Decizia penală nr. 99/2013. Abuz de încredere
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
Decizia penală nr. 99
Ședința publică de la 04 decembrie 2013 Instanța constituită din: Președinte: Ț. D. B.
Judecător: T. C. Judecător: M. S. Grefier: D. M. J.
Ministerul Public este reprezentat de procuror B. R. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în prezenta cauză penală privind recursul formulat de inculpatul Matte C. A., fiul lui C. și E., născut la data de_ în loc. Z., jud. Sălaj, domiciliat în U., sat U., nr. 304, jud. Bistrița Năsăud, împotriva sentinței penale nr. 234 din_ a Judecătoriei Z., având ca obiect infracțiunea de abuz de încredere (art. 213 C.p.).
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de_, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a
amânat pronunțarea pentru data de _ | și ulterior pentru data de _ | . |
T. | , |
Prin sentința penală nr. 234/_ a Judecătoriei Z., în baza art.213 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul M. C. A., fiul lui C. și E., născut la data de_, în municipiul Z., jud.Sălaj, cetățean român, studii medii, necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, reprezentant tehnic comercial, fără antecedente penale, domiciliat în comuna U., nr.304, jud. Bistrița Năsăud, CNP 1.
, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, cu privare de libertate pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal pe durata executării pedepsei principale..
În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art.346 Cod procedură penală și art.998 Cod civil, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S.
O. L. IFN S.A. Z., prin administrator Băgărean C., cu sediul în Z., Bd..M. Viteazul nr.105/B, jud.Sălaj și a fost obligat inculpatul M. C. A. la plata sumei de 98.612,67 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul M. C.
A. la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin Rechizitoriul din data de_ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, din Dosar nr.881/P/2009, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și
trimiterea în judecată a inculpatului M. C. A. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Z. la data de_ sub nr._ .
În cuprinsul actului de sesizare a instanței, s-a reținut, în esență că învinuitul
M. C. A. a dispus pe nedrept autoturismul marca BMW 730D ce făcea obiectul contractului de închiriere în sistem leasing nr.1750/_ încheiat între acesta și S. O. L. SRL Z. .
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu au fost menționate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare (f.8), declarații învinuit (f.16-18), declarații reprezentant parte vătămată (f.41-44), declarații martor (f.49-50), alte înscrisuri (f.20-40).
În cursul urmăririi penale partea vătămată S. O. LS Z. a precizat că se constituie ca parte civilă în cauză cu suma de 98.612,67 lei, sumă reprezentând ratele de leasing restante, dobândă și obligații vamale, precum și taxa pe valoarea adăugată.
Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, deși acesta a fost citat, inclusiv cu mandat de aducere, de la adresa de domiciliu și de la reședința indicată de acesta în faza de urmărire penală, precum și prin afișare la Consiliul Local Z. și la sediul instanței de judecată. Au fost făcute acte de căutare a acestuia, din cuprinsul cărora a reieșit că inculpatul nu figurează încarcerat în niciunul din penitenciarele din țară și nici reținut sau arestat în vreunul dintre Centrele de Reținere și Arest Preventiv de pe teritoriul țării (f.140), nu este dat în urmărire internațională (f.136-138), iar în procesul-verbal de executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatului s-a menționat că acesta ar fi plecat din țară, fără a i se cunoaște adresa (f.144). De asemenea, acesta nu s-a prezentat nici în faza de urmărire penală în fața organelor de urmărire penală, rezultând din actele de căutare că ar fi plecat din țară.
La termenul de judecată din_, a fost declarată deschisă etapa cercetării judecătorești, dându-se citire actului de sesizare a instanței.
Pe parcursul cercetării judecătorești, a fost audiat martorul Tămaș I. Mircea, la termenul de judecată din_, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei la fila 155.
Analizând materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Potrivit contractului de închiriere în sistem leasing nr.1750/_, încheiat între SC O. LS Z. - în calitate de locator - și inculpatul Matte C. A., în calitate de utilizator, acesta din urmă dobândea dreptul de folosință asupra unui autoturism, marca BMW 730D, având obligația corelativă de a achita lunar o rată în care era inclus și un comision de leasing, conform anexei la contract.(f.63-64) Perioada de plată a ratelor ce făceau obiectul contractului de leasing a fost de 60 luni, utilizatorul având obligația de a achita lunar echivalentul în lei a 331 euro conform graficului de eșalonare (f.63-64).
