Încheierea penală nr. 10/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.10 /R
Ședința publică de la 13 martie 2013 Completul compus din:
Președinte: Ț. D. B., judecător
: T. C., președinte secție penală
: M. S., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de B. R., prim procuror adjunct.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul recurent M. C., în prezent deținut în Arestul I.P.J Sălaj, împotriva încheierii penale nr.15/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpatul recurent M. C., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av. Ielciu D. în substituirea apărătorului titular av. Ielciu Otilia (delegație f.10).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebat fiind, inculpatul recurent M. C. declară că își menține recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a luat față de el măsura arestării preventive iar motivele sunt faptul că soția sa este însărcinată și este singurul întreținător al familiei sale. Arată că a sustras doar bunuri alimentare întrucât nu avea cu ce să își întrețină familia.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpatului recurent M. C., av. Ielciu D., susține recursul inculpatului, solicitând instanței admiterea recursului, cu consecința respingerii propunerii parchetului de arestare preventivă a inculpatului și punerea sa deîndată în libertate. Consideră că măsura arestării preventive este o măsură cu caracter excepțional până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, iar inculpatul din prezentul dosar poate fi cercetat și în stare de libertate. De asemenea, arată că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa, iar raportat direct la faptele și persoana inculpatului nu se impune luarea măsurii arestării preventive. Solicită acordarea onorariului pentru apărarea din oficiu a inculpatului.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpat, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Arată că la dosarul cauzei există probe că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv că pedeapsa pentru care inculpatul este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, arată că inculpatul recurent a încercat să se sustragă cercetărilor penale, acesta încercând să fugă în Moldova, pentru a se ascunde, însă a fost reținut în Gara Sărmășag, fiind astfel incidente și dispozițiile art.148 lit.a Cod procedură penală. Solicită instanței a avea în vedere că inculpatul recurent se află în recidivă postcondamnatorie prev. de art.37 lit.a Cod penal. Apreciază că, raportat la faptele și persoana inculpatului și împrejurările în care acesta a săvârșit faptele, lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent M. C., având cuvântul, declară că este de acord cu cererile și susținerile apărătorului său desemnat din oficiu. Declară, de asemenea, că nu a avut intenția niciodată să se sustragă cercetărilor penale, însă a fost amenințat de fostul prieten al actualei sale concubine și a dorit să plece la Mănăstirea Putna, unde a mai lucrat pentru 60 de lei pe zi, mâncare și cazare, la plantat și cules de căpșuni, dorind doar să-și câștige existența sa și a familiei sale.
Instanța, în baza actelor și lucrărilor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L ,
Prin încheierea penală nr.15/A din_ a Judecătoriei Z. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău privind arestarea preventivă a inculpatului M. C., față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosarul 600/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit. a, e g și i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art.1491alin. 9 și 10 raportat la art. 143 și art.148 alin.1 lit. a și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. C. ,
fiul lui V. și R., născut la data de_, în mun. Arad, jud. Arad, domiciliat în comuna Bobota sat Derșida, nr. 239, jud. Sălaj, CNP 1., cetățean român, fără ocupație, cu antecedente penale, pe o durată de 29 zile, începând de la data de_ până la data de_ inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ la data de _
, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat arestarea preventivă a inculpatului M. C. cercetat în dosarul 600/P/2013 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.
Prin referatul procurorului cu propunerea de arestare preventivă s-a arătat faptul că prin rezoluția organelor de cercetare penală, confirmată de procuror la
data de_, s-a început urmărirea penală față de învinuitul M. C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de la art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a,e,g,i cu aplic. art. 37 lit.a) Cod penal. Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de la art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit. a,e,g,i cu aplic. art. 37 lit.a) Cod penal
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de_, față de inculpat s-a dispus măsura preventivă a reținerii pe o perioadă de 24 de ore începând cu data_, ora 22:00 până la data de_ ora 22:00.
Procurorul a arătat că din mijloacele de probă administrate în cază a rezultat că în data de_, în jurul orei 14:00, inculpatul M. C. împreună cu făptuitorul Gherebeneș Robert au venit din loc. Derșida, jud. Sălaj, în mun. Z., jud. Sălaj, iar seara s-au hotărât să spargă un magazin pentru a face rost de bani și țigări. Aceștia s-au deplasat în cartierul Dumbrava Nord unde lângă piața agroalimentară au văzut magazinul SC TREE STAR SRL, locație de unde au hotărât să sustragă bunuri. Spargerea magazinului a avut loc în jurul orei 23:00. Făptuitorul Gherebeneș Robert a rupt o bucată de fier dintr-un gard pe care i-a înmânat-o inculpatului M. C. . Acesta din urmă folosindu-se de aceasta a spart geamul magazinului. În interiorul magazinului a pătruns doar inculpatul, făptuitorul Gherebeneș Robert rămânând afară pentru a păzi locul. După ce a intrat în magazin, inculpatul M. C. a sustras suma de 400 lei, aproximativ 40 cartușe de țigări, de diferite mărci, precum și 30 cartele telefonice.
