Încheierea penală nr. 1008/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1008/R/2013

Ședința publică din 31 iulie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE

: M.

B., judecător

JUDECĂTORI

: V.

C.

M.

R.

GREFIER

: M.

B.

Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de A. C. reprezentat prin procuror: V. TRĂISTARU

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul T. V. împotriva încheierii penale nr.26/C din data de 26 iulie 2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Sălaj, având ca obiect propunere arestare preventivă.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul T. V., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Ploscar L. și apărători aleși av.Ban Tiberiu și av.C. Cuc Geanina C., toți avocați din cadrul Baroului C., cu delegațiile la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul T. V., solicită a se constata că mandatul său a încetat prin prezența apărătorilor aleși ai inculpatului și a se acorda plata onorariului avocațial parțial pentru studiul dosarului și prezența în instanță.

Întrebat fiind de către instanță, inculpatul T. V. arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului T. V., av.Ban Tiberiu, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și procedând la rejudecarea cauzei a se constata că se impune casarea încheierii atacate, cu consecința respingerii propunerii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, nefiind

întrunite cerințele art.148 al.1 C.pr.pen.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, apreciind că poate fi asigurată buna desfășurare a procesului penal.

In susținerea recursului arată că după o generoasă preluare a motivelor formulate de parchet în propunerea de arestare preventivă, prima instanță ajunge la concluzia că se impune luarea măsurii arestării preventive dintr-un singur punct de vedere, respectiv al gravității faptei penale săvârșite de către inculpat.

Solicită a se constata că argumentele invocate repetă stereotip aceleași argumente privind sentimentul de insecuritate, pericolul pentru ordinea publică și reacția opiniei publice față de inculpat.

Consideră că se impune a se avea în vedere și elementele care definesc persoana inculpatului și disp.art.136 al.1 C.pr.pen., care stabilesc fără echivoc care este modalitatea pentru a asigura bunul mers al procesului penal.

Solicită a se constata că inculpatul a fost suspendat din funcție, i s-a suspendat permisul de acces în instituția în care și-a desfășurat activitatea timp de 23 de ani, întregul prejudiciu a fost recuperat, astfel că este imposibil ca

această măsură privativă să poată fi luată prin justificarea de a altera probele și a influența martori.

De asemenea, solicită a se reține că la data de 25 iulie 2013, inculpatul arată în detaliu modalitatea în care a săvârșit fapta, exprimându-și intenția de a beneficia de disp.art.320/1 C.pr.pen.

In consecință, solicită a se avea în vedere și aspectele legate de persoana inculpatului care pot convinge instanța că lăsat în libertate va respecta obligațiile impuse în sarcina sa.

Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Apărătorul ales al inculpatului T. V., av.C. Cuc Geanina, solicită a se constata împrejurarea că situația de fapt a fost conturată de materialul de urmărire penală, inculpatul are o vechime în muncă de 23 ani și nu a săvârșit alte abateri.

Apreciază că inventarul ce urmează a fi efectuat la societatea din cauză nu poate influența bunul mers al procesului penal.

Solicită a se avea în vedere situația personală a inculpatului care este căsătorit și are o familie legal constituită, precum și împrejurarea că inculpatul va respecta toate obligațiile impuse în sarcina sa.

Având în vedere aspectele invocate, apreciază că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală din perspectiva aspectelor formale legate de aspectele reținute de instanța de fond ca temei a luării acestei măsuri privative de libertate cât și din perspectiva de fond a motivării substanțiale din cuprinsul soluției extinse.

Susține că dincolo de această referință la aspectul de prevenție generală al arestării care constituie un element contradictoriu, restul motivării este corectă și temeinică pentru că instanța a explicat pe larg asupra elementelor determinante ce stau la baza existenței art.148 lit.f C.pr.pen., și s-a făcut referire expresă la art.136 C.pr.pen.