Potrivit dispozițiilor art.14 din contract, dacă după 30 de zile calendaristice utilizatorul nu achită contravaloarea chiriei și a penalităților aferente, contractul este reziliat de plin drept, fără nicio altă formalitate. Practic, în conținutul
contractului s-a inserat un pact comisoriu de grad IV potrivit căruia, rezilierea contractului cu consecința readucerii bunului în proprietatea S. O. LS Z.
, urma a se efectua fără demersuri suplimentare.
Contractul de leasing, precum și anexa la contract au fost însușite de către inculpatul Matte C. A. prin semnare.
Contractul de leasing s-a derulat în condiții firești, în sensul respectării obligațiilor asumate, până la sfârșitul anului 2005, când au fost efectuate plăți cu regularitate, aspect ce rezultă din situația detaliată a încasărilor înregistrate de firma de leasing, fila 66. Din analiza acestei situații, se observă faptul că în perioada septembrie - decembrie 2005 s-au efectuat un număr de cinci plăți către
S. O. LS Z., iar ulterior acestui moment, plățile nu s-au mai efectuat lunar, cu regularitatea convenită de părți la momentul încheierii contractului. Astfel, în cursul anului 2006 inculpatul a efectuat trei plăți în lunile aprilie, septembrie și noiembrie, iar în luna februarie 2007 s-a efectuat o ultimă plată în cuantum de 7.052,50 lei.
În consecință, inculpatul a fost somat în repetate rânduri să efectueze plățile restante, la dosarul cauzei fiind depuse o serie de notificări în acest sens, acestea datând din_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ și_ . Notificările au fost expediate la adresa de domiciliu a acestuia din localitatea U. nr.304 jud.Bistrița Năsăud. Partea vătămată a depus în copie doar confirmarea primirii ultimei notificări, aceasta fiind recepționată efectiv de sora inculpatului la data de_, fila 75.
Împrejurarea că prin neplata ratelor aferente contractului de leasing se ajungea, în termen de 30 de zile, la rezilierea contractului, operând pactul comisoriu de gradul IV nu echivalează în mod automat cu un refuz de restituire al autoturismului care să se circumscrie elementului material al infracțiunii prevăzute de art.213 alin.1 teza finală Cod penal. Refuzul de restituire presupune o solicitare expresă din partea proprietarului bunului despre care inculpatul trebuie să aibă cunoștință, fără a se conforma acesteia. Din această perspectivă, se constată faptul că plângerea prealabilă formulată nu poate fi calificată ca tardivă doar raportându- ne la efectele rezilierii contractului ca urmare a incidenței pactului comisoriu de gradul IV. În concret, cât timp nu există o dovadă a faptului că inculpatul ar fi primit celelalte notificări, nu se poate ajunge la concluzia că - în raport cu acestea
- ar fi refuzat restituirea autoturismului și că plângerea prealabilă ar fi tardivă. În consecință, se apreciază că data primirii ultimei notificări (_ ), de către sora inculpatului, echivalează cu momentul de la care se calculează termenul de două luni prevăzut de dispozițiile 284 C.p.p.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că inculpatul a înstrăinat autoturismul către o persoană necunoscută, pentru a garanta restituirea unui împrumut contractat de învinuit în cuantum de 5.500 euro. Acesta a declarat că a împrumutat de la respectiva persoană suma de 5500 euro și a descris-o ca fiind un bărbat cu înălțimea de 1,80 m, cu constituție atletică, brunet și cu ochii căprui, în vârstă de cca. 25-30 de ani, care locuia într-un sat situat la cca. 8-10 km de Mun. Baia Mare.
În cauză a fost audiat martorul Tămaș I. Mircea care a precizat că, în anul 2007, i-a împrumutat inculpatului 2000 euro, primind de la acesta autoturismul marca BMW 730 ca o garanție a restituirii împrumutului. Martorul a precizat că
inculpatul i-a restituit ulterior suma de 2000 euro, iar acesta, la rândul său, i-a dat autoturismul. Nu s-a putut stabili în concret persoana căreia i s-a încredințat autoturismul de către inculpatul Matte C. A. . Cert este faptul că acesta avea obiceiul de a împrumuta sume de bani și de a garanta cu autoturismul restituirea sumelor împrumutate.