Bunurile sustrase au fost puse în trei plase de plastic luate din interiorul magazinului. Inculpatul M. C. și făptuitorul Gherebeneș Robert s-au deplasat cu bunurile sustrase într-o stație de taxi, de unde au luat un autoturism (regim taxi) deplasându-se până în loc. Derșida, jud. Sălaj. Aceste aspecte rezultă din coroborarea declarațiile inculpatului M. C., făptuitorului Gherebeneș Robert și a martorului Pusok Csaba, șoferul taximetrului.
În data_, Gherebeneș Robert împreună cu fratele inculpatului, M. Virgil, au vândut către martora Gorgan Floare din loc. Derșida cantitatea de 15 cartușe de țigări pentru suma de 6,5 lei/ pachet. În seara zilei de_, inculpatul a fost depistat pe raza com. Bobota de către organele de cercetare penală care au găsit asupra sa o parte din țigările sustrase.
Procurorul a solicitat dispunere măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 29 zile susținând că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 alin. 1 lit. a și f Cod procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Pentru a dispune măsura arestării preventive trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, calitatea de inculpat potrivit art. 23 C.pr.pen, să existe-potrivit art. 148 alin. 1 C.pr.pen rap. la art. 143 alin. 1 C.pr.pen probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pentru sancționarea acesteia legea să se prevadă, conform art. 136 alin. 1 rap. la art. 136 alin. 6 C.pr.pen
pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, să existe unul din cazurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.pr.pen, pericolul de sustragere a inculpatului de la urmărire penală sau judecată, respectiv de împiedicare a bunei desfășurări a procesului penal, conform art. 136 alin. 1 C.pr.pen, iar realizarea scopului prev. de art. 136 alin. 1 C.pr.pen să poată avea loc numai prin luarea măsurii arestări preventive, conform criteriilor prev. de art. 136 alin. 8 C.pr.pen.
Cu privire la prima condiție, s-a reținut că prin rezoluția din data de_ în dosarul nr. 600/P/2013 a fost începută urmărirea penală față de învinuitul M. C.
, iar prin ordonanța procurorului din data de_, din același dosar, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru infracțiunea de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e g și I Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.
Referitor la existența unor probe sau indicii temeinice ca inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, s-a reținut că, potrivit art. 63 alin. 1 C.pr.pen., constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existentei sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea, constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind. 1 C.pr.pen - atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern corespunzându-le sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie
- fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune (c. Varga c. României; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K-F c. Germaniei) fără a fi necesar a se putea formula o acuzare completă.
În cauza de față, din probele existente în dosarul de urmărire penală au rezultat indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul M. C. a infracțiunii de furt calificat așa cum a fost reținută în propunerea de arestare preventivă, sunt relevante în acest sens declarațiile inculpatului date în fața organelor de cercetare penală și a procurorului, în care recunoaște fapta pentru care este cercetat, declarații care se coroborează cu declarația făptuitorului Gherebeneș Robert, declarația părții vătămate Jurj R., declarațiile martorilor Pusok Csaba, Gorgan Floare și M. Virgil, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cu dovada de ridicare de bunuri.
Instanța a reținut că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezenta cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și, cu atât mai puțin, a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv.
Pe lângă existența unor probe sau indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, art. 148 alin. 1 C.pr.pen impune - pentru luarea măsurii arestării preventive și existenta unui caz dintre cele prevăzute de lege în acest sens. Astfel, s-a reținut ca în referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău s-a invocat art. 148 alin. 1 lit. a și f C.pr.pen, instanța apreciind
că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de textele legale invocate, pe considerentele ce urmează.
În speță, este incident cazul de luare a măsurii arestării preventive prev. de art. 148 alin.1 lit. a C.p.p., în momentul în care inculpatul a fost depistat de către organele de cercetare penală acesta avea intenția de a se deplasa în zona Moldovei, la scurt timp după săvârșirea faptei, în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală. Acest aspect rezultă din coroborarea declarațiilor inculpatului M. C. cu a martorului M. Virgil.
De asemenea s-a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 148 alin.1 lit. f) C.p.p. in sensul ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută in sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din probele existente la dosar reiese că lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai exact un pericol pentru siguranța patrimoniului persoanelor..