Consideră că dincolo de poziția de recunoaștere a inculpatului și contribuția parțială la determinarea unora dintre elementele specifice cauzei, nu este de înlăturat constatarea că în faza inițială a constatărilor care implică și ceilalți doi coinculpați, inculpatul a avut o poziție exprimată prin declarația sa de martor în sensul recunoașterii premiselor date, acesta schimbându-și poziția după arestarea celorlalți participanți și descoperirea activității infracționale de către organele de poliție iar pe de altă parte, ulterior circumstanțele în care inculpatul a comis fapta au fost stabilite și ele contribuie la crearea afirmației că ordinea publică la care se face referire în textul de lege arătat este probat de materialul deja administrat în dosarul cauzei. Are în vedere faptul că o persoană cu atribuții specifice legate de administrarea și gestionarea unor bunuri dintr-o unitate strategică în condițiile în care are atribuții de serviciu care implică

inclusiv accesul la informații de natură secretă, procedează la vânzarea bunurilor din gestiune care au o importanță strategică din perspectiva obiectului pentru care se și exercită această pază specială, procedează la vânzarea lor în condițiile date la prima solicitare a unor terți, nu pare ca neavând caracterul de punere în pericol și crearea unui sentiment de insecuritate legat de valorile pe care această persoană trebuia să le apere și de valorile pe care la nivel social legiuitorul a

înțeles să le procedeze prin norme atât penale cât și de natură specială, în condițiile date de această posesie în unitatea strategică menționată.

Toate aceste aspecte sunt reliefate de instanță și consideră că ele au și stat corect la baza pronunțării acestei măsuri, sens în care solicită a fi avute în vedere în continuare, cu precizarea că nu s-a solicitat niciodată a se lua astfel de

măsură în baza unor indicii legate de o eventuală interferență a inculpatului cu administrarea probațiunii.

În ceea ce privește elementul legat de scrierea faptică și precizarea cu caracter de certitudine a elementelor legate de starea de fapt stabilită până în prezent, apare normală atitudinea instanței, deoarece în lipsa unor indicii clare de vinovăție această măsură nu ar putea fi luată sub nici o formă și nici o altă măsură chiar neprivativă de libertate.

In final, nu opinează nici pentru luarea unei alte măsuri preventive mai puțin restrictive.

Apărătorul ales al inculpatului T. V., av.Ban Tiberiu, în replică, arată că reiterarea aceluiași argument atât pentru aprecierea gravității faptei cât și pentru a justifica luarea măsurii arestării este inadecvat.

Inculpatul T. V., având ultimul cuvânt, lasă soluția la aprecierea instanței.

C U R T E A :

Prin încheierea penală nr.26/C din 26 iulie 2013 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr._ , s-a admis propunerea PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ.

Văzând și dispozițiile art. 35 al.1 C.p.p. rap. la art. 34 lit. d C.p.p., în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. V., fiul lui V. și V., născut la data de_ în Jibou, jud. Sălaj, domiciliat în loc. Var nr. 132, jud. Sălaj, CNP

1., acuzat de comiterea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art. 215

1al. 1 C.p., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.

S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă conform art. 151 Cod procedură penală.

Onorariul avocatului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, d-l Pășcuță Alexa, în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile

M. ui Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, ora 10,15, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat arestarea preventivă a inculpatului T. V., cercetat în dos. nr. 267/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 C.p., faptă aflată în legătură cu cea de dare de mită, de care sunt acuzați inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S., cercetați în același dosar și față de care, în data de_, prin Încheierea penală nr. 25/C/2013 a Tribunalului Sălaj (dos. nr._ ), s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.

În fapt s-a reținut că: inculpatul T. V. are calitatea de expert în cadrul Unității Teritoriale 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale din anul 2007, fiind angajat al acestei instituții din anul 1990. Printre atribuțiile de serviciu ale inculpatului sunt și acelea de a răspunde de aprovizionarea unității, gestionarea, distribuirea, exploatarea și întreținerea obiectelor de inventar și mijloacelor fixe și produse RS din unitate, de a răspunde, controla și verifica integritatea cantitativă și calitativă a stocurilor de feromangan și cupru depozitate în unitate.