Inculpatul nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, dând o singură declarație olografă în calitate de făptuitor în cuprinsul căreia a recunoscut că practic a înstrăinat autoturismul achiziționat în sistem leasing în contul unei datorii pe care nu a putut să o onoreze.,
Din ansamblul probelor administrate în cauză, starea de fapt reținută de instanță și necontestată de inculpat și vinovăția acestuia sunt pe deplin dovedite, declarațiile părții vătămate coroborându-se cu declarațiile martorilor audiați și cu cea olografă dată de inculpat. În drept, fapta inculpatului M. C. A. de a dispune fără drept de autoturismul marca BMW 730, proprietatea părții vătămate
S. O. LS, bun pe care îl deținea în folosință în baza unui contract de leasing, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de încredere prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanța a reținut că elementul material al infracțiunii s-a materializat în acțiunea de însușire a bunului, fără acordul părții vătămate și prin nerestituirea lui, la solicitarea părții vătămate, în condițiile în care inculpatul era detentor precar al bunului respective, pe care îl deținea în baza unui titlu (contract de leasing). Infracțiunea s-a consumat în momentul însușirii bunului, având drept consecință producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, echivalent cu valoarea bunului pe care inculpatul și l-a însușit.
Sub aspectul laturii subiective inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Din probele administrate reiese că inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a prevăzut rezultatul și a urmărit producerea lui.
Reținând vinovăția inculpatului M. C. A., instanța a dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța s-a raportat la dispozițiile art.72 alin.1 și art.52 Cod penal și a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală și limitele de pedeapsă stabilite de lege.
Referitor la gradul de pericol social al faptei comise, raportat la criteriile prevăzute de art.181alin.2 Cod penal, instanța a apreciat că fapta inculpatului, prin modul în care a acționat și prin valoarea ridicată a prejudiciului produs, prezintă un pericol social concret ridicat.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului. Acesta este în vârstă de 39 de ani, iar potrivit fișei de cazier judiciar nu are antecedente penale.
De asemenea, a fost avută în vedere atitudinea inculpatului, care s-a sustras de la urmărire penală și de la judecată, din fișa de evidență auto de la dosar reieșind că a fost în țară pe parcursul derulării procesului, fiind sancționat contravențional pentru abateri la regimul circulației rutiere și nu a manifestat niciun interes în
sensul de a restitui bunul însușit pe nedrept de la partea vătămată sau de a repara prejudiciul cauzat.
Având în vedere circumstanțele reale și personale ale cauzei și ale inculpatului, precum și limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de abuz de încredere, instanța a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoarea de 1 an este de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar și un mijloc de reeducare și de prevenție eficient.
Cât privește aplicarea pedepsei accesorii, în baza art.71 Cod penal, instanța va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a Cod penal și lit.b) Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii aplicate prin aceasta.
Având în vedere prevederile art.3 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dar și jurisprudența națională dezvoltată pe marginea acestui articol, instanța a apreciat că o instituire a unei interdicții pentru inculpat de a vota în cadrul alegerilor ar constitui o măsură disproporționată față de natura infracțiunii săvârșite de inculpat și de persoana inculpatului. Pornind de la faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei sau legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. c), d) și e) Cod penal. La stabilirea pedepsei accesorii, instanța a avut în vedere decizia nr.74/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în recurs în interesul legii, care a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat și va fi supusă aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art.71 alin.3 Cod penal.
Sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, instanța a considerat că se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție. Instanța a reținut că, pentru a-și putea îndeplini funcțiile atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei atât gravității faptei, cât și potențialului de pericol pe care îl prezintă în mod real persoana inculpatului, precum și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Instanța a apreciat că funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei nu pot fi realizate decât prin executarea acesteia efectivă, doar o astfel de modalitate de executare fiind aptă de a produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane, care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriului comportament și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni similare cu cea pentru care este condamnat inculpatul.
Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că partea vătămată S. O. LS s-a constituit parte civilă cu suma de 98.612,67 lei, reprezentând prejudiciu cauzat de inculpat, constând în ratele de leasing restante, dobândă și obligații vamale, precum și taxa pe valoarea adăugată.
În dovedirea pretențiilor civile formulate, partea civilă a depus la dosarul cauzei la filele 58-66 listele cu ratele neachitate și copia contractului de leasing
încheiat cu inculpatul. Având în vedere prevederile art.998 cod civil instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale: fapta ilicită - infracțiunea de abuz de încredere, un prejudiciu cert și nereparat produs părții civile - contravaloarea bunului însușit de inculpat, între fapta inculpatului și prejudiciu existând legătură de cauzalitate.
