Decizia penală nr. 88/2013. Tâlhărie
| Comentarii |
|
R. IA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.88/R/2013
Ședința publică din 23 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. | C. | , președinte secție |
JUDECĂTORI: V. | G. | |
D. | P. | |
GREFIER: D. | S. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: DANILA SUCIU S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul V. A.
E. și Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinței
penale nr.998 din 27 septembrie 2012 a Judecătoriei C. -N., trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al.1, al.2 lit. c C. pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av. Capătă Antoniu, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și partea vătămată F. E., lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului depune la dosar un memoriu cuprinzând motivele de recurs și copia contractului individual de muncă, solicitând a fi avute în vedere la pronunțarea soluției.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie la o pedeapsă în cuantum sporit, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit. a și c C.pen. și cu executare în regim de detenție și luarea față de inculpat a măsurii de siguranță prev. de art.116 C.pen. pe durata maximă prevăzută de lege.
Susține că inculpatul a acționat în baza unui plan prestabilit, bine pus la punct, în condițiile în care și-a ales cu grijă victima (persoană de sex feminin, în vârstă de 57 ani, care poate opune o rezistență redusă), după care a urmărit-o în scara imobilului în care aceasta locuia, unde a atacat-o brutal, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale. Față de gravitatea faptei comise, nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante.
În mod greșit instanța de fond nu a luat față de inculpat măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în Mun. C. N. pe durata maximă prevăzută de lege.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună înlăturarea obligației impuse inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu se afle în Mun.C. N., apreciind că prin luarea acestei măsuri se aduce atingere libertății de mișcare a persoanei, prevăzută în art.25 din Constituție,
art.12 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice și art.8 din CEDO.
Pe de altă parte, măsura este exagerată raportat la realitățile economico- financiare ale țării, fiind de notorietate faptul că localitatea L. se confruntă cu un șomaj ridicat generat de închiderile miniere, dar și în raport de circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, a lucrat și lucrează în Mun.C. N., are o prietenă în acest oraș și este absolventul unei universități.
În ceea ce privește recursul declarat de Parchet, solicită respingerea acestuia ca nefondat, apreciind că pedeapsa a fost just individualizată, în raport de criteriile prev.de art.72 C.pen., de gradul de pericol social al infracțiunii comise și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, a recunoscut comiterea faptei și a avut o atitudine sinceră pe parcursul desfășurării procesului penal, prevalându-se de disp.art.320/1 C.pr.pen. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, în mod corect s-a făcut aplicarea disp.art.86/1 C.pen., perioada petrecută în arest de către inculpat, respectiv 30 august 2012 -_ fiind suficientă și a reprezentat un avertisment pentru inculpat, care în prezent este angajat în muncă, dovedind că fapta comisă a fost un incident izolat în viața sa. Nu se justifică luarea măsurii prev.de art.116 C.pen., aceasta fiind și în detrimentul părții vătămate.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefundat.
Partea civilă F. E. arată că nu dorește ca inculpatului să i se aplice o pedeapsă cu executare în regim de detenție, ci doar ca acesta să-i plătească despăgubirile la care a fost deja obligat de prima instanță.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 998 din data de 27 septembrie 2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N. , în baza art. 211 al 1, 2 lit. c C. pen. cu aplic art. 320 1 C. pr. pen. a fost condamnat inculpatul V. A. E., fiul lui T. și M., născut la data de_ în Tecuci, jud. Galați, domiciliat în L.
, str. Tudor V. imirescu, nr. 20, bl. D1, ap. 52, jud. Hunedoara, CNP 1., la
3 ani închisoare pe care o suspenda sub supraveghere pe o durata de 5 ani termen de încercare.
S-a încredințat supravegherea S. ui de Probațiune de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Pe durata termenului de încercare inculpatul se supune masurilor de supraveghere prev. de art. 86 3 al1 lit. a-d C.pen.
În baza art. 86 3 al 3 lit. c C. pen. s-a obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să nu se afle în municipiul C. -N. .
S-a pus în vedere inculpatului prev. art. 864C. pen.
În baza art. 350 al. 3 lit. b C. pr. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În baza art. 88 C.pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicata prevenția de la _
la zi.
În baza art. 14/346 C. pr. pen. s-a admis acțiunea civila exercitata de
partea civila F. E., domiciliată în C. -N., str. Mehedinți, nr. 10-12, ap. 130, jud. C. si a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale.
În baza art. 191 al. 1 C. pr. pen. s-a obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către stat
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că în faza de judecată s-au readministrat în parte mijloacele de probă din cursul urmăririi penale, procedându-se la audierea inculpatului care a recunoscut comiterea infracțiunii și a solicitat ca judecata să se facă în condițiile procedurii simplificate prev. de art. 320 ind. 1 C.pr.pen., cerere încuviințată de către instanță.