Inculpatul T. V. îi cunoaște pe inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S. din anul 1998 - 1999, având o relație de prietenie cu aceștia. În urmă cu aproximativ două săptămâni, aflându-se la domiciliul inculpaților

Gabrian, inculpatul T. V. a fost întrebat de către inculpatul Gabrian Iancu dacă nu cunoaște o sursă de aprovizionare cu cupru în zona loc. Jibou.

Inculpatul T. V. știind că în magazia UT 95 Var sunt depozitate 1847 tone cupru catodic și că există anumite plusuri în gestiune, i-a comunicat inculpatului Gabrian Iancu faptul că îi poate face el rost de cupru. Cuprul aflat în depozitele UT 95 Var este în formă de plăci, fiind depozitat sub formă de paleți în care se află aproximativ 40-50 de plăci.

Spre sfârșitul anului 2012 a fost efectuat inventarul anual la UT 95 Var rezultând cantitatea de 1847 tone cupru catodic, iar de la acel moment până în prezent nu au mai existat intrări sau ieșiri de cupru din unitate.

La data de_ inculpatul T. V. a discutat telefonic cu inculpatul Gabrian Iancu și aceștia s-au înțeles ca în dimineața zilei de_ inculpatul Gabrian să vină cu o autoutilitară la sediul UT 95 Var pentru a încărca cantitatea de cupru promisă de inculpat.

În dimineața zilei de_, în jurul orei 09.00, autoutilitara cu nr. de înmatriculare_ în care se aflau inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița

S., precum și ginerele lor au ajuns la poarta din spate a UT 95 Var și l-au contactat telefonic pe inculpatul T. V. .

Inculpatul s-a deplasat la acea poartă și a oprit sursa de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona din spate a incintei unității. După aceea, inculpatul Gabrian Iancu a parcat autoutilitara în partea laterală a magaziei în care era depozitat cuprul, iar inculpatul T. V., cu ajutorul unui motostivuitor, a transportat din magazie trei sau patru paleți cu plăci din cupru pe care le-a încărcat în autoutilitara inculpatului Gabrian Iancu. În acest timp, inculpatul Gabrian Iancu și ginerele său se aflau în interiorul autoutilitarei aranjând paleții de cupru, iar inculpata Gabrian Garofița S. stătea lângă autoutilitară. După încărcarea cuprului, inculpatul Gabrian Iancu a prezentat un aviz de însoțire a mărfii pe care era menționată o societate comercială la rubrica expeditor și Rezervele de Stat Jibou la rubrica destinatar.

Inculpatul T. V. a completat avizul cu cantitatea de 3250 kg cupru catodic și, totodată, a scris pe aviz "Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";, semnând și ștampilând cu ștampila unității. După aceea, inculpata Gabrian Garofița S. i-a remis inculpatului T. V. suma de 3000 euro formată din 6 bancnote din cupiura 500 euro.

La scurt timp după ce inculpatul Gabrian Iancu a părăsit incinta UT 95 Var cu autoutilitara, a fost oprit de către un echipaj al Poliției Rutiere, care, verificând documentele de însoțire a mărfii, l-au condus pe inculpat la sediul Poliției Orașului Jibou și, totodată, au contactat UT 95 Var, solicitând ca cineva din conducerea unității să se prezinte la sediul Poliției Jibou pentru a explica mențiunile de pe avizul de însoțire a mărfii.

La sediul Poliției Orașului Jibou s-a deplasat T. V., care, la solicitarea subinspectorului de poliție Chiba D., a dat o declarație olografă, în care a făcut afirmații nereale. După ce a ieșit din sediul poliției, inculpatul T. V. s-a deplasat la autoturismul proprietate personală, parcat în fața unității de poliție, autoturism în care se afla suma de bani dată de către inculpata Gabrian Garofița, a luat această sumă de bani și i-a restituit întreaga sumă de 3000 euro inculpatei Gabrian Garofița S. . După acest moment, inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S. au oferit și dat subinspectorului de poliție Chiba D. suma de 3000 euro, fiind surprinși în flagrant de către organele de urmărire penală, după care au fost reținuți și arestați preventiv în aceeași cauză.