În consecință, în temeiul prevederilor art.14 raportat la art.346 alin.1 Cod procedură penală și la art.998 Cod civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. O. LS și a obligat inculpatul M. C. A. la plata sumei de 98.612,67 lei către partea civilă, reprezentând prejudiciu cauzat și nerecuperat.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, instanța a obligat inculpatul la plata de cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 800 lei, potrivit dispozitivului hotărârii.
Sentința penală nr. 234/_ a fost comunicată, în data de_, la adresa de domiciliu a inculpatului, dar a fost restituită instanței în data de_, cu mențiunea "destinatar mutat, noul locatar nu permite afișarea";(f.159).Apreciindu- se că la data de_ a rămas definitivă la data de_ prin nerecurare, s-a emis mandat de executare a pedepsei închisorii (f.164,177).
În data de_, prin sentința penală nr. 383/._ a Judecătoriei Z., s- a admis contestația la executare formulată de inculpat în baza art. 461 al. 1 lit. a)
C.p.p. ( punerea în executare a unei hotărâri ce nu era definitivă) și a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 331/_ emis de Judecătoria Zalău în dos. nr._ .
S-au reținut următoarele: prin contestația formulată de către contestatorul MATTE C. A. prin av. Toni Decean din cadrul Soc. Civile de avocați Revnic și Asociații, cu delegație la dosar (f.4) s-a solicitat anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.331/2013 din data de_ emis de Judecătoria Zalău în dosarul nr._ .
În fapt, s-a arătat că Sentința penală nr.234 din_ a Judecătoriei Z., prin care contestatorul a fost condamnat la pedeapsa închisorii cu privare de libertate nu a fost comunicată contestatorului potrivit prevederilor legale și astfel, mandatul de executare nr.331/2013 din data de_ a fost emis în baza unei hotărâri nedefinitive. Deoarece contestatorul nu a fost prezent la nici un termen de judecată și nici la pronunțarea sentinței de condamnare, acesta devine definitivă în termen de 10 zile de la comunicare. Conform dovezii de comunicare a sentinței, agentul procedural care s-a deplasat la adresa de domiciliu a contestatorului nu a comunicat nici unei persoane această hotărâre și nici nu a afișat-o la adresă ci a consemnat în procesul-verbal întocmit faptul că destinatarul este mutat de la adresă și noul locatar nu permite afișarea. Agentul procedural nu a discutat cu persoanele de la adresa de comunicare, la acea adresă locuind mama și sora contestatorului, nefiind consemnat în procesul-verbal acest fapt.
Deoarece hotărârea nu a fost înmânată și nici nu a fost afișată la adresa de domiciliu, instanța ar fi trebuit să dispună afișarea hotărârii la Consiliul Local Z., conform prevederilor art.182 C.p.p. raportat la art.177 alin.4 C.p.p.
În drept, au fost invocate prevederile art.177 alin.4, art.179 alin.4, art.180, art.182, art.461 alin.1 lit.a C.p.p. și decizia XXIX/2006 a Î.C.C.J.
Instanța a dispus acvirarea dosarului nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut:
În fapt, prin sentința penală nr.234 din_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosarul nr._ inculpatul contestator MATTE C. A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu privare de libertate pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere.
Din analiza dosarului nr._ reiese faptul că inculpatul nu a fost prezent la nici un termen de judecată și nici la pronunțarea hotărârii.
Sentința penală nr.234 din_ a fost comunicată Baroului Sălaj (f.157 dos._ ) și s-a încercat comunicarea dispozitivului hotărârii la adresa de domiciliu a inculpatului loc. U., nr.304, jud. Bistrița Năsăud (f.159 dos._ ) însă corespondența a fost înapoiată pentru motivul menționat pe dovada de comunicare: destinatar mutat, noul locatar nu permite afișare, agentul procedural netrecând la afișarea actului procedural la adresa respectivă.
În drept, potrivit art.461 alin.1 lit.a C.p.p. contestația contra executării hotărârii penale se poate face când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă iar potrivit art.385 ind.3 alin.2 C.p.p. raportat la art.363 alin.3 C.p.p.: pentru părțile care au lipsit atât de la dezbateri cât și de la pronunțare termenul de recurs curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Potrivit art.182 C.p.p. comunicarea celorlalte acte de procedură se face potrivit dispozițiilor prevăzute în capitolul II din Titlul V al C.p.p., respectiv sunt aplicabile prevederile art. 177 - art. 181 C.p.p.
Conform art.180 C.p.p.: dacă persoana citată și-a schimbat adresa, agentul afișează citația pe ușa locuinței arătate în citație și se informează pentru aflarea noii adrese, menționând în procesul-verbal datele obținute iar conform art.177 alin.4 C.p.p: dacă nu se cunoaște adresa unde locuiește inculpatul și nici locul său de muncă, citația se afișează la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea.