Analizând întreg materialul probator instanța a reținut că în data de _
, în jurul orei 12.15, inculpatul V. A. E. se deplasa pe str. Mehedinți din
C. -N., după ce în prealabil consumase 200 ml vodcă la un bar din apropierea, fiind supărat întrucât nu are un loc de muncă și nici bani. La un moment dat, a observat în fața sa o persoană de sex feminin, mai în vârstă, care se pregătea să intre în scara unui bloc, având asupra ei și o geantă.
Partea vătămată F. E. a intrat în scara imobilului nr. 10-12, unde de altfel și domiciliază, inculpatul a urmat-o, ușa de la intrare fiind deschisă, iar în timp ce aceasta aștepta liftul, inculpatul a încercat să-i smulgă geanta.
Inculpatul a întâmpinat opoziția părții vătămate, care a și început să strige, astfel că i-a pus cu putere mâna peste gură, și din această cauză părții vătămate i s-a desprins proteza superioară și i s-au smuls trei dinți.
După ce inculpatul a reușit să sustragă geanta, care conținea doar suma de 20 lei, a ieșit din imobil și a început să fugă, dar a fost imobilizat după aproximativ 15-30 metri de martorul Cîmpean G. Gelu, care a fost alertat de martorul Darabonț Ștefan și care, la rândul său a fost alertat de strigătele părții vătămate.
În urma actelor de violență la care a fost supusă, partea vătămată F. E. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de îngrijiri medicale. (f. 19)
Fapta inculpatului V. A. E. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al. 1, 2 lit. c C. p.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului V. A. E. instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 Cod penal, art. 320 1 C. pr. pen. si în acest context de sinceritatea inculpatului, de lipsa antecedenței penale, de gradul de pericol social relativ sporit al infracțiunii care a rezultat din spontaneitatea luării rezoluției infracționale și din numărul zilelor de îngrijiri medicale pe care victima le-a necesitat pentru vindecare (16-18), de disponibilitatea inculpatului pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat părții vătămate.
S-a reținut drept circumstanțe atenuante conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii (este lipsit de antecedente penale, absolvent de studii universitare, provine dintr-o familie organizată) și atitudinea sinceră a acestuia pe tot parcursul urmăririi penale și al judecății.
Față de cele arătate instanța a condamnat pe inculpatul V. A. E., la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei apreciind, pe de o parte, că pronunțarea unei pedepse privative de libertate nu ar conduce la reeducarea inculpatului având un efect contrar, iar, pe de altă parte, că măsurile de supraveghere prev. de art. 863al. 1 lit. a-d C. pen. la care inculpatul a fost supus vor fi în măsură să asigure atingerea scopului pedepsei.
S-a dispus obligarea inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu se afle în mun. C. -N., acesta având domiciliul în L., unde este de acord să se întoarcă (f.24 d.u.p.).
S-a pus în vedere inculpatului prev. art. 864C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei.
În baza art. 350 al. 3 lit. b C.pr. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului.
la zi.
În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicata prevenția de la _
În baza art. 14/346 C. pr. pen., văzând constituirea de parte civilă și
achiesarea inculpatului la pretențiile victimei, s-a admis acțiunea civila exercitata de partea civila F. Ecaterin si a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 10.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune materiale - costul estimativ al reparației protezei deteriorate și a tratamentului stomatologic necesar pentru avulsiunea celor 3 dinți din față de pe mandibulă.
Împotriva menționatei sentințe au declarat recurs inculpatul V. A.
E. și Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Primul recurent a criticat ca netemeinică sentința atacată doar sub aspectul obligației impuse inculpatului ca pe durata termenului de încercare să nu se afle în municipiul C. -N. ; a susținut că se aduce astfel atingere libertății de mișcare a persoanei, oricare cetățean român având dreptul de a circula prin țară și străinătate, și de a-și stabili reședința sau domiciliul în orice localitate.
A precizat că lucrează în municipiul C. -N. și are o prietenă în acest
oraș.
Parchetul a criticat sentința arătând că pedeapsa aplicată nu este
proporțională cu gravitatea faptei, iar modalitatea de executare nu este aptă să atingă scopul pedepsei.
S-a învederat că inculpatul a acționat în baza unui plan prestabilit alegând o victimă de 57 ani, care nu putea să-i opună rezistență fizică, a urmărit-o în scara imobilului și a atacat-o brutal.
S-a menționat, față de acestea, că reținerea circumstanțelor atenuate menționate în considerentele sentinței nu se justifică, iar scopul pedepsei îl constituie prevenția generală și specială pentru a fi asigurate nevoile de protecție socială.
S-a mai criticat că în mod greșit prima instanță nu a luat fată de inculpat măsura de siguranță a interzicerii de a se afla în C. -N. ., starea de pericol fiind în manifestă.
Examinând sentința atacată prin perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum prevede art.3856alin. 3 C. pr. pen., Curtea reține următoarele:
În mod temeinic prima instanță a reținut starea de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmării penale, probe pe care inculpatul și le-a însușit (f7 fond), stabilind că în data de 30 august 2012, la ora 12,15, pe str. Mehedinți, din
C. -N., fiind supărat că nu are loc de muncă și nici bani, a urmărit-o pe partea civilă, a intrat după ea în scara blocului nr. 10-12, a încercat să-i smulgă geanta în timp ce aceasta aștepta liftul și prin faptul că i-a pus mâna peste gură, i-a desprins proteza superioară a gurii și i-a smuls trei dinți.