În propunerea de arestare preventivă a inculpatului T. V., Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a făcut referire la dispozițiile art.148 lit. f) și art.1491Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.

Astfel, s-au reținut următoarele: din probele administrate rezultă faptul că inculpatul se află în situația prevăzută de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, întrucât a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru a se putea dispune măsura arestării preventive față de un inculpat în temeiul dispozițiilor art. 148 lit. f din Codul de procedură penală este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții. În primul rând, este necesar ca la dosarul cauzei să existe indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea sau infracțiunile pentru care se cere luarea față de el a măsurii preventive. Procurorul consideră că în această cauză nu poate fi pusă în discuție existența acestor indicii care rezidă din declarațiile învinuitului și declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză.

În al doilea rând, este necesar ca pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, legea să prevadă o pedeapsă cu închisoarea mai mare de patru ani. Și această condiție este îndeplinită în prezenta cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind închisoarea de la 1 an la 15 ani.

În cele din urmă, este necesar ca la dosarul cauzei să existe probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Se consideră în unele opinii exprimate în practica judiciară că pericolul concret pentru ordinea publică, așa cum este prevăzut de dispozițiile art. 148 lit. f Cod pr. pen., constă în aceea că, odată pus în libertate, inculpatul ar săvârși noi fapte prevăzute de legea penală. Însă, în această situație, dispozițiile legale mai sus arătate instituie practic în sarcina organelor de urmărire penală care propun luarea măsurii arestării preventive în temeiul art.

148 lit. f și a instanțelor de judecată care dispun luarea măsurii arestării preventive în temeiul aceluiași text de lege administrarea unei adevărate " probatio diabolica ", fiind practic imposibil să administrezi probe cu privire la un comportament eventual și viitor al unei persoane. În această situație, se constată faptul că practic dispozițiile art. 148 lit. f Cod pr. pen. nu sunt niciodată aplicabile, indiferent de persoana inculpatului și de gravitatea faptei săvârșite de acesta .

Ori, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj consideră că nu aceasta a fost intenția legiuitorului atunci când a prevăzut cazul de arestare preventivă de la art. 148 lit. f Cod pr. pen . De aceea, în opinia procurorului, pericolul concret pentru ordinea publică nu reprezintă altceva decât temerea că inculpatul, odată pus în libertate, ar putea săvârși din nou fapte prevăzute de legea penală și temerea că punerea în libertate a inculpatului ar declanșa puternice reacții și sentimente de insecuritate în rândul opiniei publice, față de gravitatea faptei săvârșite și de starea de libertate a autorului acestei fapte. În această situație, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la două elemente, și anume gravitatea faptei comise, care nu trebuie confundată cu pericolul social al infracțiunii, și persoana autorului infracțiunii.

De altfel, această interpretare a textului dispozițiilor art. 148 lit. f Cod pr. pen. este în deplină concordanță cu dispozițiile art. 5 paragraf 1 lit. c din textul Convenției Europene a Drepturilor Omului care prevăd faptul că o persoană poate fi lipsită de libertatea sa dacă a fost arestată sau reținută în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a o împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia. La o simplă analiză a acestui text, se constată faptul că cele două situații în care se poate dispune arestarea preventivă a unei persoane nu trebuie îndeplinite cumulativ, fiind suficient, din punct de vedere al

CEDO, existența unor motive verosimile de a bănui că o persoană a săvârșit o infracțiune pentru a se dispune arestarea.

Raportând cele arătate mai sus la situația din prezenta cauză, s-a constatat aplicabilitatea dispozițiilor art. 148 lit. f Cod pr. pen. Astfel, în ceea ce privește gravitatea faptei, la dosarul cauzei există indicii temeinice că inculpatul, în calitate de gestionar a săvârșit o infracțiune de delapidare în dauna unei

instituții strategice a statului român. S-a apreciat că în această situație, gravitatea faptei nu este determinată atât de cuantumul prejudiciului cauzat (care are oricum o valoare indicată),cât mai ales de modul de săvârșire a faptei și de importanța instituției în dauna căreia s-a săvârșit.