Aplicând aceste dispoziții legale la starea de fapt reținută instanța a apreciat că dispozitivul hotărârii penale nr.234 din_ a Judecătoriei Z. pronunțată în dosarul nr._ nu a fost comunicat cu respectarea prevederilor legale și astfel nu a început să curgă, în cauză termenul de recurs și în aceste condiții, hotărârea nu a devenit definitivă pentru a putea fi pusă în executare, prin emiterea și punerea în executare a mandatului de executarea a pedepsei închisorii.
În speță, agentul procedural nu a respectat prevederile art.180 C.p.p. mai sus citate neindicând în cuprinsul procesului-verbal întocmit persoanele care locuiesc la adresa de domiciliu a inculpatului și informațiile pe care ar fi trebuit să le obțină de la acestea sau din alte surse în legătură cu adresa unde locuiește inculpatul și nu a afișat actul procedural la adresa indicată pentru comunicare așa cum prevede imperativ art.180 C.p.p.
În plus, dacă s-a ajuns la concluzia, în urma demersurilor de aflare a adresei unde locuiește inculpatul efectuate în cursul procesului penal, că nu se poate afla această adresă și nici locul de muncă al inculpatului, s-ar fi impus afișarea dispozitivului hotărârii la sediul Consiliului Local Z., conform prevederilor art.182 raportat la art.177 alin.4 C.p.p.
În consecință, în baza art. 461 alin. 1 lit. a) Cod procedură penală instanța a admis contestația la executare formulată de către contestatorul MATTE C. A.
și a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.331/2013 din data de_ emis de Judecătoria Zalău în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva sentinței penale nr. 234/_ a Judecătoriei Z. a declarat recurs inculpatul prin av. Toni Decean, la primul termen de judecată solicitându-se instanței să constate că recursul a fost declarat în termen și, având în vedere prevederile referitoare la efectul suspensiv de drept al recursului, să suspende executarea și, implicit, mandatul de executare emis în mod nelegal.
Prin încheierea penală din data de_, Tribunalul Sălaj, constatând că recursul în cauză a fost declarat în termen, a admis cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 234/_ a Judecătoriei Z. .
În ceea ce privește motivele de recurs, inculpatul a arătat că în mod eronat s- a apreciat că data refuzului de restituire a autoturismului marca BMW 730 a fost cea a ultimei notificări, întrucât doar cu privire la această notificare s-a depus la dosar confirmarea de primire semnată de sora lui Matte C. A. . Inculpatul consideră că în această privință, instanța de judecată a procedat în mod superficial, întrucât se impunea trimiterea dosarului la Parchet pentru completarea actelor de urmărire penală, în vederea stabilirii momentului comunicării primei notificări. Matte C. A. a depus la dosar Somația din_ emisă în dosarul execuțional nr. 42 al Biroului Executorului Judecătoresc M. Vasile Mircea, prin care a fost somat să restituie autoturismul în termen de o zi. Somația a fost comunicată inculpatului în data de_, refuzul de restituire și, implicit, consumarea infracțiunii s-a produs la data de_ . Rezoluțiunea contractului a operat la data înregistrării dosarului execuțional, moment în care partea civilă a optat în favoarea rezoluțiunii și a renunțat la executarea contractului. De asemenea, la dosarul execuțional s-a depus o cerere de stăruință în executare, solicitându-se restituirea autoturismului ca urmare a rezilierii contractului de leasing. S-a solicitat instanței să, raportat la această dată, plângerea este tardiv formulată și să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul art. 10 pc. 2 lit. b rap. la art. 11 lit. f C.p.p.
Cu referire la faptul că s-ar fi sustras de la urmărire penală și de la judecata cauzei, inculpatul a arătat că niciodată nu i s-a a adus la cunoștință faptul că ar fi cercetat în vreun dosar penal, declarația din data de_ i-a fost luată la sediul SC O. L. SRL, unde s-a deplasat pentru a achita o rată aferentă contractului de leasing. La o săptămână după ce a dat declarația, inculpatul susține că a revenit în
Z., întâlnindu-se cu polițistul în fața căruia a dat declarația și i-a indicat acestuia locul în care se afla autoturismul marca BMW 730, pentru a putea fi recuperat. Acesta a fost modul în care organele de poliție au identificat martorul Tămaș I. Mircea. Inculpatul a presupus că mașina a fost recuperată, având în vedere că nu a mai fost contactat telefonic, numărul de telefon fiind indicat organului de poliție.