După 15-30 metri inculpatul a fost prins și imobilizat de o persoană care a auzit strigătele părții vătămate, căreia i-au fost cauzate leziuni ce au avut nevoie pentru vindecare de 16-18 zile de îngrijiri medicale.
Corespunzător, prima instanță a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiuni de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1 și 2 lit. c C. pen., pentru care este prevăzută pedeapsa închisorii de la 5 la 20 ani.
Curtea își însușește motivarea primei instanțe referitoare la reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin.1 lit. a C. pen., constând în conduita buna a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii - temei care din omisiune vădită nu se regăsește în minuta primei instanțe, dar care nu constituie caz de casare - însă nu și circumstanța prevăzute de art. 74 alin.1 lit. c C. pen., constând în atitudinea sinceră a acestuia, fiindcă aceasta a fost determinată de
prinderea sa de către un martor, la strigătul părții vătămate, astfel încât va majora pedeapsa acestuia la 3 ani și 3 luni închisoare.
Curtea apreciază că este necesară și reindividualizarea modalității de executare a pedepsei, având în vedere atât modalitatea de comitere a infracțiunii, prin care s-a vătămat substanțial integritatea fizică a părții vătămate, cât și dubla urmare produsă, care nu se poate rezuma la sustragerea genții ce conținea doar 20 lei, ci și la deteriorarea protezei dentare și costul tratamentului stomatologic care a fost estimat, fără a fi contestat de către inculpat, la suma de 10.000 lei (
f.6 fond), fără ca partea civilă să pretindă daune morale.
Față de această gravitate a faptei nu este justificată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei deoarece Curtea nu poate aprecia, astfel cum prevede art.861alin.1 lit. c C. pen., că pronunțarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpat și, chiar fără executarea acesteia recurentul nu va mai săvârși infracțiuni.
De asemenea, având în vedere caracterul imprevizibil al inculpatului care pe fondul supărării a atacat o femeie în vârstă este necesară aplicarea măsurii de siguranță potrivit art. 116 alin.4 C. pen., constând în interdicția de a se afla în municipiul C. -N., pe o perioada de 2 ani după executarea pedepsei, fiind evident că prezența acestuia în această localitate reprezintă o stare de pericol pentru membrii comunității.
Sub acest aspect, recursul inculpatului este nefondat, deoarece măsura de siguranță, potrivit art. 111 C. pen., are drept scop preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală și înlăturarea unei stări de pericol, fiind justificată îngrădirea dreptului la libera circulație și a dreptului de a-și stabili reședința sau domiciliul în municipiul C. -N. .
Este de observat că inculpatul a motivat nu îngrădirea lui de a se afla în orice localitate din România, ci doar, în particular, în municipiul C. -N., invocând tocmai aspecte de natură economică care l-au determinat să comită fapta, cu toate că nu are antecedente penale.
Ca atare, recursul inculpatului este nefondat și va fi respins, în temeiul art.
38515pct.2 lit. b C. pr. pen.
În consecință, va admite recursul parchetului, în baza art. 38515pct.2 lit. d
pr. pen., raportat la art. 3856alin.3 C. pr. pen., și va aplica recurentului pedeapsa de 3 ani și 3 luni de închisoare cu executare.
Va înlătura dispozițiile cu privire la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, în baza art. 88 C. pen., va deduce durata arestării preventive, va aplica măsura de siguranță menționată și va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca împotriva sentinței penale nr. 998 din 27 septembrie 2012 a Judecătoriei
C. -N., pe care o casează în latura penală si rejudecând în această limită:
Condamna pe inculpatul V. A. E. fiul lui T. și M., născut la data de_ în Tecuci
În baza art. 211 al 1, 2 lit. c C. Pen. cu art. 320 1 Cod pr. penala pentru infracțiunea de tâlhărie, la o pedeapsa de :
- 3 ani 3 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71, 64 lit. a teza a- II- a Cod penal.
Înlătură art. 86 ind. 1, 86 3Cod penal.
Deduce din pedeapsă arestul preventiv pe perioada 30 august 2012 - 27 septembrie 2012.
În baza art. 116 al.4 Cod penal interzice inculpatului dreptul de a se afla în municipiul C. -N. o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Stabilește onorariu apărător oficiu la 50 lei, avocat Feier A. ce se achită Baroului de Avocați C. din FMJ.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Respinge ca nefondat recursul inculpatului V. A. E. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă inculpatul să achite statului 800 lei cheltuieli judiciare din care 50 lei este onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 23 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
V. | C., V. | G. | D. | P. D. | S. |
Red.C.V./dact.V.R.
2 ex./28 ianuarie 2013 Jud.fond: L. B.
| ← Decizia penală nr. 488/2013. Tâlhărie | Decizia penală nr. 29/2013. Tâlhărie → |
|---|