Astfel, fapta a fost comisă prin facilitarea de către inculpatul T. V. a pătrunderii unor persoane fără nici o calitate oficială în incinta unei instituții strategice și protejată de o legislație strictă în ceea ce privește accesul la informații clasificate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, procurorul consideră că lăsarea în stare de libertate a inculpatului reprezintă cu atât mai mult un pericol concret pentru ordine publică.

Față de cele arătate mai sus, în temeiul art.149 1raportat la art. 148 f Cod procedură penală, s-a solicitat instanței luarea măsurii arestării preventive a inculpatului T. V. .

Inculpatul T. V. a fost reținut în data de_, ora 19,10, prin ordonanța din data de_, dos. nr. 267/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj fiind pusă în mișcare acțiunea penală față de acesta.

Analizând actele și lucrările dosarului, s -a constatat că în cauză sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491 Cod procedură penală referitoare la

luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

Potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

Conform art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, relevante fiind în acest sens declarațiile inculpatului, în care sunt recunoscute cele reținute în sarcina sa, declarații care se coroborează cu declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză și înscrisurile de la dosar.

În sarcina inculpatului T. V. se reține, astfel, că în data de_, inculpatul, având calitatea de gestionar la Unitatea Teritorială 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale și cunoscând că în depozitul de cupru exista un plus de până la 2%, și-a însușit din gestiune cantitatea de aproximativ 3250 kg cupru catodic și a vândut-o inculpaților Gabrian Iancu și Gabrian Garofița cu suma de 3000 euro. Apoi, inculpatul a completat cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii la rubrica "beneficiar";. Întrucât, la scurt timp după plecarea soților Iancu, aceștia au fost surprinși de organele de poliție, inculpatul T. V. s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Jibou,unde a dat declarații nereale(f.80 dos. u.p.), apoi a restituit suma de 3000 euro inculpatei Iancu Garofița S., bani ce au fost dați ulterior organelor de poliție, pentru a nu fi confiscată cantitatea de cupru existentă în autoutilitara oprită în trafic.

De asemenea, s-a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege

pentru infracțiunea comisă este închisoare de la 1 an la 15 ani, fiind deci mai mare de 4 ani.

Totodată, tribunalul a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestuia, cercetat pentru comiterea unei infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar și din punerea în pericol a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității unei instituții strategice, protejată de o legislație strictă în ceea ce privește accesul la informații clasificate.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din modalitatea concretă de săvârșire a faptei: inculpatul a oprit sursa de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona din spate a incintei Unității Teritoriale 95 Var, a permis pătrunderea unor persoane fără nici o calitate oficială în incinta unei instituții strategice, a încărcat trei sau patru paleți cu plăci din cupru în autoutilitara inculpatului Gabrian Iancu, a completat avizul de însoțire a mărfii cu date nereale, semnând și ștampilând cu ștampila unității, apoi a primit de la Gabrian Garofița S. suma de 3000 euro. Ulterior, fiind solicitat de organele de poliție, inculpatul a dat acestora o declarație nereală, susținând că nu are nicio legătură cu cantitatea de cupru transportată de soții Gabrian, după care a restituit suma de 3000 euro acestora, sumă ce a făcut apoi obiectul

infracțiunii de dare de mită pentru care inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S. au fost arestați preventiv.

Toate acestea relevă un grad de pericol social ridicat atât al faptei, cât și al făptuitorului, care a pregătit minuțios comiterea faptei, prin oprirea sursei de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona în care era depozitat cuprul catodic, după care a încercat să disimuleze actele săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate, completând cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii, apoi a dat în fața organelor de poliție o declarație în care a consemnat aspecte nereale, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.