Cu referire la prejudiciul cauzat, apreciat de instanță ca fiind major, inculpatul a arătat că în mod eronat a reținut instanța de fond că prejudiciul însumează 98.612,67 lei, admițând în totalitate constituirea de parte civilă existentă la fila 40 din dosar. În virtutea rolului activ, se impunea verificarea eventualelor pretenții formulate de partea civilă. La dosarul cauzei nu s-au depus facturi emise de societatea de leasing, motiv pentru care nu se poate susține că prejudiciul este
cert. În lipsa facturilor, nu se poate solicita plata sumei de 19.086,33 lei reprezentând TVA aferent acestor facturi, neștiindu-se dacă această taxă a fost plătită sau nu, adică dacă prejudiciul este cert. Nu s-a depus nici un alt înscris care să dovedească plata TVA. Plata sumei de 4.000 lei achitată la data de_ potrivit chitanței de la fila 86 din dosar nu este înregistrată în fișa client emisă la data de_ (f.66). Este posibil ca si alte plăți efectuate de inculpat să nu fie cuprinse în mod voit în fișa client. Cu privire la dobânda solicitată, 26.926,49 lei, nu s-a depus nici un act din care să rezulte modul de calcul al acesteia. Partea civilă a solicitat atât ratele neachitate, cât și prejudiciul cauzat ca urmare a nefolosirii autoturismului. Ori, dacă achita ratele, inculpatul avea dreptul să folosească autoturismul.
Inculpatul a mai precizat că daunele acordate de instanțele penale cu titlu de despăgubire nu pot să reprezinte o îmbogățire fără justă cauză. Ori, acordarea sumei de 98.612 lei raportată la valoarea autoturismului, de 12.000 euro, din care s-a achitat suma de 28.527 lei, reprezintă în mod cert o îmbogățire fără justă cauză. Apreciind că se impunea o verificare mai atentă a pretențiilor civile formulate în cauză, inculpatul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât
el a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a-și pregăti apărarea.
În situația în care instanța de recurs va proceda la judecarea cauzei, inculpatul a solicitat a se constata, în primul rând, că plângerea formulată de partea vătămată este tardivă, iar în subsidiar - a se reține în favoarea sa circumstanțele atenuante prev. de art. 76 lit. a și c C.p. și, în conformitate cu prevederile art. 76 C.p., să i se aplice o pedeapsă cu amendă.
La termenul din data de_, inculpatul s-a prezentat în fața instanței de recurs și a fost audiat (f. 37-38).
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor invocate,precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul inculpatul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În data de_, SC O. L. IFN S.A. Z., prin administrator Băgărean
C., a formulat o plângere prin care a solicitat cercetarea făptuitorului Matte C.
A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz de încredere, prev. de art. 213 C.p. Din plângere, s-a reținut că prin contractul de leasing nr.1750/_, Matte
C. A. a achiziționat de la SC O. L. IFN S.A. Z. un autoturism marca BMW 730 cu nr. de înmatriculare SJ-6074-10/09. Conform graficului de eșalonare a plății, anexă la contractul de leasing, plata autoturismului trebuia făcută lunar, ceea ce utilizatorul nu a făcut. Cu toate că făptuitorul a fost notificat în scris și verbal pentru achitarea ratelor de leasing conform clauzelor contractuale, acesta nu s-a conformat, sens în care autoturismul trebuia înapoiat proprietarului de drept, utilizatorul pierzând toate sumele achitate până în acel moment către proprietar. În acest context, susnumitul și-a însușit bunul proprietatea petentei, îl deține și dispune de bun fără a avea nici un drept asupra sa, iar cu toate diligențele legale depuse de SC O. L. IFN S.A. Z., de recuperare a bunului, Matte C. A. refuză să restituie autoturismul al cărei proprietar este societatea (dos. u.p., f. 55- 56).
Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău sub nr.881/P/2009.
În data de_, Matte C. A. a dat o declarație olograf, din care nu rezultă că acestuia i s-a adus la cunoștință motivul audierii sale (f.16-18).
Prin referatul IPJ Sălaj din_, s-a propus neînceperea urmăririi penale față de Matte C. A., apreciindu-se că plângerea prealabilă nu a fost depusă în termenul legal.
Prin rezoluția din Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de _
,s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Matte C. A., apreciindu-se că starea de fapt ce rezultă din actele premergătoare a fost corect reținută, la fel și încadrarea juridică a faptei(f.14).
Plângerea împotriva acestei soluții a fost respinsă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău(.f.13).
Prin sentința penală nr. 231/_ a Judecătoriei Z., s-a admis plângerea împotriva soluției procurorului, instanța arătând că, față de înscrisurile existente la dosar, nu se poate identifica cu certitudine care a fost prima notificare adresată intimatului la care să se raporteze consumarea infracțiunii de abuz de încredere în modalitatea refuzului de a restitui bunul. La dosarul cauzei au fost depuse notificări începând cu data de_ si pana la data de_ . Față de acestea, instanța nu a putut identifica cu certitudine care este prima notificare adresata intimatului la care sa se raporteze consumarea infracțiunii de abuz de încredere în modalitatea refuzului de a restitui bunul. Urmărirea penala s-a considerat a fi deficitară, întrucât nu a urmărit să stabilească cu certitudine acest moment. Primele notificări nu pot fi luate în calcul, întrucât, conform graficului de eșalonare a plății, acestea au o dată anterioară ultimei plăți efectuate, respectiv cea din data de_ . Declarația luată intimatului nu a făcut referire la vreo notificare primită din partea firmei de leasing. De asemenea, instanța a reținut că la dosarul cauzei nu a fost depusă vreo confirmare din care să rezulte dovada acestor notificări. La filele 54 si
64 din dosar au fost depuse în probațiune două mandate de confirmare a notificărilor, unul atașat contractului de leasing nr. 1621/_, pentru care petenta și-a retras plângerea, și altul pentru contractul de leasing nr. 1750/_, care sunt identice, fără să se poate stabili în acest sens cărui contract aparține această confirmare de primire a notificării trimise. Există un real dubiu ca această confirmare să fi fost singura, având în vedere numărul mare de notificări trimise, însă petenta a înțeles să o depună pe cea mai apropiată termenului de introducere a plângerii tocmai pentru ca plângerea formulată să fie considerată în termen. Verificarea acestor aspecte era în sarcina procurorului, lucru care a fost omis.
S-a apreciat că nu poate fi primită nici apărarea petentei conform căreia termenul de depunere a plângerii trebuie raportat la ultima notificare trimisă, pentru că chiar din primele se face referire la faptul că contractul se va rezilia de drept la data expirării termenului acordat pentru plată, astfel că, odată stabilit care este prima notificare, se putea verifica momentul la care contractul este reziliat de drept.
Din verificarea lucrărilor cauzei, s-a mai constatat că făptuitorul nu a fost niciodată audiat cu privire la notificările depuse la dosar, deși era impetuos necesar, întrucât, așa cum reiese chiar din conținutul acestora, termenul de 5 zile acordat plății si, în caz contrar, de la care contractul se considera reziliat, este data primirii notificării.
Prin rezoluția din data de_, s-a dispus începerea a urmăririi penale față de Matte C. A. pentru comiterea infracțiunii de abuz de încredere, prevăzută de art.213 alin.1 Cod penal. Procurorul a reținut că în cursul anului 2005, învinuitul a achiziționat, prin contractul de leasing nr.1750/_, un autoturism marca BMW 730 de la SC O. L. IFN S.A. Z., pe care îl deține și dispune de bun fără a-l achita în totalitate și refuză a-l restitui societății de leasing.
Prin rechizitoriul din data de_ s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Matte C. A., apreciindu-se că raportat la data primirii ultimei notificări -_, depusă la dosar de partea vătămată, plângerea prealabilă a fost formulată în termen. S-a apreciat că, atât timp cât nu există o dovadă concretă a faptului că învinuitul ar fi primit celelalte notificări - din datele de_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ și_, nu se poate ajunge la concluzia că - în raport cu acestea - ar fi refuzat restituirea autoturismului și că plângerea prealabilă ar fi tardivă. În consecință, s-a apreciat că data primirii ultimei notificări -_ de către sora învinuitului, echivalează cu momentul de la care se calculează termenul de două luni prevăzut de art. 284 C.p.p.
Instanța de fond, fără a mai face alte verificări, fără a mai solicita părții civile date privind notificările adresate inculpatului, precum și dovedirea pretențiilor civile, a efectuat demersuri pentru citarea legală a lui Matte C. A., apoi,după audierea martorului Tămaș I. Mircea, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 1 an cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 213 al. 1 C.p.
Astfel după cum inculpatul a făcut dovada somării sale prin executor judecătoresc la data de_ (f.25-26), și procurorul ori instanța de fond puteau verifica dacă partea civilă a înțeles să apeleze la un executor judecătoresc în vederea executării titlului - contractul de leasing nr. 1750/2005, respectiv - dacă notificările anterioare celei din data de_ au fost primite de inculpat.
Infracțiunea de abuz de încredere se săvârșește prin însușirea bunului mobil, dispunerea pe nedrept de un bun, precum și prin refuzul de a-l restitui. În modalitatea refuzului de restituire, infracțiunea de abuz de încredere se consumă la data la care a avut loc primul refuz de restituire. Stabilirea momentului consumării infracțiunii de abuz de încredere prezintă interes pentru determinarea momentului până la care persoana vătămată își poate exercita drepturile specifice poziției sale procesuale, deoarece potrivit art. 284 alin. 1 C.p.p., " în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a știut cine este făptuitorul". De formularea plângerii în termenul prevăzut de lege, dacă făptuitorul este cunoscut, este condiționată punerea în mișcare a acțiunii penale și în cazul infracțiunii de abuz de încredere (alin. 2 al art. 213 C.pen.).
Cum inculpatul a făcut dovada faptului că a fost somat în data de_ să predea autoturismul BMW seria 730 în termen de o zi de la primirea somației, se constată că plângerea prealabilă formulată de SC O. L. SRL la data de_ depășește cu mult termenul de 2 luni prevăzut de art. 284 C.p.p., deși partea civilă a înțeles să depună la dosar notificarea cea mai apropiată de termenul de introducere a plângerii, tocmai pentru ca plângerea formulată să fie considerată în termen. La dosar s-au mai depus copiile notificărilor din datele de_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_, prin care s-a mai pus în vedere intimatului
să restituie bunul în termen de 5 zile, ceea ce nu s-a întâmplat. De asemenea, inculpatul susține că în data de_, când a dat declarația olograf la sediul SC O.
L. IFN - a mai achitat o rată, însă această plată nu este evidențiată în înscrisurile existente la dosar (f.66). În fișa pentru clientul Matte s-a menționat că ultima plată efectuată de inculpat în baza contractului 1750/2005 a avut loc la data de_ . (f.66).
În aceste condiții, T. apreciază că apărările inculpatului recurent sunt întemeiate și, constatând că plângerea prealabilă a fost tardiv formulată, urmează a casa hotărârea atacată și, rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. f Cod procedură penală, a dispune încetarea procesului penal pornit la plângerea prealabilă a SC O. L. SRL Z., în cauză neregăsindu-se motive care să atragă casarea hotărârii atacate și rejudecarea de către instanța de fond.
Potrivit prevederilor art. 346 al. 4 C.p.p., instanța penală nu soluționează acțiunea civilă când pronunță încetarea procesului penal pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 al. 1 lit. f C.p.p.
Astfel fiind, T. va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată de SC O.
L. SRL Z. . De altfel, la dosar nu s-au depus înscrisuri din care să rezulte cu certitudine prejudiciul cauzat părții civile, precum și modul de calcul al dobânzilor, al obligațiilor vamale și al TVA solicitat.
În conformitate cu prevederile art. 192 alin. 1 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, partea civilă urmează a suporta cheltuielile judiciare către stat, conform dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul Matte C. A. împotriva sentinței penale nr. 234/_ a Judecătoriei Z. .
Casează hotărârea atacată și rejudecând în fond cauza, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. f Cod procedură penală, încetează procesul penal pornit la plângerea prealabilă a SC O. L. SRL Z. ( cu sediul în Z., b-dul M. Viteazul, nr. 105, jud. Sălaj, CUI RO 10899878, reprezentată legal de Băgărean C.
) împotriva inculpatului Matte C. A., fiul lui C. și E., născut la data de_ în U., jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în com. U., sat U., nr. 304, jud. Bistrița Năsăud, CNP 1., trimis în judecată pentru infracțiunea de abuz de încredere prev. și ped. de art. 213 alin. 1 Cod penal.a
Lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de SC O. L. SRL Z. .
În baza art. 192 alin. 1 pct. 2 lit.c Cod procedură penală, obligă SC O. L. SRL Z. la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ la sediul T. ui Sălaj.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
Ț. | D. B. T. | C. | M. S. | D. M. | J. |
Red.TDB/_
Dact.MJD/_ Ex.2
| ← Decizia penală nr. 122/2013. Abuz de încredere | Decizia penală nr. 382/2013. Abuz de încredere → |
|---|
