Decizia penală nr. 97/2013. Cerere de liberare provizorie sub control judiciar
| Comentarii |
|
DOSAR NR._
ROMÂNIA cod operator-2618
T. M.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.97/R
Ședința publică din 07 mai 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: B. | C. | -judecător |
JUDECĂTORI: R. A. | C. | - vicepreședintele |
S. -F. A.
GREFIER: I. L. M.
T. ui M.
MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin PROCUROR: B. I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul K. M. I. (CNP 1., fiul lui M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 1101 din 02 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică de astăzi se prezintă recurentul-inculpat K. M. I., în stare de arest preventiv, asistat de avocatul desemnat din oficiu B. A. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei după care :
Se prezintă doamna traducător H. S. M. Lidia care depune jurământul religios.
Instanța îi atrage atenția doamnei traducător să-i asigure inculpatului traducerea a tot ce se discută.
Instanța arată faptul că prima instanță a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, iar împotriva acestei soluții inculpatului a declarat recurs; îi solicită recurentului-inculpat, prin intermediul doamnei traducător, să precizeze dacă își menține recursul.
Recurentul-inculpat K. M. I., prin intermediul doamnei traducător, arată că își menține recursul.
Instanța îi solicită recurentului-inculpat, prin intermediul doamnei traducător, să precizeze care sunt motivele pentru care a declarat recurs.
Recurentul-inculpat K. M. I., prin intermediul doamnei traducător, arată că speră să fie liberat provizoriu.
Instanța solicită să se precizeze dacă sunt chestiuni prealabile.
Apărătorul recurentului-inculpat K. M. I., avocat desemnat din oficiu B. A., arată că nu are chestiuni prealabile.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu are chestiuni prealabile.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat K. M. I., avocat desemnat din oficiu B. A., solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond prin care a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, în rejudecare, admiterea cererii, liberarea inculpatului sub control judiciar, a dispune punerea acestuia în libertate. Apreciază că în cadrul cererii de liberare provizorie sub control judiciare nu se pune în discuție legalitatea și temeinicia arestării preventive, legală fiind măsura, trebuie apreciată oportunitatea și necesitatea arestării. Legea penală prevede posibilitatea formulării unor astfel de cereri. Trebuie ca instanța să se raporteze la împrejurările comiterii, persoana inculpatului care până la această vârstă nu a mai comis fapte penale, această faptă a comis-o împreună cu ceilalți inculpați având convingerea că locul era părăsit. Nu există indicii că ar săvârși alte infracțiuni. Măsura arestării este legală și temeinică și nu se examinează legalitatea și temeinicia, ci oportunitatea acestei măsuri. Prin admiterea recursului și admiterea cererii cu punerea inculpatului în libertate provizorie instanța va fi obligată să-i traseze acestuia obligații, iar în situația nerespectării lor, se revocă această măsură. Invocă dispozițiile art.160 indice 2 alin.2 Cod procedură penală; per a contrario, poate fi acordată liberarea, neexistând date că va săvârși alte infracțiuni sau că se va sustrage. În perioada în care a fost ținut în arest preventiv, aproximativ o lună, a conștientizat ce înseamnă să fie privat de libertate. Cu onorariu de avocat din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public arată că formulează concluzii de respingere a recursului. Solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că în mod corect s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar având în vedere particularitatea cauzei, modul în care inculpatul a săvârșit fapta, deplasându-se cu autoutilitara, știind că în acea locuință nu stă nimeni, pentru a sustrage bunuri. Este o faptă gravă, un furt cu anumite particularități și prin acele particularități crește gradul de pericol social. Este adevărat că bunurile au fost recuperate, dar acest lucru se datorează sau mai bine zis e meritul organelor de poliție ce i-au depistat pe cei în cauză. Sunt incidente prevederile art.160 indice 2 alin.2 Cod procedură penală, se impune respingerea cererii, așa cum a procedat și prima instanță respingând cererea de liberare provizorie sub control judiciar pentru a-i împiedica pe cei în cauză să
comită noi infracțiuni sau pentru a zădărnici stabilirea adevărului în cauză. În esență, apreciază ca fiind legală și temeinică hotărârea primei instanțe.
Recurentul-inculpat K. M. I., prin intermediul doamnei traducător, acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că îi pare rău de ceea ce a comis, nu se va mai întâmpla, nu va mai fura, solicită să fie lăsat provizoriu în libertate.
La întrebarea instanței doamna traducător H. S. M. Lidia arată că solicită suma totală de 50 lei reprezentând deplasarea la instanță și interpretarea efectuată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin încheierea penală nr.1101 din 2 mai 2013 a Judecătoriei Baia Mare s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul K. M. I. .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta a fost obligat la plata către stat a sumei de 100 lei - cheltuieli judiciare.
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că prin cererea înregistrată la data de_ sub nr. de mai sus inculpatul K. M. I. a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 28/U/_ al acelei instanțe.
În motivarea cererii s-a arătat că este arestat preventiv în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia Mare, fiind cercetat în dosarul nr. 1529/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare în care este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal și furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și că în cauză sunt îndeplinite condițiile art.160 ind. 2 Cod proc. penală pentru admisibilitatea cererii sale, solicitând judecarea în stare de libertate.
Analizând cererea de liberare provizorie sub control judiciar din punct de vedere al admisibilității, conform disp. art. 160 ind. 2 alin. 1 Cod proc. penală, la termenul din_ judecătoria reținând că sunt îndeplinite condițiile cerute de textul de lege susmenționat și raportându-se la concluziile părților privind admisibilitatea în principiu a cererii, după audierea inculpatului a admis în principiu cererea formulată de apărătorul inculpatului și însușită de acesta care se referă la natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite determinate de cuantumul pedepsei prevăzute de lege, liberarea provizorie sub control judiciar putându-se acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, așa cum este cazul în speță cu privire la inculpat.
Așa fiind, a fost dezbătută cauza pe fond, iar sub aspectul fondului, în baza probelor de la dosar, prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea penală nr. 939/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Baia Mare (rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 87/R/_
pronunțată de Tribunalul Maramureș) s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și, în baza art. 1491raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. M. I. pentru o durată de 29 de zile.
S-a considerat că în cauză există probe și indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că petentul este autorul infracțiunilor prev. de art. 192 alin. 1 și 2 Cod penal și furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Analizând măsura preventivă dispusă față de inculpatul K. M. I. din perspectiva acestei cereri, instanța a constatat că aceasta a fost luată în condițiile art. 143, respectiv 148 lit. f Cod proc. penală, existând probe și indicii temeinice că inculpatul împreună cu un alt învinuit a săvârșit cu intenție o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Indiciile temeinice în sensul art. 143 Cod proc. penală care au dovedit săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt calificat au rezultat din următoarele mijloace de probă administrate până la data trimiterii în judecată, respectiv și data formulării acestei cereri în cauză: procese-verbale de constatare, planșe foto cercetare la fața locului și planșa foto, declarațiile inculpatului, declarații părți vătămate, declarații martori.
În raport cu modalitatea concretă în care fapta antisocială a fost comisă, instanța a constatat că în cauză este incident în cauză art.148 lit. f din Codul de procedură penală care condiționează luarea măsurii arestării preventive de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, precum și de pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpatul ar prezenta-o pentru ordinea publică.
Noțiunea de ordine publică înseamnă, printre altele, climatul social firesc, optim care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora, înțeles la care se raportează instanța în aprecierea pericolului social.
În motivarea pericolului social concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publică se impune a fi menționate următoarele aspecte: având în vedere atât modalitatea concretă în care se presupune că a pătruns împreună cu inculpatul Șeitan în locuința părții vătămate, cât și faptul că la percheziția domiciliară efectuată s-au găsit pe lângă un bun ce aparținea părții vătămate Ciulean (un cort) și alte bunuri a căror proveniență nu a putut-o dovedi, respectiv: 2 laptopuri, 4 telefoane mobile, o drujbă electrică, îndrăzneala inculpatului care împreună cu ceilalți doi coinculpați s-au întors la locul faptei unde au avut sustrase bunurile pentru ale le încărca în mașină după ce anterior s-au întâlnit cu forțele de ordine, etc.
Instanța a reținut că la momentul arestării s-a apreciat pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului este unul real, derivând din natura faptelor și gravitatea deosebită a acestora, rezonanța socială negativă a unei astfel de manifestări infracționale.
Interpretând sistematic dispozițiile procedurale din materia măsurilor preventive raportat la exigențele Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale jurisprudenței curții de la Strasbourg astfel de temeiuri ar putea privi fie aspecte legate de buna desfășurare a procesului penal, respectiv existența unor date altele decât cele avute în vedere de art. 1602alin. 2 Cod procedură penală din care să rezulte temerea că atingerea scopului procesului penal ar putea fi compromisă, fie aspecte legate de pericolul social
concret al faptei pentru care inculpatul este cercetat, respectiv prin modul și mijloacele de săvârșire ori prin urmări aceasta să fi produs o gravă vătămare relațiilor sociale ocrotite astfel încât liberarea inculpatului, chiar provizorie, să fie de natură să creeze o puternică stare de insecuritate socială și neîncredere în actul de justiție.
Este adevărat că, potrivit art. 136 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive se poate realiza fie prin măsuri preventive, fie prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune, instanța fiind cea care, în funcție de datele concrete ale cauzei referitoare la faptele imputate și la elementele de circumstanțiere ale inculpatului, poate opta pentru una din aceste măsuri.
Așadar judecătoria a reținut că față de natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită până la acest moment procesual nu sunt suficiente elemente potrivit cărora să se constate că liberarea provizorie sub control judiciar este o măsură adecvată scopului pentru care a fost aplicată acestuia măsura arestării preventive și oportună în acest moment.
La aprecierea temeiniciei cererii de liberare provizorie trebuie să se țină cont și să se facă o relaționare între circumstanțele reale ale comiterii faptei și cele personale ale inculpatului, nu sunt de natură a justifica aprecierea că acordarea beneficiului liberării provizorii sub control judiciar ar fi justificată.
Așa fiind, judecătoria a apreciat că se poate concluziona în sensul că la acest moment în vederea împiedicării inculpatului să săvârșească alte infracțiuni sau să încerce să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți sau martori, urmărirea penală nefiind finalizată, este necesar ca acesta să rămână în arest preventiv.
Prima instanță a mai reținut că, potrivit art. 5 par. 3 din CEDO, orice persoană arestată în condițiile prevăzute de alin.1 are dreptul să fie judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului în cauza Calmanovici contra României a reținut că după o anumită perioadă de timp instanțele naționale trebuie să ia în calcul măsuri alternative la măsura arestării preventive în
măsura în care acuzatul furnizează garanții menite sa asigure prezența sa la proces.
De asemenea, în cauza McKay contra Angliei pronunțată de Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a stabilit că liberarea provizorie a persoanei poate fi dispusă doar în măsura în care se apreciază că arestarea a depășit o durata rezonabilă, ori dacă nu mai subzista cazurile (pericolul social pentru ordinea publică și încercarea de zădărnicire a aflării adevărului) pentru care s- a apreciat că este necesară luarea măsurii arestării preventive.
La acest moment ținând cont de faptul că inculpatul este arestat preventiv din data de_ (deci de aproape 3 săptămâni), instanța de fond a apreciat că durata măsurii arestării preventive nu a depășit o durată rezonabilă, iar raportat la natura si gravitatea infracțiunilor de care acesta este acuzat, nu se poate vorbi despre înlăturarea stării de neliniște creată în comunitate la data presupuselor fapte și nici de diminuarea rezonanței sociale a acelor fapte care în mod indubitabil a afectat echilibrului social firesc și a produs o anumit stare de indignare în rândul cetățenilor care în mod normal și constant adoptă un comportament dezirabil.
Tot din practica CEDO instanța a mai reținut că în cauza Wemhoff contra Germaniei curtea a statuat că atunci când o persoană este arestată în vederea protejării cu prioritate a ordinii publice, este posibil să se producă o încălcare a prevederilor art. 5 par. 3 din CEDO dacă indiferent de motivele care au justificat-o măsura preventivă se prelungește pe o durata considerabilă ceea ce în prezenta cauză s-a apreciat că nu se poate reține, inculpatul fiind arestat, așa cum s-a arătat mai sus, doar de aproape trei săptămâni.
Pentru cele ce preced chiar dacă petentul a recunoscut săvârșirea faptei coroborată această împrejurare cu restul probelor din dosarul de urmărire penală, motivele arestării preventive subzistă și în acest moment, iar liberarea provizorie sub control judiciar nu pare oportună în acest moment.
Garanțiile de ordin personal și cele prevăzute în art. 1602alin. 3 Cod
procedură penală nu sunt de natură a înlătura pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea inculpatului în libertate în acest moment motiv pentru care ținând cont de prev. art. 160 ind. 8 a alin. 6 Cod procedură penală, cererea petentului inculpat a fost respinsă.
S-au aplicat în cauză prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul fără a și-l motiva în scris, însă în ședința publică din 7 mai 2012 acesta a arătat că solicită a fi lăsat provizoriu în libertate cu motivarea, în esență, că trebuie apreciată oportunitatea măsurii arestării, se impune a fi avute în vedere împrejurările comiterii faptei, persoana inculpatului, acesta nu are antecedente penale, locul era părăsit.
Examinând încheierea penală recurată, tribunalul reține următoarele:
Prin încheierea penală nr.939 din 14 aprilie 2013 a Judecătoriei Baia Mare s-a dispus arestarea preventivă a recurentului-inculpat K. M. I. pe o perioadă de 29 de zile (14 aprilie 2013 - 12 mai 2013 inclusiv), în temeiul art.148 lit.f Cod procedură penală, fiind cercetat pentru infracțiunile de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1, 2 Cod penal și de furt calificat prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.a, g, i Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
Această încheiere a fost menținută prin încheierea penală nr.87/R/2013 a
T. ui M. .
În considerentele acestei din urmă încheieri s-a reținut faptul că există indicii temeinice în sensul că recurentul-inculpat în data de 7 aprilie 2013 împreună cu inculpatul Szabo Valentin, în timpul nopții, și, în baza unei pregătiri laborioase, au sustras mai multe bunuri din locuința părții vătămate Ciulean M. din localitatea Tămaia (județul M. ), prejudiciul cauzat fiind în valoare de 6.350 lei.
T. apreciază că temeiul care a stat la baza luării acestei măsuri se menține și în prezent, fiind necesară privarea în continuare de libertate a acestuia.
Astfel din probele administrate până în prezent în cauză rezultă existența unor indicii în sensul că în data de 7 aprilie 2013 recurentul-inculpat a sustras împreună cu inculpatul Szabo Valentin, după o pregătire prealabilă, din locuința părții vătămate Ciuban M. din localitatea Tămaia (județul M. ) în care a intrat prin forțarea ușii mai multe bunuri în valoare de 6.350 lei, bunuri transportate de inculpatul Szabo Valentin.
Pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din natura, gravitatea presupusei fapte (dată de modalitatea în care se prezumă că a fost comisă și din valoarea ridicată a prejudiciului pe care se presupune că l-a cauzat) chiar dacă nu are antecedente penale.
Pedepsele prevăzute de lege se situează sub limita de 18 ani închisoare prevăzută de art.1602alin.1 Cod procedură penală, nu există date că va comite alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului în vreuna din modalitățile prevăzute de art.1602alin.2 Cod procedură penală (de altfel, nici nu a fost arestat și în temeiul art.148 lit.b, c Cod procedură penală și elemente noi în acest sens nu au apărut) astfel că cerințele prevăzute de aceste două texte legale sunt îndeplinite. Chiar dacă aceste condiții sunt întrunite, acordarea liberării provizorii sub control judiciar nu este obligatorie în condițiile în care legiuitorul folosește în cuprinsul alin.1 al art.1602Cod procedură penală sintagma "se pate acorda"; astfel că oportunitatea acordării ei trebuie apreciată de la caz la caz. În speță raportat la gravitatea faptei (furt dintr-o locuință prin care s-a produs un prejudiciu în valoare de 6.350 lei) luarea măsurii liberării provizorii sub control judiciar nu se justifică chiar dacă acesta nu are antecedente penale.
Pentru toate aceste considerente recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, acesta va fi obligat la plata către stat a sumei de 130 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul avocatului numit din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Se va dispune plata din fondurile aceluiași minister a onorariului traducătorului în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. M. I. (CNP 1., fiul lui
M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 1101 din 02 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat B. A. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 mai 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | GREFIER, | ||||
B. C. R. A. | C. | ; S. -F. A. | I. | L. | M. |
Red.B.C./T.red.I.L.M.
_ /3 ex.
J. ecător la fond:B. I. A
cod operator-2618
Tribunalul Maramureș Minută
Dosar nr._ D.P.97/R/_
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. M. I. (CNP 1., fiul lui
M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 1101 din 02 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat B. A. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
Tribunalul Maramureș Minută
Dosar nr._
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. M. I. (CNP 1., fiul lui
M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 1101 din 02 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat B. A. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
cod operator-2618
Tribunalul Maramureș COPIE-Minută Dosar nr._ D.P.97/R/_
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul K. M. I. (CNP 1., fiul lui
M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr. 1101 din 02 mai 2013 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat să plătească statului suma de 130 lei - cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat B. A. va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 07 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
s.s.indesc. s.s.indesc.;s.s.indesc.
pt.conf.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator-2618 DOSAR NR._ din 07 mai 2013
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.97/R din 07 mai 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurentul-inculpat K.
M. I. (CNP 1., fiul lui M. și M., născut la data de 16 ianuarie 1986 în Cehu Silvaniei, județul Sălaj, domiciliat în Nadișu Hododului, nr. 182, județul Satu Mare, arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ).
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator-2618 DOSAR NR._ din 07 mai 2013
Către
SERVICIUL FINANCIAR contabil din cadrul
T. UI M.
Alăturat prezentei vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.97/R din 07 mai 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus ca suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu - avocat B. A. să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator-2618 DOSAR NR._ din 07 mai 2013
Către
SERVICIUL FINANCIAR CONTABIL din cadrul
T. UI M.
Alăturat prezentei vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.97/R din 07 mai 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator-2618 DOSAR NR._ din 07 mai 2013
Către
SERVICIUL FINANCIAR CONTABIL din cadrul
T. UI M.
Alăturat prezentei vă trimitem copia dispozitivului deciziei penale nr.97/R din 07 mai 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, prin care s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului traducătorului autorizat în sumă de 50 lei către doamna H. S. M. Lidia (traducător autorizat de limbă maghiară).
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Decizia penală nr. 270/2013. Cerere de liberare provizorie sub... | Încheierea penală nr. 296/2013. Cerere de liberare provizorie... → |
|---|