Sub același aspect al gradului de pericol social, instanța de fond a avut în vedere și ușurința cu care a acționat inculpatul, alegând ca în acest mod să obțină ușor venituri substanțiale, indiferent de consecințele pe care le-ar fi putut avea acțiunile sale.

Este adevărat că prejudiciul astfel creat a fost recuperat, însă acest lucru nu se datorează inculpatului, ci intervenției organelor de poliție.

Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar, potrivit căruia pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate.

Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c.Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.

Totodată, luarea unei astfel de măsuri are și un scop preventiv, în sensul de descuraja alte persoane să comită fapte similare.

Cât privește împrejurări precum lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată de inculpat, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.

Potrivit prevederilor art.1391C.p.p., în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a M. ui Sănătății P. e .

Astfel, problemele medicale invocate de inculpat nu constituie motive suficiente pentru a se dispune cercetarea sa în stare de libertate, având în vedere faptul că asistența medicală necesară îi poate fi acordată în sau în afara locului de deținere.

De asemenea, în cauză se impune aprofundarea cercetărilor, pentru aflarea adevărului și lămuririi stării de fapt sub toate aspectele, având în vedere împrejurarea că inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S. au dat declarații contradictorii cu privire la proveniența și destinația cantității mari de cupru deținute în data de_ (între timp, lămurindu-se cauza cu privire la proveniența cuprului), precum și conturarea unor indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de legea penală (inculpatul T. V. declarând că el a fost cel care a completat, semnat și ștampilat avizul de însoțire a mărfii cu date nereale la rubrica "beneficiar";, avizul de însoțire a mărfii fiind ulterior prezentat organelor de poliție cărora li s-a oferit și dat suma de 3000 euro de către Gabrian Inacu și Gabrian Garofița S., pentru a nu fi confiscat cuprul transportat), dar și conturarea unor indicii de participare și altor persoane la activitatea infracțională (din referatul cu propunere de arestare preventivă a inculpaților Gabrian Inacu și Gabrian Garofița S. rezultând că martorul Boie R. din loc. Jibou, care deține o societate comercială ce comercializează deșeuri feroase și neferoase și care a fost consultat de organele de poliție cu privire la eventuala proveniență a mărfii și la documentele necesare pentru transportul acesteia, a fost ulterior contactat telefonic de către o persoană având prenumele Florin, care i-a spus că polițiștii din Jibou au oprit o persoană care transporta cupru și că aceasta are asupra sa un aviz de însoțire a mărfii eliberat de către SC Dinamic Carting SRL al cărei administrator este Florin. Totodată, persoana având prenumele Florin l-a întrebat pe Boie Florin dacă nu îi cunoaște pe polițiști, oferind orice sumă de bani pentru ca marfa să nu fie confiscată. După această convorbire, Boie R. l-a contactat telefonic pe agentul de poliție T. C. și l-a chemat la sediul firmei sale, unde i-a adus la cunoștință faptul că persoanele oprite în trafic sunt dispuse să ofere orice sumă de bani pentru a nu confisca marfa. Agentul de poliție T. C. s-a întors la sediul Poliției Orașului Jibou unde i-a adus la cunoștință și subinspectorului de poliție Chiba D. cele relatate de Boie R., ambii formulând un autodenunț, dos. u.p., f.36-39).

Față de cele expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că buna desfășurare a procesului penal impune luarea față de inculpatul T. V. a unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală, în cauză fiind incidente și dispozițiile art. 35 al.1 C.p.p. rap. la art. 34 lit. d C.p.p.(între infracțiunile reținute în sarcina inculpaților Gabrian Inacu și Gabrian Garofița S. și cea reținută în sarcina inculpatului T. V. existând legătură, cercetările penale efectuându-se în același dosar penal al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj - nr. 257/P/2013).

Prin urmare, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit.

f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă

Tribunalul Sălaj și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile și emiterea mandatului de arestare preventivă în acest sens.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, inculpatul T. V. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, respingerea propunerii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, nefiind întrunite cerințele art.148 al.1 C.pr.pen.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, apreciind că poate fi asigurată buna desfășurare a procesului penal.

