse cu foarte puțin peste minimul special prevăzut de lege.
Nu se justifică a se da o eficiență mai mare și, cu atât mai mult, a legitima lipsa gradului de pericol social al infracțiunii - unor elemente favorabile inculpatului, elemente care, practic, sunt rezultatul unei atitudini firești, normale, ale oricărei persoane de bună credință, așa cum s-a arătat.
Așa fiind, față de toate aceste considerente, se constată nefondat recursul declarat de inculpatul T. I. A. împotriva sentinței penale nr.134 din_ a Judecătoriei Z., urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
Se va admite, însă, în baza art.385/15 pct.1 lit.d C.pr.pen. recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU împotriva aceleași sentințe, ce va fi casată, în parte, sub aspectul greșitei obligări a inculpatului la despăgubiri civile și, rejudecând, în aceste limite, se va înlătura obligarea inculpatului T. I. A. la plata despăgubirilor civile în sume de 429, 60 lei și, respectiv, 2022,52 lei plus dobânzile aferente către S. de A. J. S.
și, respectiv, S. J. de U. Z., acțiunile civile formulate de acestea fiind inadmisibile.
În baza art.192 alin.2,3 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească 300 lei cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs rămânând în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art.385/15 pct.1 lit.d C.pr.pen. admite recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA ZALĂU împotriva sentinței penale nr.134 din_ a Judecătoriei Z., pe care o casează, în parte, sub aspectul greșitei obligări a inculpatului la despăgubiri civile și, rejudecând, în aceste limite,
Înlătură obligarea inculpatului T. I. A. la plata despăgubirilor civile în sume de 429, 60 lei și, respectiv, 2022,52 lei plus dobânzile aferente către S. de A. J. S. și, respectiv, S. J. de U. Z. .
În baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. I. A. - domic. în Z., str. G.Coșbuc, nr.1C, jud. S. împotriva aceleași sentințe penale.
În baza art.192 alin.2,3 C.pr.pen. obligă inculpatul recurent să plătească 300 lei cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs rămânând în sarcina acestuia.
Definită
Pronunțată în ședință publică din 10 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |
ANA C. | L. M. | M. Ș. |
GREFIER
M. B.
Red.A.C./dact.H.C.
3 ex./_ .
Jud.fond: B. T. G.
| ← Decizia penală nr. 1084/2013. Infractiuni rutiere-circulația... | Decizia penală nr. 1636/2013. Infractiuni rutiere-circulația... → |
|---|