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a inculpatului, instanța a avut în vedere și gravitatea faptei săvârșite de inculpat, ce rezultă din modalitatea de săvârșire a acesteia: pe timp de noapte, prin efracție, împreună și după prealabilă înțelegere cu altă persoană, folosirea de mănuși pentru a nu lăsa amprente, prejudiciul mare produs și nerecuperat, valorificarea imediată a bunurilor, fapt ce a împiedicat recuperarea pagubei, toate aceste aspecte denotă o periculozitate sporită atât a faptei cât și a inculpatului.
Raportat la persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta este în vârstă de 23 ani, nu are ocupație sau loc de muncă, este cunoscut cu antecedente penale. Astfel, potrivit fișei de cazier judiciar rezultă că inculpatul a fost condamnat anterior (7 condamnări) tot pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, furt calificat și tâlhărie, din executarea ultimei pedepse aplicate a fost liberat condiționat la data de_, cu un rest de pedeapsă de 477 zile, iar la foarte scurt timp după liberarea sa condiționată a săvârșit fapta pentru care este cercetat în speță. Instanța a reținut ca relevant și faptul ca inculpatul nu are venituri, un loc de munca, împrejurări care au determinat pe inculpat să comită infracțiuni pentru a- și asigura mijlocele de existență (cum de altfel inculpatul și-a motivat săvârșirea faptelor în mod constant în declarațiile date în fața organelor de cercetare, a procurorului și a instanței de judecată). Mai mult, din perseverența sa infracțională, premeditarea faptelor, modul de operare, instanța a apreciat că săvârșirea de fapte îndreptate împotriva patrimoniului persoanelor este modul în care inculpatul înțelege să își procure mijloacele de existență, pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul de reeducare a inculpatului, în acest context lăsarea sa în libertate
prezintă un pericol real pentru ordinea socială și relațiile sociale ocrotite de normele legale.
Așa cum s-a statuat in doctrina juridică, pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că, odată pus în libertate, un inculpat ar comite fapte contrare ordini sociale ori ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat. Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale, având în vedere în special persoana inculpatului și perseverența infracțională a acestuia. Față de contextul social- economic, numărul infracțiunilor contra patrimoniului, starea de insecuritate socială creata de infracțiuni de natura celor săvârșite de inculpat, instanța a apreciat că prin fapta inculpatului s-a creat sentimentul de insecuritate al opiniei publice și este necesară adoptarea unei reacții ferme din partea autorităților pentru a diminua această reacție publică dar și pentru a descuraja adoptarea unor conduite antisociale.
Recunoașterea faptelor de către inculpat nu înlătură pericolul săvârșirii altor fapte de natură penală atâta timp cât inculpatul prin modul de operare a încercat îngreunarea identificării autorului faptei, nu conștientizează gravitatea faptei sale, nu manifestă regret pentru săvârșirea acesteia și nici respect pentru valorile sociale apărate de legea penală, aspecte ce reies din perseverența și ușurința cu care pune în aplicare rezoluția infracțională în momentul în care îi lipsesc resursele financiare, apreciind că lipsa unor venituri licite îi justifică și scuză activitatea infracțională. Existența pericolului social concret pentru ordinea publică este relevată și de faptul că pedepsele anterioare cu privarea de libertate nu și-au atins scopul, inculpatul continuă să comită infracțiuni, persistând mai ales în intenția de a pune în aplicare rezoluția infracțională de a săvârși fapte penale în dauna patrimoniului, infracțiuni de natură să stârnească în rândul populației puternice sentimente de insecuritate socială cu privire la patrimoniul persoanei.
Instanța a apreciat că,în contextul celor analizate mai sus, periculozitatea persoanei inculpatului este crescută, lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret real pentru ordinea publică și generează un sentiment de insecuritate care nu pot fi contracarate de măsurile preventive alternative la detenție. Lipsa unei reacții ferme din partea autorităților poate avea un efect de încurajare a inculpatului în comiterea în continuare de fapte penale de o gravitate sporită.
Din analiza circumstanțelor deja reținute de instanță a rezultat că, pentru a se realiza scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 C.pr.pen, având în vedere criteriile prev. de art. 136 alin. 8 C.pr.pen., în această cauză se impune a se lua măsura arestării preventive față de inculpat, care este cea mai potrivită, alegerea sa făcându-se ținând cont de gradul de pericol social al infracțiunii (unul ridicat având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei și pedeapsa prevăzută de lege), de vârsta, antecedentele penale și celelalte situații privind persoana față de care se ia măsura, respectiv inculpatul nu are un domiciliu stabil, nu are loc de muncă, dar s-a reținut și faptul că a recunoscut săvârșirea faptei și a colaborat cu autoritățile judiciare. Aceste ultime aspecte - deși avute în vedere de instanță - nu sunt de natură să înlăture gravitatea pe care o prezintă fapta concretă săvârșită, judecătorul evaluând atât argumentele pentru lăsarea în libertate a inculpatului, cât și cele pentru luarea
măsurii arestării preventive, acestea din urmă înclină balanța la acest moment în favoarea desfășurării procesului penal cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Față de toate aceste motive, văzând dispozițiile art.1491, art.148 lit. a și f) Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria
Zalău și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. C. pe o durată de 29 de zile, de la data de_ până la data de_ inclusiv, emițându-se mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate,precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681 Cod procedură penală, că inculpații au săvârșit infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, e g și i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p.
Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura
preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță, respectiv - în baza faptului că în data de_, în jurul orei 23:00, inculpatul M.
C., ajutat de făptuitorul Gherebeneș Robert, a pătruns prin efracție în magazinul aparținând SC TREE STAR SRL Z., de unde a sustras suma de 400 lei, aproximativ 40 cartușe de țigări, de diferite mărci, precum și 30 cartele telefonice. A doua zi, Gherebeneș Robert împreună cu fratele inculpatului, M. Virgil, au vândut martorei Gorgan Floare, din loc. Derșida, cantitatea de 15 cartușe de țigări, pentru suma de 6,5 lei/ pachet. În data de_ ,seara, inculpatul a fost depistat pe raza com. Bobota de către organele de cercetare penală, care au găsit asupra sa o parte din țigările sustrase. Potrivit propriei declarații,în momentul depistării sale de către organele de cercetare penală, inculpatul se pregătea să plece în Municipiul Suceava,la un unchi de-al său (dos.up.f.17).
Starea de fapt reținută rezultă din declarațiile de recunoaștere a faptei, date de inculpat în fața organelor de cercetare penală și a procurorului, declarații care se coroborează cu declarația făptuitorului Gherebeneș Robert, declarația părții vătămate Jurj R., declarațiile martorilor Pusok Csaba, Gorgan Floare și M. Virgil, cu procesul verbal de cercetare la fața locului și cu dovada de ridicare de bunuri.
Toate aceste împrejurări constituie indicii temeinice pentru a se reține în sarcina inculpatului încadrarea juridică în raport de care a fost dispusă măsura preventivă. Altfel spus,din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpatului, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi
adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).
În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 lit.a) C.p.p., din coroborarea declarației lui M. C. cu cea a martorului M. Virgil rezultând că, în momentul în care inculpatul a fost depistat de către organele de cercetare penală, acesta avea intenția de a se deplasa în zona Moldovei la scurt timp după săvârșirea faptei, în scopul de a se sustrage de la răspunderea penală.
De asemenea, în mod just s-a reținut incidența dispozițiilor art.148 lit.f) C.p.p., întrucât pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani și, în mod just și legal, s-a apreciat că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind avute în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, modul de operare, modalitatea și circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii, natura acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și recrudescența faptelor de acest gen.
Nu în ultimul rând, a fost avută în vedere persoana inculpatului, care este cunoscut cu preocupări în săvârșirea de astfel de infracțiuni, anterior suferind 7 condamnări în acest sens, a fost liberat condiționat la data de_, cu un rest de pedeapsă de 477 zile, iar la foarte scurt timp după liberarea sa condiționată a săvârșit fapta pentru care este cercetat în prezenta cauză,deci pedepsele aplicate anterior nu și-au atins scopul de reeducare. S-au mai reținut întemeiat perseverența infracțională a inculpatului, premeditarea faptelor, modul de operare, faptul că săvârșirea de fapte îndreptate împotriva patrimoniului persoanelor este modul în care inculpatul înțelege să își procure mijloacele de existență, ușurința cu care pune în aplicare rezoluția infracțională în momentul în care îi lipsesc resursele financiare, apreciind că lipsa unor venituri licite îi justifică și scuză activitatea infracțională. Rezultă, astfel, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol real pentru ordinea socială și relațiile sociale ocrotite de normele legale.
Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpatului fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal.
Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. a,f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. C., astfel că, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, av. Ielciu Otilia, urmează a fi avansați din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII: DISPUNE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. C. împotriva încheierii penale nr.15/A/2013 a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei, reprezentând onorariu avocațial din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 13 martie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
Ț. | D. B. | T. | C. | M. | S. | B. M. |
Red.ȚDB/_
Dact.BM/_ 3 ex.
Jud. fond/M. D.
| ← Decizia penală nr. 527/2013. Propunere de arestare preventiva a... | Încheierea penală nr. 26/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