Recursul declarat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente.

Potrivit dispozițiilor art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

În cauză sunt indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatul a comis fapta pentru care este cercetat, relevante fiind în acest sens declarațiile inculpatului, în care sunt recunoscute cele reținute în sarcina sa, declarații care se coroborează cu declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză și înscrisurile de la dosar.

În sarcina inculpatului T. V. se reține, astfel, că în data de_, inculpatul, având calitatea de gestionar la Unitatea Teritorială 95 Var a

Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale și cunoscând că în depozitul de cupru exista un plus de până la 2%, și-a însușit din gestiune cantitatea de aproximativ 3250 kg cupru catodic și a vândut-o inculpaților Gabrian Iancu și Gabrian Garofița cu suma de 3000 euro. Apoi, inculpatul a completat cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii la rubrica "beneficiar";. Întrucât, la scurt timp după plecarea soților Iancu, aceștia au fost surprinși de organele de poliție, inculpatul T. V. s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Jibou,unde a dat declarații nereale (f.80 dos. u.p.), apoi a restituit suma de 3000 euro inculpatei Iancu Garofița S., bani ce au fost dați ulterior organelor de poliție, pentru a nu fi confiscată cantitatea de cupru existentă în autoutilitara oprită în trafic.

De asemenea, s-a constatat în mod corect că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f C.p.p. atât cu privire la cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul,de la 1 an la 15 ani, cât și cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică.

Instanța de fond a apreciat în mod corect că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestuia, cercetat pentru comiterea unei infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar și din punerea în pericol a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității unei instituții strategice, protejată de o legislație strictă în ceea ce privește accesul la informații clasificate.

Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din modalitatea concretă de săvârșire a faptei: inculpatul a oprit sursa de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona din spate a incintei Unității Teritoriale 95 Var, a permis pătrunderea unor persoane fără nici o calitate oficială în incinta unei instituții strategice, a încărcat trei sau patru paleți cu plăci din cupru în autoutilitara inculpatului Gabrian Iancu, a completat avizul de însoțire a mărfii cu date nereale, semnând și ștampilând cu ștampila unității, apoi a primit de la Gabrian Garofița S. suma de 3000 euro. Ulterior, fiind solicitat de organele de poliție, inculpatul a dat acestora o declarație nereală, susținând că nu are nicio legătură cu cantitatea de cupru transportată de soții Gabrian, după

care a restituit suma de 3000 euro acestora, sumă ce a făcut apoi obiectul infracțiunii de dare de mită pentru care inculpații Gabrian Iancu și Gabrian Garofița S. au fost arestați preventiv.

În ceea ce privește atitudinea sinceră manifestată de inculpat și intenția sa de a se prevala de dispozițiile art. 3201C.p.p. curtea reține că aceste aspecte nu pot fi analizate în acest stadiu procesual, urmând a fi avute în vedere, eventual, la un alt moment procesual.

În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a se analiza și posibilitatea luării unei măsuri alternative la măsura arestării preventive curtea apreciază de asemenea că măsura arestării preventive este justificată și nu se impune luarea față de inculpat a unei alte măsuri.

Pentru toate aceste considerente, curtea apreciază că soluția pronunțată este legală și temeinică sub toate aspectele astfel că, având în vedere și prevederile art. 38515pct.1 lit. b C.p.p. recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.

În temeiul art. 189 și 192 alin. 2 C.p.p. se va stabili onorariu avocațial și va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul T. V., aflat în Arestul IPJ Sălaj, împotriva încheierii penale nr.26/C din 26 iulie 2013 a Tribunalului Sălaj.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 50 lei, ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu parțial pentru apărător din oficiu, av.Ploscar L. .

Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 250 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 31 iulie 2013.

PREȘEDINTE,

JUDECĂTORI,

M. B.

V.

C.

M.

R.

GREFIER,

M. B.

Red.M.B./ .08.2013.

Dact.H.C./4 ex. Jud.fond: Ț. D.B. .

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 1008/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului