Încheierea penală nr. 1009/2013. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 1009/R/2013

Ședința publică din 01 august 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: V.	C.	, judecător
JUDECĂTORI	: M.	B.
	: M.	R.
GREFIER	: L.	A.	S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. reprezentant prin Doru Dobocan, procuror

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații I. A. -L.

, V. A. N. , A. A. , K. R. A. , L. I. , C. V. G. , P.

I. C. și N. M. V. împotriva încheierii penale nr. 50 din 31 iulie 2013, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud, având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale ( art. 156 și următoarele Cod procedură penală ).

La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul I. A.

- L., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av Comănoiu M. Irina, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 33 ), inculpatul V. A.

N., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Ploscar

L. M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 32 ), inculpatul A.

A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Comănoiu

M. Irina, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 30 ), inculpatul K.

R. A., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Neamț M. Paul, din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 34 ), inculpatul L.

I., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Ș. A. Vlad, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 29 ), inculpatul C. V. G., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Ploscar L. M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 31 ), inculpatul P. I. C., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Mirel I., din cadrul Baroului C.

, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 28 ) și inculpatul N. M. V., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Pocola F., din cadrul Baroului

C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 35 ). Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Se constată că s-a comunicat prin fax și depus la dosarul cauzei o cerere de strigare a cauzei la ora 18.00, formulată de către avocat Vomir Bizo D. .

Inculpatul V. A., întrebat fiind, confirmă faptul că dna avocat Vomir Bizo D. este apărătorul său ales.

Apărătorul ales al inculpatului K. R. A., susține că aceasta va ajunge peste 10 - 15 minute și invocă un aspect prealabil ce vizează principiul publicității. În acest sens, arată că la intrarea instituției se află cetățeni care

doresc să participe la proces, respectiv aparținătorii inculpatului și solicită să se dispună accesul acestora în sala de judecată în vederea garantării publicității ședinței de judecată, apreciind că acesta este un drept procesual fundamental, precum și o chestiune de umanitate.

Curtea, raportat la cererea formulată, va striga din nou această cauză.

La cea de-a două strigare a cauzei se prezintă inculpatul I. A. - L., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av Comănoiu M. Irina, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 33 ) și de apărător ales, avocat Vomir Bizo D., din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 36 ), inculpatul V. A. N., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Ploscar L. M., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 32 ) și de apărător ales, avocat Vomir Bizo D., din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 36 ), inculpatul A. A., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Comănoiu M. Irina, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 30 ), inculpatul K. R.

A., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Neamț M. Paul, din cadrul Baroului C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 34 ), inculpatul L.

, cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 28 ) și inculpatul N. M. V., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Pocola F., din cadrul Baroului

C., cu împuternicire avocațială la dosar ( f. 35 ).

Curtea pune în discuție aspectul prealabil invocat de către apărătorul ales al inculpatului K. R. A. cu privire la publicitatea ședinței de judecată.

Apărătorul ales al inculpatului K. R. A. precizează faptul că nu se permite accesul unor cetățeni în sala de judecată.

Apărătorul ales al inculpatului L. I., consideră că publicitatea ședinței de judecată este importantă în procesul penal, achiesează concluziilor expuse și solicită să se dispună permiterea accesului aparținătorilor inculpaților, chiar și parțial în sala de ședință.

Apărătorul ales al inculpatului N. M. V., formulează aceeași opimie și consideră că publicitatea ședinței de judecată este importantă, cu precizarea că aparținătorii inculpatului N. M. V. doresc să participe la judecată.

Apărătorul ales al inculpaților I. A. - L. și V. A. N., arată că este de acord cu solicitarea formulată și susține că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, recursurile se judecată în ședință publică. De asemenea, confirmă că ora este înaintată și nu corespunde programului instituției, însă, solicită să se permită membrilor familiilor inculpaților să participe la ședința de judecată.

Apărătorul ales al inculpatului P. I. C., achiesează concluziilor expuse și consideră că se impune respectarea principiul publicității.

Apărătorul din oficiu al inculpatului A. A., formulează aceleași concluzii. Reprezentantul M. ui P. consideră că publicitatea ședinței este pe deplin asigurată, pentru că exceptând completul de judecată, procuror, gardă și inculpați, în sala de ședință se află și alte persoane, accesul în sala de ședință nefiind limitat și susține că reprezintă o altă discuție chestiunile care țin de asigurarea securității instituției. Astfel, apreciază că în acest moment publicitatea

ședinței de judecată este pe deplin asigurată.

Curtea, în temeiul art. 298 Cod de procedură penală, având în vedere că în prezent în clădire sunt doar doi jandarmi, care au post fix, precum și că nu se

poate asigura securitatea clădirii, iar în ipoteza unor eventuale incidente aceștia vor fi responsabili, motiv pentru care se va restricționa accesul în sala de judecată și inclusiv în clădire al membrilor familiilor inculpaților, cu precizarea că publicitatea este asigurată raportat la persoanele care sunt în prezent în sală.

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul ales al inculpatului K. R. A., depune la dosar memoriu de recurs.

Inculpatul K. R. A., întrebat fiind, arată că își menține declarațiile date și nu dorește să facă alte declarații.

Apărătorul ales al inculpatului K. R. A. , raportat la încheierea de ședință din data de 30 iulie 2013 în care este consemnat mersul dezbaterilor arată că ședința a fost publică și nu nepublică pe considerentul că nu a fost declarată ca atare de către judecător, în pofida a ceea ce este scris în antet. Astfel, arată că, ulterior apelului părților, s-a constatat procedura legal îndeplinită și susține că, potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești și Codului de procedură penală, judecarea cererilor de prelungire a măsurii arestării preventive are loc în ședință nepublică, în camera de consiliu. În consecință, apreciază că formularul antetului este unul tipizat, dar arată că din întregul conținut al încheierii nu reiese dispoziția judecătorului de evacuare a sălii de ședință, cu precizarea că nu a fost singura cauză în acea zi, în sală fiind și alte persoane și invocă nulitatea relativă a încheierii pronunțate, respectiv prin încălcarea principiului nepublicității la prelungirea măsurii arestării preventive.

De asemenea, susține că nu se permite judecătorului ca, în cazul prelungirii măsurii preventive, să amâne pronunțarea, aspect prevăzut expressis verbis în Cod, fiind o normă imperativă și nu opțională, iar încălcarea acesteia generează o nulitate a încheierii pronunțate, cu precizarea că ține de actul deliberativ, care nu are voie să fie influențat de absolut nimic, cu sancțiunea de constatare a acesteia.

Invocă nemotivarea încheierii pronunțate și arată că nu s-a făcut nicio referire la apărările și cererile formulate, respectiv a excepțiilor evocate, problemelor de drept și a practicii interne și europene, consemnate în cuprinsul a

4 pagini din încheierea anterioară din data de 30 iulie 2013. În acest sens, susține că întreaga analiză a opt situații se limitează practic la susținerea în aliniatul 3 că probele și indiciile au fost analizate în altă încheiere, de către un complet de judecată și de instanța de recurs. Astfel, apreciază că judecătorul nu a mai efectuat in personam verificarea situațiilor, cu precizarea că acestea se mai schimbă, ci și-a însușit opinia juridică constatatoare a două complete de judecată. Mai arată că, raportat la comentariile dl. Bîrsan de la o soluție din 19 decembrie 2007, este o încălcare fundamentală a dreptului la apărare lipsa de analiză, pentru că acesta presupune accesul la motivele unei decizii. Din perspectiva expusă evocă cauzele Hajdiianastassiou contra Grecia, hotărârea Curții Europene din 19 decembrie 2007, Dimitrellos contra Grecia, precum și Albina contra România.

Mai evocă și principiul legalității procesului penal cu titlu de nulitate absolută raportat la încheierea din data de 30 iulie 2013, cu privire la una dintre infracțiuni și propoziția care-i displace a președintelui de complet, în sensul că neincriminarea infracțiunii nu reprezintă o posibilitate de evocare pe măsură și că va fi analizată pe fond. În acest context, precizează că indiciile și probele reprezintă temei de arestare, dar neincriminarea unei situații nu reprezintă temei de analiză, cu precizarea că Ministerul Public a recunoscut în timpul dezbaterilor faptul că substanțele găsite asupra inculpaților nu se află pe vreo listă

incriminată în România, în acest moment. Astfel, arată că în volumul nr. I, la fila nr. 155, există un raport de constatare cu privire la substanțele ridicate cu prilejul perchezițiilor, conform căruia niciuna dintre substanțele ridicate nu se află pe anexele de la Legea nr. 143/2000 și nici la legea specială. În acest context, apreciază ca fiind inacceptabilă aplicarea unui eventual tabel viitor în ideea că va apărarea pe listă, existând pe o listă Europol și consideră înspăimântător obligația unui cetățean de a cunoaște faptul că va apărarea pe o listă un produs prohibit.

Mai arată că la fila nr. 236 din volumul 7 se află adresa Agenției Naționale Antidrog, ulterioară luării măsurii și recursului invocat ca și fundament al unei prejudecări asupra indiciilor și probelor, prin care se menționează faptul că substanțele găsite nu sunt substanțe incriminate în legea română.

Raportat la acest aspect evocat la fond nu doar pentru a se auzi vorbind sau pentru a demonstra că a lecturat un dosar și necontracarat de către judecătorul fondului evidențiază poziția M. ui P., care confirmă susținerile expuse. În acest sens, precizează că legislația europeană devine legislație internă odată validată și, ca cetățean, are obligația de a cunoaște ce apare în Monitorul Oficial, aceasta fiind forma de opozabilitate care permite funcționarea sistemelor judiciare din lume, cu mențiunea că se impune respectarea prevederilor apărute până în prezent și nu a celor viitoare.

Susține că problematica expusă provoacă discuții cu privire la periculozitatea faptelor raportat la faptul că pericolul concret rezidă în natura și gravitatea faptelor. În acest sens, arată că fapta periculoasă, insistent definitivă în ultimii 2-3 ani cu privire la substanțe la care societatea nu le-a incriminat o perioadă, ține de punerea în pericol a sănătății publice, respectiv de punerea în circulație a unor produse apte a cauza leziuni, deces, ș.a.m.d.

Astfel, având în vedere declarația foarte amplă a inculpatului, dată la Parchet, prin care se prezintă lucrurile într-o variantă pe care procurorul de ședință a definit-o la aliniatul 3 de la fila nr. 7 din încheierea din 30 iulie 2013 ca o mare bună-credință, revelatorie sub aspectul unor fapte necunoscute, cu reiterarea chestiunii de bună-credință, arată că participarea și conduita procesuală a acestuia trebuie apreciată și nu neapărat răsplătită.

De asemenea, precizează că a fost destructurat tot ce ține de grup infracțional, iar aspectele ce vizează substanțele toxice sunt la nivel de presupunere, prin prisma raportului, care prevede că nu sunt incriminate și ideea că vor fi cândva este una abstractă, dar nu una concretă.

Susține că prin intervenție și percheziții grupul infracțional a fost destructurat, produsele toxice preluate, iar sumele de bani care ar fi permis o reluare a activității infracționale au fost ridicate în vederea confiscării.

Raportat la argumentul ce vizează perioada de timp, respectiv trecerea unei luni de zile, apreciază ca fiind nejustificată necesitatea trecerii unei perioade mai îndelungate, pentru că urmărind efectiv lista activităților propuse de Ministerul Public, în viitor, nu presupun participarea procesuală a inculpaților și nici atribuții din partea acestora.

Susține că unul din cele două scopuri posibile ale măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal, prev. de art. 136 Cod procedură penală nu se regăsește în speță și arată că, din perspectiva eventualei alterări, în faza de urmărire penală, a cercetării penale, respectiv a administrării probelor, inculpatul K. R. A. și-a asumat "făcutele și nefăcutele";, arătându-și întreaga disponibilitate de colaborare.

Totodată, remarcă faptul că recent măsurile neprivative de libertate au devenit regula din perspectiva zonei de confort oferite și consideră că, în speță, cu privire la inculpatul K. R. A., o măsură neprivativă de libertate are

întreaga capacitate de a asigura împotriva oricărei conduite neconforme, precum și a faptului că inculpatul nu va intra în contact cu persoane interzise și că nu se va deplasa în locuri interzise.

Mai arată că a identificat în memoriul de recurs mai multe elemente care țin de critica soluției și de argumentele expuse în fața instanței de fond, cu precizarea că pe încadrare juridică similară și pe exact aceeași problemă a lipsei unui document emis de autoritatea română, care să aibă caracterul de anexă și de lege publicată în Monitorul Oficial, s-au pronunțat și se vor mai pronunța achitări. În acest sens, consideră că raportat la aspectul redat este neetică susținerea că ceea ce nu este încă incriminat poate determina o astfel de măsură, iar faptul că Ministerul Public mai are de lucru nu reprezintă un temei de arestare, nici prevăzut de art. 148 Cod procedură penală și nici nu reprezintă un al treilea scop al măsurilor preventive. În consecință, faptul că Ministerul Public nu a reușit să finalizeze cercetările nu reprezintă un temei de arestare.

În concluzie, dincolo de elementele pe care le apreciază ca fiind de nelegalitate și de nulitate a încheierii recurate, pe fond, consideră că lucrurile trebuie apreciate în dimensiunea lor reală și concretă și nu abstractă, a unui fenomen pe care autoritatea încearcă să-l țină sub control sau să-l diminueze. Astfel, susține că activitatea a fost sistată, nu mai poate fi reluată, iar măsurile preventive neprivative de libertate sunt de supraveghere și orice încălcare a acestora duce la rearestare. În consecință, solicită onorarea concluziilor expuse.

Apărătorul ales al inculpaților I. A. - L. și V. A. N. , solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud și, rejudecând, să se dispună respingerea, în temeiul disp. art.

155 Cod procedură penală, a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv, punerea în libertate a inculpaților și continuarea cercetărilor cu aceștia în stare de libertate.

În ipoteza în care se va aprecia ca fiind necesară luarea unei alte măsuri preventive față de aceștia, consideră că măsura prevăzută de art. 145 Cod procedură penală ar fi suficientă pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Astfel, spre deosebire de ceilalți inculpați, cărora li se reține și art. 7 din Legea nr. 39/2003, arată că în sarcina inculpatului I. A. - L. se reține infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011.

De asemenea, subscrie concluziilor anterior redate, în sensul că hotărârea instanței de fond, de prelungire a măsurii arestului preventiv, este o copie fidelă a

încheierii pronunțate în cursul zilei de 5 iulie 2013, prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv.

Susține că fiecare din cei opt inculpați aflați în fața instanței are o activitate distinctă, perioade infracționale distincte, cât și activitatea materială diferită, motive pentru care consideră că judecătorul instanței de fond, în momentul verificării necesității menținerii inculpaților în stare de arest preventiv, trebuia să privească distinct situația fiecărui inculpat. Astfel, în bloc, toți cei opt inculpați prezintă pericol pentru ordinea publică datorită gravității deosebit de ridicate a faptei, a împrejurării că au acționat într-un grup organizat, deși inculpatul I.

A. - L. nu are nici măcar ca încadrare juridică grupul organizat și, datorită faptului că odată puși în libertate, aceștia ar putea să obstrucționeze buna desfășurare a procesului penal. În acest sens, solicită a se observa faptul că reprezintă simple afirmații și precizează că judecătorul instanței de fond nu a făcut o analiză a situației actuale a dosarului, în condițiile în care se arată, în referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv, o parte dintre probele care deja au fost administrate și probele care urmează să fie

administrate. De asemenea, susține că nu s-a arătat în ce măsură, în ipoteza în care inculpatul I. A. - L. ar fi cercetat în stare de libertate, ar avea cum să influențeze buna desfășurare a procesului penal, în sensul de a nu împiedica practic ancheta penală prin influențarea persoanelor care urmează să fie audiate, întocmirea rapoartelor de constatare tehnică-științifică și alte acte pe care organul de urmărire penală urmează să le întocmească în cauză.

Precizează că în sarcina inculpatului s-a reținut infracțiunea de trafic de droguri, care a fost săvârșită în perioada februarie - martie 2011, respectiv în urmă cu 2 ani și jumătate de zile și se presupune că acesta a achiziționat cantitatea de 10 grame canabis de la Hojdea Darius A. . Astfel, cu ocazia soluționării propunerii de arestare, procurorul a afirmat faptul că, în mod cert, dacă a achiziționat 10 grame de canabis avea intenția să revândă cantitatea altor persoane. În acest sens, arată că inculpatul I. A. - L. a declarat faptul că a fost consumator de astfel de substanțe, după care, din cursul anului 2011 - 2012, a consumat substanțe etnobotanice, respectiv substanțe care au efecte psihoactive și susține că pericolul vizat de art. 148 lit. f Cod procedură penală trebuie să fie unul concret și actual. Astfel, apreciază imposibilă afirmarea că, după o perioadă de peste de 2 ani de zile, lăsarea inculpatului în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Precizează că dacă organele de urmărire penală sunt atât de prompte în a eradica infracționalitatea de ce nu s-a luat nicio măsură în cursul anului 2011 - 2013 față de persoana deosebit de periculoasă reprezentată de inculpat, care și-a cumpărat pentru consum propriu cantitatea de 10 grame canabis, cu precizarea că aceasta nu este una extrem de ridicată pentru un consumator.

În ceea ce privește cealaltă infracțiune reținută în sarcina inculpatului, prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011 arată că, cu ocazia soluționării recursului la arestare, procurorul a confirmat faptul că în acest moment nu există un tabel anexă, idem Legii nr. 143/2000, cu substanțele care pot avea astfel de efecte, însă urmează să se adopte o completare a legii. Astfel, în ipoteza în care se ia în considerare voința legiuitorului, atunci solicită a se avea în vedere și modificările care vor fi aduse Codului penal, unde infracțiunea va fi pedepsită de la 6 luni la 3 ani închisoare sau amendă. În consecință, susține că pentru infracțiuni similare, de o gravitate extrem de ridicată și care justifică menținerea unei persoane în arest preventiv, legiuitorul dorește să o sancționeze, din februarie 2014, când se preconizează intrarea în vigoare a noului cod, cu o pedeapsă sub limita care permite arestarea preventivă.

Referitor la substanțele pe care se presupune că inculpatul le-a comercializat arată că, din dosarul cauzei, există doar cumpărări ale colaboratorilor sub acoperire, aspecte care se impută inculpatului, iar potrivit dispozițiilor art. 22 Legii nr. 143/2000, Legea nr. 194/2011 nefiind foarte clară, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire pot constitui mijloace de probă în situația în care se coroborează cu alte probe. Prin analogie,

interpretează că și procesele-verbale încheiate de investigatorii sub acoperire din care rezultă că ar fi cumpărat de la inculpatul I. A. - L. substanțe, pot constitui mijloace de probă în măsura în care se coroborează cu alte probe. Astfel, susține că din cele VIII volume nu a observat nicio declarație a vreunei persoane care să spună că inculpatul I. A. - L. le-a vândut astfel de substanțe, cu precizarea că acesta a recunoscut faptul că consumat și că era consumator, până în momentul arestării, dar legea nu incriminează consumul, ci efectuarea de operațiuni, respectiv vânzare și alte operațiuni cu astfel de substanțe. Susține că, până în acest moment, nu s-a conturat, în mod clar, activitatea infracțională a niciunuia dintre cei opt inculpați, motiv pentru care, cu ocazia propunerii de arestare preventivă, instanța de fond a respins propunerea

de arestare față de inculpații Bența R. Dan și Blenche A. I. pe motiv că nu este suficient conturată activitatea infracțională. În acest sens, arată că la fel de conturată este și activitatea infracțională a celor opt inculpați, respectiv că nu se cunoaște destinatarul vânzării, cantitatea vândută și cuantumul sumelor contra cărora s-au vândut astfel de substanțe. Astfel, situația celorlalți doi inculpații era similară, iar instanța a apreciat ca fiind suficientă luarea unei alte măsuri neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, cu precizarea că Parchetul nu a formulat recurs împotriva acelei încheieri, deși s-a susținut în propunerea de arestare pericolul pe care-l prezintă și cei doi inculpați evocați.

Cu privire la rapoartele de constatare tehnico-științifice întocmite de Laboratorul de Analiză Antidrog anterior menționate de către colegul său, existente în volumul I, în care se arată, în mod clar, la capitolul concluzii, că substanțele găsite și la inculpatul V. A. N. nu sunt substanțe care fac parte din tabelele anexă ale Legii nr. 143/2000, iar în rezoluția de efectuare a raportului a fost formulată întrebarea dacă substanțele fac parte sau nu și care sunt acestea, susține că apare un al patrulea capitol în conținutul raportului, denumit "observații și interpretări"; în care se arată faptul că substanțele găsite asupra inculpatului au un spectru asemănător cu cele trecute în raportul anual Europol. În acest context susține că unica autoritate legiuitoare în România este Parlamentul, cu precizarea că Europolul nu este un corp decizional, fiind acea organizație care monitorizează drogurile O.M.C.D.D.A., menționată în propunerea de arestare, și care are rolul de a informa statele membre ale Uniunii Europene despre apariția pe piața europeană a unor astfel de substanțe, urmând ca acestea să ia măsuri în vederea incriminării comerțului cu astfel de substanțe. În concluzie, apreciază că nu pot fi luate în considerare rapoartele anuale cu privire la care Statul Român nu a acționat, fiind doar informat, dar fără a exista o reglementare clară, care să prevadă că substanțele au sau nu efecte psihoactive, pentru că art. 2 lit. e din Legea nr. 194/2011 arată semnificația efectelor psihoactive, respectiv modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentelor, ori crearea unei stări de dependență fizică sau psihică. În acest context se întreabă pe baza cărora acte din dosar s-a stabilit că substanțele au avut efecte asupra sistemului nervos central al persoanei sau a creat stări de dependență a acelor persoane și arată că nu există la dosarul cauzei niciun înscris sau raport de expertiză ori de constatare prin care o persoană specializată să constate astfel de efecte sau stări pe care le-ar crea consumul a astfel de substanțe. Susține că există presupuneri că substanțele ar avea astfel de efecte, condiții în care consideră că nu sunt întrunite în cauză dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, în sensul că ar exista probe sau indicii că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Referitor la art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv pericolul pe care l-ar prezenta inculpatul pentru ordinea publică, reiterează și susține că toate aspectele care au fost avute în vedere în încheierea recurată sunt cele de la încheierea de arestare și se referă la natura și gravitatea faptei și la aspecte care consideră că vor fi avute în vedere de către instanța de fond în momentul în care dosarul va ajunge pe rolul acesteia, care va proceda potrivit dispozițiilor art. 72 Cod penal, respectiv la procedura de stabilire și de individualizare a pedepsei.

De asemenea, s-a reținut că există riscul de a obstrucționa desfășurarea cercetărilor și apreciază ca fiind nejustificată concluzia că inculpatul I. A.

- L., dacă ar fi cercetat în stare de libertate, ar influența celelalte persoane implicate în dosar sau ar încerca să le influențeze să dea declarații favorabile și să nu-l incrimineze de săvârșirea unei astfel de fapte. Consideră că nu este normală menținerea unei persoane în stare de arest preventiv doar raportat, în

mod exclusiv, la gravitatea faptei săvârșite și că se impune aducerea unor argumente concrete din care să rezulte că persoana inculpatului cercetat în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică și nu fapta de care este acuzată acea persoană. Din perspectiva sa, în dosarul cauzei, nu există un asemenea pericol și arată că inculpatul este lipsit de antecedente penale, cu precizarea că antecedentele penale ale unora dintre inculpați au fost reținute de către instanță. Totodată, precizează că prin scriptele depuse la instanța de fond a dovedit situația mai specială a inculpatului, respectiv faptul că tatăl acestuia este decedat, iar mama suferă de diabet, inculpatul fiind singurul întreținător al familiei. Astfel, prin eforturile mamei acestuia, inculpatul și-a găsit și un loc de muncă pe raza municipiului Bistrița, ca juristconsult și a absolvit Facultatea de Drept "Dimitrie Cantemir";, aspecte care apreciază că se impune a fi avute în vedere potrivit dispozițiilor art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, ținând seama și de persoana inculpatului și nu doar de fapta de care aceasta este acuzată,

faptă pentru care va răspunde în momentul pronunțării unei hotărâri.

În subsidiar, solicită luarea unei alte măsuri preventive față de inculpat, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea, fie măsura obligării de a nu părăsi țara. Susține că dispozițiile Codului de procedură penală permit instanței să pună în sarcina inculpatului o serie de obligații, iar în ipoteza nerespectării lor se va dispune revocarea măsurii și rearestarea, însă consideră că nu este în interesul inculpatului să încalce eventualele măsuri. De asemenea, consideră că perioada de arest preventiv de aproape 30 de zile a fost suficientă pentru ca inculpatul să-și dea seama de consecințele și rigorile legii penale și, pe viitor, să nu mai procedeze la săvârșirea de infracțiuni, deși susține că acest aspect este discutabil, respectiv dacă ceea ce a săvârșit el este sau nu infracțiune.

În final, solicită a se avea în vedere aspectele evidențiate și să se dispună admiterea recursului.

Referitor la inculpatul V. A. N. formulează aceleași concluzii anterior redate și precizează că spre deosebire de inculpatul I. A. - L., în sarcina acestuia se reține infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 din Legea nr. 194/2011. Astfel, susține concluziile cu privire la nemotivarea hotărârii, la inexistența probelor sau indicilor din care să rezulte că s-a săvârșit o faptă de natură penală și la dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că lăsarea inculpatului, în acest moment, în stare de libertate, nu ar putea să influențeze buna desfășurare a procesului penal, pentru că o parte dintre actele de urmărire penală care urmează să fie întocmite în cauză s- au lămurit în urma declarației extrem de sincere pe care inculpatul a făcut-o în cursul zilei de_, în fața organelor de urmărire penală, respectiv s-a procedat la identificarea și audierea numitului Abrudan V. D. și a învinuitului devenit ulterior inculpat, Dioszegi Florin.

Mai arată că în momentul admiterii propunerii de prelungire, precum și a dispunerii arestării preventive, s-a reținut faptul că lăsat în libertate inculpatul ar putea să obstrucționeze buna desfășurare a procesului penal. Astfel, susține că

inculpatul "a obstrucționat-o în sens pozitiv";, iar procurorul care efectuează actele de urmărire penală nu a binevoit nici măcar să-l audieze pe numitul Dioszegi Florin, care este capul grupului infracțional, respectiv persoană de la care toți ceilalți inculpați se aprovizionau cu substanțe cu efecte psihoactive, iar ulterior declarațiilor din data de 29 și 30 ale inculpatului K. R. A., acesta a fost adus cu mandat, împreună cu Abrudan V. D. și s-a dispus arestarea preventivă. În contextul expus lasă la aprecierea instanței modalitatea în care inculpatul a împiedicat sau va împiedica buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care acesta a dat dovadă de sinceritate și, mai mult, a ajutat la identificarea și tragerea la răspundere a altor persoane implicate în dosar.

Cu privire la restul actelor de urmărire penală pentru care s-a arătat imposibilitatea de a fi efectuate până în acest moment, arată că niciunul dintre acestea nu-l privesc pe inculpatul V. A. N. . Astfel, susține că se urmărește identificarea și audierea a două persoane Bumbu și D., care au discutat cu inculpatul I. A. - L. și nu cu inculpatul V. A. N., identificarea și audierea numitului Dan, care a vândut, audierea colaboratorilor autorizați, precum și reaudierea inculpaților și a învinuiților și primirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică, cu precizarea că pentru aceste acte procurorul a solicitat, iar instanța a încuviințat, prelungirea și menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, respectiv pentru efectuarea acestor acte în condiții de normalitate. În consecință, în condițiile în care actele nu privesc pe

inculpații pe care-i asistă, apreciază ca fiind nejustificată influența pe care aceștia ar avea-o cu privire la desfășurarea în condiții normale a activității organului de urmărire.

Mai arată că, în sarcina inculpatului s-a reținut faptul că, în cursul zilei de_, ar fi fost surprins în trafic, împreună cu inculpatul K. R. A., ocazie cu care li s-a ridicat cantitatea, cu precizarea că nu inculpatului V. A. N.

, ci inculpatului K. R. A., de 217 pliculețe conținând substanțe. Astfel, în procesul-verbal de depistare în trafic se arată faptul că s-a ridicat cantitatea de la inculpatul K. R. A., iar în rezoluția de efectuare a raportului de constatare și în conținutul acestuia se analizează substanțele ridicate, concluziile fiind clare, iar observațiile și interpretările cele anterior arătate. În propunerea de arestare și ulterior se reține faptul că acesta se ocupa cu comercializarea de astfel de substanțe și, raportat la data prinderii în trafic, apreciază nejustificat motivul pentru care nu s-au luat măsuri, ci s-a intervenit doar după 4 luni, susținându- se mai apoi că organele de urmărire au reacționat în mod prompt.

Susține că activitatea infracțională a inculpatului s-a desfășurat între începutul lunii decembrie - aprilie 2013, iar din declarația de la dosarului cauzei, dată în fața instanței de fond, rezultă ocupația efectivă a acestuia și persoanele pe care le cunoștea din acel grup infracțional. Astfel, deși se reține în sarcina inculpatului și infracțiunea de grup infracțional, acesta a arătat că, exceptându-l pe inculpatul K. R. A., care era șofer, în sensul că se deplasau împreună cu mașina și pe inculpatul Dioszegi Florin, nu le cunoaște pe celelalte persoane din așa-zisul grup infracțional.

De asemenea, solicită a se avea în vedere amploarea și gravitatea pe care organul de urmărire penală a încercat să o dea dosarului, în primul rând prin faptul că a propus 10 persoane la arestare, respectiv două grupuri infracționale, fără ca acestea să aibă legătură unul cu altul și pe inculpatul I. A. - L., care nu are reținută o astfel de infracțiune, fiind vorba despre trei dosare conexate. Astfel, reiterează că toți cei opt inculpați în stare de arest nu au

legătură unul cu altul, cu precizarea că inculpatul V. A. - N. are o legătură doar cu inculpatul K. R. A., urmând a se stabili localizarea grupului infracțional.

Consideră că buna-credință a inculpatului a rezultat și din faptul că, în cursul serii din 4 iulie 2013, cu ocazia soluționării propunerii de arestare, la ora 22:30, instanța de fond, neavând timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru a doua zi, respectiv pentru data de 5 iulie 2013, ora 14:00, iar inculpatul

V. A. N. s-a întors în municipiul C. -Napoca și, de bună-voie, s-a prezentat în fața instanței de fond, în data stabilită, pentru a cunoaște soluția, după care, fără a fi emis mandatul de arestare preventivă, acesta s-a prezentat la Arestul I.P.J. Bistrița, solicitând să fie luat în evidență cu datele și numărul de telefon pentru a fi contactat în momentul în care va sosi mandatul. Astfel, consideră că se poate concluzia faptul că inculpatul nu a avut niciodată intenția

de a se sustrage urmăririi penale sau de a împiedica buna desfășurare a procesului penal, pentru că acesta avea posibilitatea, de la ora 22:00 până a doua zi, la ora 14:00, să părăsească țara, dar a dorit să colaboreze cu organele de urmărire și să furnizeze informații cu privire la alte persoane care se ocupă cu astfel de fapte. În consecință, nu consideră că, în acest moment, respectiv după 30 de zile de arest preventiv, inculpatul ar mai încerca să se sustragă actului de justiție.

De asemenea, mai arată că, în hotărârea instanței de fond, s-a făcut referire și la faptul că unii dintre inculpați au suferit anterior condamnări penale sau sancțiuni cu caracter administrativ, sens în care confirmă faptul că inculpatul V. A. N. a suferit în urmă cu 13 ani de zile, în timpul minorității, o condamnare, cu precizarea că acesta și-a ispășit pedeapsa, iar ulterior nu a mai avut niciun conflict cu legea penală. Astfel, susține că există

instituția reabilitării, precum și cea a minorității, despre care s-a făcut abstracție și arată că inculpatul și-a întemeiat o familie în urmă cu 10 sau 12 ani de zile, are un copil minor în întreținere, fiind și angajat, până în cursul anului 2012, în cadrul societății S.C. Caroli S.R.L.. În acest context, apreciază că nu se poate afirma că inculpatul se ocupă sau săvârșește numai fapte de natură penală, regula în procesul penal fiind judecarea inculpatului în stare de libertate și numai în mod excepțional cercetarea în stare de arest preventiv. Precizează că în sistemul național este chiar invers, respectiv că, ulterior arestării, se pune o persoană în stare de libertate în mod excepțional, motiv pentru care Statul Român are numeroase condamnări la C.E.D.O.

În consecință, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, pentru motivele arătate, și respingerea propunerii, cu subsidiarul de a se lua o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, față de inculpat, cu precizarea că acesta se va prezenta, similar cu prezentarea la pronunțarea dispoziției de luare a măsurii arestului preventiv, în fața organului de anchetă, fiind dispus să dea declarații pentru a ajuta și nu pentru a împiedica desfășurarea activității de către organul de urmărire.

Apărătorul din oficiu al inculpatului A. A., solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud și, rejudecând, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.

Critică încheierea Tribunalului Bistrița-Năsăud, în principal, sub aspectul nemotivării acesteia, sens în care arată că motivarea este generalistă, lacunară și că, în cuprinsul ei nu se regăsesc motivele, respectiv temeiurile care au la bază necesitatea prelungirii măsurii arestării preventive față de fiecare inculpat în parte.

Susține că măsura arestării preventive este o măsură individuală, care trebuie justificată ulterior analizării, în concret, a situației fiecărui inculpat.

De asemenea, precizează că, în motivarea simplistă, se arată și faptul că lăsarea în libertate a inculpaților, fără a se preciza a căror dintre ei, ar avea riscul de a se continua activitatea infracțională sau de a se obstrucționa cercetările, fără a se face în vreun fel vreo mențiune în ce ar putea consta acestea și pe ce anume se bazează.

Mai arată că, din actele existente la dosar, nu există probe sau indicii care să denote faptul că inculpatul A. A. ar încerca să se sustragă de la cercetare sau să influențeze în vreun fel cercetările care urmează să fie efectuate, precum și să zădărnicească aflarea adevărului.

În ceea ce privește temeiul în care a fost luată și prelungită măsura arestării preventive, respectiv art. 148 alin.1 lit. f din Codul de procedură penală, apreciază că nu există probe din care să rezulte, în concret, că inculpatul A. A.

ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, cu precizarea că pericolul vizat de textul legal trebuie analizat în concret și să rezulte din probe și nu din simple presupuneri, neputând fi în niciun moment confundat cu pericolul social abstract al faptei reținute în sarcina acestuia. În acest context, arată că pericolul social este valorificat de legiuitor în momentul în care stabilește limitele de pedeapsă pentru infracțiunea respectivă, dar pericolul pentru ordinea publică trebuie analizat de instanța de judecată în concret având în vedere toate aspectele cauzei și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat în parte.

De asemenea, susține că la dosar nu există vreo probă sau chiar vreun

indiciu din care să rezulte că inculpatul ar săvârși ulterior alte infracțiuni, respectiv în ipoteza în care ar fi lăsat în libertate.

Menționează că măsura arestării preventive, așa cum jurisprudența

C.E.D.O. a arătat-o de nenumărate ori, este o măsură cu caracter excepțional, regula fiind întotdeauna judecarea în stare de libertate a inculpatului și un atribut al prezumției de nevinovăției de care acesta beneficiază pe întregul proces penal.

În subsidiar, în ipoteza în care se va aprecia că se impun anumite garanții pentru buna desfășurare a procesului penal, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, apreciind că obligațiile ce vor fi impuse inculpatului în temeiul textelor de lege vor putea asigura buna desfășurare a procesului penal și prezentarea de fiecare dată a inculpatului pentru continuarea cercetărilor.

Pentru motivele expuse solicită, în principal, admiterea recursului și respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea acesteia. De asemenea depune la dosar înscrisuri din partea inculpatului, cu onorariu FMJ.

Apărătorul ales al inculpatului L. I. , solicită, în principal, admiterea recursului declarat de către inculpat, în baza art. 38515pct. 2 Cod procedură penală, casarea hotărârii atacate și, rejudecând, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive și luarea unei alte măsuri față de inculpat, respectiv una din cele prevăzute la art. 145 sau art. 145¹Cod procedură penală.

Susține că în cele opt volume de urmărire penală se face referire de către reprezentantul D.I.I.C.O.T. la două grupuri infracționale și la inculpatul I. A.

L., care se presupune că ar fi avut legătură cu ambele grupuri. Astfel, susține că infracțiunile reținute sunt cele prevăzute de alin. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv constituire, aderare și sprijinirea unui grup infracțional și cea prevăzută de legea specială nr. 194/2011, respectiv manipularea substanțelor cu un efect psihoactiv.
În consecință, consideră că nu sunt suficiente probe sau indicii temeinice cu privire la inculpatul L. I. pentru luarea împotriva acestuia a celei mai grave măsuri, respectiv cea a arestării preventive. Astfel, din filele dosarului, arată că pe inculpatul L. I. îl vizează strict filele din volumul III de la pagina 135 - 136 și până la pagina 182, unde acesta are anumite interceptări, sens în care precizează că doar din conținutul acestora nu se poate concluziona, fără echivoc, că acesta ar fi manipulat cu substanțele sau ar fi oferit cuiva spre vânzare.
De asemenea, apreciază că încheierea Tribunalului Bistrița-Năsăud a fost cel puțin motivată superficial, preluând aproape în totalitate propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de reprezentantul D.I.I.C.O.T, sens în care arată că, încă de la luarea măsurii arestării preventive, în ceea ce-l privește pe inculpatul L. I., încheierea penală nr. 44/_, la fila nr. 22, primul aliniat, prevede existența a două declarații împotriva inculpatului L. I. ,
respectiv declarația numitei Șvaiț R. și Căian A., aceasta din urmă fiind concubina dânsului, care au recunoscut în declarație că acesta a cumpărat de pe internet substanțele pentru consum propriu. Totodată, redă textual faptul că
"inculpatul L. I. mi-a oferit/mi-a dăruit un plic pentru a fuma împreună";, fără a-i solicita o anumită sumă de bani, conform declarației lui Șvaiț R. .
Susține că întreaga activitate a inculpatului L. I. nu este conturată absolut deloc, fiind prezentată în mod generic, respectiv "încă începând din primăvara anului 2013";. De asemenea, apreciază ca fiind prea mult încercarea de a stabili un grup infracțional sau de a conduce la faptele imputate inculpatului și solicită a se observa că față de doi sprijinitori ai grupului nu s-a luat nicio propunere, iar alți doi membrii ai grupului, care se presupune că este condus de către inculpatul L. I., au fost puși în stare de libertate, Astfel, în contextul redat, apreciază că nu mai este grup, iar inculpatul L. I. se conduce singur, raportat la starea de libertate și neluarea niciunei măsuri împotriva altor două persoane.
Raportat la situația personală a inculpatului L. I. arată că la dosarul cauzei există acte cu privire la poziția și la caracterizarea acestuia, sens în care precizează faptul că acesta își câștigă existența licit, având un contract de muncă din cursul anului 2009 și până în prezent, fiind plătitor de taxe, C.A.S. ș.a.m.d.. De asemenea, susține că s-au depus acte cu privire la starea de graviditate a concubinei inculpatului în luna a patra, cu privire la starea de sănătate precară a mamei acestuia, precum și cu privire la faptul că inculpatul, declarându-se consumator, a luat parte la mai multe ședințe la Consiliul Antidrog, pentru reducerea consumului. În consecință, consideră că aspectele evidențiate îl
favorizează pe inculpat și apreciază că lăsarea acestuia în libertate nu ar avea un pericol social concret sau că acesta ar putea influența vreun martor sau buna desfășurare a procesului penal. Astfel, susține că actele la care s-a făcut referire în sensul că urmează a fi efectuate de către procuror nu îl vizează pe inculpatul
L. I., cu precizarea că acesta s-a predat în fața autorităților, la o oră după aflarea pronunțării, respectiv s-a deplasat la Arestul I.P.J. C., urmând a fi transportat la Bistrița.
Mai arată că nu există temeiuri sau dovezi că inculpatul ar pregăti săvârșirea de noi infracțiuni și consideră că nici temeiurile inițiale nu au existat pentru luarea măsurii arestării, cu precizarea că nu au mai apărut temeiuri noi, care ar justifica prelungirea măsurii.
De asemenea, susține că, în procesul - verbal de efectuare a perchezițiilor, se face referire la cantitatea ridicată de la inculpatul L. I., respectiv 61 de pliculețe, de câte 0,20 - 0, 50 grame și anume o cantitate totală de aproximativ
15 - 17 grame, iar în încheiere se menționează un număr de 80 de pliculețe, apreciind ca fiind nejustificată rotunjirea efectuată în plus și în defavoarea inculpatului.
Mai mult, invocă și poziția procesuală constantă a inculpatului, care a susținut că este consumator, cu precizarea că nu există declarații împotriva acestuia, respectiv nu se cunoaște dacă acesta a vândut, cât și cui, aspecte care îl avantajează pe inculpat.
Pentru considerentele redate solicită admiterea recursului formulat de către inculpat, casarea hotărârii și punerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, să se dispună luarea față de acesta a unei alte măsuri, mai puțin restrictivă de libertate, cu obligațiile corelative care vor fi impuse în sarcina acestuia.
Apărătorul din oficiu al inculpatului C. V. G., solicită admiterea recursului formulat de către acesta, casarea încheierii recurate, respingerea
propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv și să se dispună punerea de îndată în libertate a acestuia.
Consideră că temeiul care a determinat instanța să ia măsura arestului preventiv nu a existat, cu atât mai mult, că acesta nu poate subzista dacă nu a existat la momentul inițial.
Susține că, prin prisma circumstanțelor personale ale inculpatului, acesta nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, respectiv că nu are antecedente penale, că este un consumator declarat, fiind internat la dezintoxicare de două ori și care a început să consume substanțe psihoactive și etnobotanice din nevoia psihică și, ulterior, fiziologică, pe care o simțea pentru a-și alina suferința, conform declarației sale. Astfel, acesta a menționat că a început să se drogheze pentru că și-a îngropat mama, tatăl, frații și bunicii și, ca atare, consideră că inculpatul poate beneficia de circumstanțele atenuante redate cu privire la faptul că a ajuns să fie un consumator și într-un anturaj care să-i întrețină nevoia fiziologică.
În ceea ce privește grupul infracțional în care a ajuns, conform susținerilor Parchetului, arată că aceștia sunt câțiva prieteni din copilărie, care sunt și vecini de bloc și, ca atare, nu consideră că, prin simplul fapt că a copilărit cu unii dintre coinculpați, semnifică că acesta face parte dintr-un grup infracțional.
De asemenea, precizează că inculpatul prezintă grave probleme de sănătate, suferind o intervenție chirurgicală pentru extragerea tiroidei, dar fără a avea acte medicale în acest sens, deoarece acestea i-au fost confiscate de către organele de cercetare penală o dată cu mașina în care-și avea și locuința și în care, practic, trăia, dar se poate observa cicatricea acestuia din zona gâtului. Astfel, susține că inculpatul are nevoie de medicamente, care să substituie funcționarea tiroidei, de care nu poate beneficia în arest.
Consideră că inculpatul este un bolnav atât psihic, având în vedere că este un consumator cu antecedente grave, cunoscute, cât și medical, deoarece are nevoie de tratament permanent.
Fiind o persoană fără antecedente penale, consideră, pe lângă aspectele personale învederate, că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că nu prezintă riscul de a se sustrage, deoarece s-a predat de bună-voie organelor de cercetare penală. Ca atare, nu consideră că locul inculpatului este, în prezent, în arest.
De asemenea, nu consideră că poate fi primită afirmația instanței, care nu are nicio susținere, în sensul că, cercetat în stare de libertate, inculpatul ar împiedica buna desfășurare a procesului penal atât timp cât acesta s-a prezentat singur la poliție și nu sunt dovezi că ar influența martorii sau că ar altera într-un alt fel probele.
Totodată, confirmă complexitatea dosarului, apreciind că acesta va dura în timp și, fiind o persoană bolnavă, apreciază că inculpatul nu ar putea să reziste unei îndelungate privări de libertate și nu consideră că scopul măsurii arestului preventiv este atins prin menținerea acestuia în stare de arest, atât timp cât, așa cum a declarat, acesta este doar un consumator, iar cele 41 de pliculețe a câte 25 de grame pe care le-a găsit poliția în posesia lui reprezintă substanțele necesare pentru a-și întreține nevoia fiziologică. În acest sens, arată că inculpatul i-a comunicat faptul că pliculețele reprezintă doza pentru o perioadă de trei zile, aspect care confirmă faptul că acesta are grave probleme de sănătate și că este dependent de aceste substanțe.
Consideră că, în prezent, locul inculpatului nu este în arest și că acesta are nevoie de ajutor medical.
Pentru motivele expuse, solicită admiterea recursului și, în măsura se va aprecia necesitatea anumitor garanții cu privire la prezența inculpatului, să se
instituie obligarea de a nu părăsi localitatea. Cu onorariu FMJ atât integral cât și parțial pentru inculpatul V. A. N. .
Apărătorul ales al inculpatului P. I. C. , solicită, în baza art. 38515Cod procedură penală, respingerea cererii de prelungire a arestului, în condițiile în care consideră că o măsură oportună ar fi înlocuirea acesteia cu obligația de a nu părăsi țara sau localitatea. Toate argumentele privind ambiguitățile din legislația română în ceea ce privește stabilirea cu certitudine dacă în situația de față există o infracțiune raportat la conduita și faptele inculpatului cu privire la acele acte anexe care ar trebui să stabilească cu certitudine dacă aceste substanțe sunt considerate a fi ilegale, în lipsa celor care pot să ducă spre săvârșirea unei infracțiuni. Se pune întrebarea dacă concluziile puse de reprezentantul parchetului au fost atât de consistente, atât la nivel general, respectiv pentru toți cei opt inculpați, cât și pentru fiecare luat individual, încât să înlăture în totalitate concluziile avocaților. Astfel, a constatat că încheierea nu a făcut altceva decât să repete măsurile și solicitările în propunerea de prelungire a arestului și a arată că a efectuat o comparație între ceea ce s-a solicitat de parchet și soluția dată de instanță, constatând că este o reiterare a tuturor motivelor cuprinse în propunerea de prelungire a arestului. Prin acel referat s-a solicitat justificarea prelungirii prin următoarele motive: identificarea și audierea numitului Abrudan Dan D., continuarea identificării și audierii altor consumatori, identificarea și audierea numiților Bumbu, D. și Dan, audierea învinuitului Dioszegi Florin, audierea unor colaboratori autorizați de procuror, audierea numitelor Senteși P. din Beclean, extinderea cercetărilor față de inculpați și învinuiți cu privire la alte acte materiale, reaudierea inculpaților cu privire la alte acte materiale și primirea rapoartelor de constatare tehnico- științifice privind pe inculpați. Două dintre aceste două deziderate urmărite de parchet au fost realizate, pentru că numitul Abrudan D. și Dioszegi Florin au fost arestați, astfel că o parte din ceea ce se solicită ca argumentare în vederea prelungirii arestului au fost realizate. Toate celelalte nouă motive arătate în referat nu au nicio legătură cu starea de libertate a inculpatului P. I. C. și apreciază că aceste acte se pot realiza și în stare de libertate a acestui inculpat, pentru că starea de arest este măsura cea mai dură care poate fi luată în faza de cercetare și urmărire penală. Susține că măsura arestării este o problemă de oportunitate, iar în cadrul oportunității instanța trebuie să se aplece asupra unor argumente de ordin subiectiv. Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpat, arată că acesta este un tânăr care a avut prima dată legătură cu acest mediu. De asemenea, precizează faptul că în familia acestuia urmează să aibă loc un eveniment deosebit de important și anume nunta fratelui mai mare a acestuia și consideră că argumentele subiective care trebuie să fie luate în considerare, alături de tot ceea ce s-a spus cu privire la lipsa unor indicii, existența unor ambiguități în legislația română, nu pot decât să ducă la concluzia de respingere a cererii de prelungire a arestului, în condițiile în care niciunul dintre inculpați nu s-a sustras de la orice act prin care ar putea să ajute instanța. În consecință, apreciază că o măsură neprivativă de libertate ar fi suficientă, oportună, temeinică și legală.
Apărătorul ales al inculpatului N. M. V. , solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, în urma rejudecării cauzei, să se dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive. Apreciază că încheierea este lapidar motivată iar din puținele motive pe care se sprijină, acestea denaturează scopul pentru care arestarea preventivă trebuie luată. Îl denaturează în atare manieră încât se desprinde ideea că menirea acestei arestări preventive ar fi aceea de a constrânge inculpații să dea declarații de recunoaștere, să nu dea declarații nuanțate și să nu uzeze de dreptul la tăcere pentru a putea
beneficia de o punere în libertate. Printre scopurile măsurii arestului preventiv este și buna desfășurare a procesului, iar o atitudine de recunoaștere este una care ar ajuta organele de urmărire penală să își exercite atribuțiile, însă această bună desfășurare a procesului penal nu trebuie să aducă atingere dreptului la apărare al inculpaților care nu fac decât să uzeze de procedurile legale pe care codul de procedură le reglementează.
S-a sugerat în hotărârea instanței de fond că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol având în vedere că aceștia nu au venituri licite și acest fapt i-ar determina să comită noi infracțiuni. În acest sens, susține că inculpatul N. M. V. are sprijinul familiei, a fost crescut doar de mama lui, lucrează și toate activitățile pe care le desfășoară nu se situează în sfera ilicitului.
De asemenea, din motivarea instanței de fond se desprinde ideea că inculpații, lăsați în libertate, ar obstrucționa desfășurarea anchetei prin influențarea martorilor și ar exista riscul ca aceștia să se sustragă de la urmărirea penală. Aceste supoziții și temeri trebuie să se bazeze pe niște indicii,
sens în care există în dosar doi învinuiți, cercetați în stare de libertate, față de care s-au luat măsuri neprivative de libertate și care nu au obstrucționat în niciun fel bunul mers al justiției.
Totodată, s-a făcut referire în încheierea atacată și la antecedentele penale ale inculpaților. Așa cum organele de urmărire penală strâng probe doar în defavoarea inculpaților și în ceea ce privește depunerea cazierelor s-a procedat similar în sensul că s-au depus caziere doar pentru acei inculpați care au un trecut infracțional, însă pentru inculpatul pe care-l reprezintă nu s-a depus un astfel de cazier. Susține că acesta nu are antecedente penale și probabil că ar fi fost un factor care i-ar fi fost favorabil.
În ceea ce privește pericolul pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi pus în libertate concurează puțin activitatea infracțională. Se reține că acesta ar fi aderat la presupusul grup infracțional cu o săptămână înainte de luarea arestului preventiv, deci a avut o activitate în cadrul grupului de șase zile, singurele două declarații care-l incriminează fiind declarațiile învinuitului Boroș și Elekeș, față de care nu s-au luat nicio măsură preventivă datorită faptului că au dat acele declarații.
Apreciază că inculpatul N. M. V. nu ar obstrucționa în niciun fel bunul mers al justiției, nu ar influența martori și nu ar prezenta pericol public pentru societate. În condițiile în care se va decide punerea lor în libertate, instanța poate preîntâmpina oricare dintre suspiciunile și temerile organelor de urmărire penală prin obligațiile pe care le poate impune inculpaților, motiv pentru care, în subsidiar, solicită luarea măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul M. ui P. , în sinteză, solicită respingerea ca nefondată a recursurilor formulate de către inculpați, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală pentru următoarele motive:
Apreciază că încheierea penală recurată este legală, temeinică și corect motivată. Astfel, susține că, în fond, prima instanță a reținut, în mod corect, că raportat la fiecare dintre inculpați și la fiecare infracțiune reținută sau prezumat a fi săvârșită de către fiecare dintre aceștia, există suficiente indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că ar fi săvârșit infracțiunile respective.
De asemenea, ca temei de arestare, s-au reținut și dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare infracțiune prezumat a fi săvârșită de inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea în stare de libertate a acestora, în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Drept urmare, face referire doar la chestiunile invocate în vastele pledoarii anterior redate, care nu țin de
fondul cauzei, cu precizarea că au fost discuții legate și de fondul cauzei, respectiv de cantitățile de droguri găsite, de circumstanțele, de atitudinea sinceră a inculpaților, care pot avea relevanță cu ocazia judecării acestuia și nicidecum a recursului.
De asemenea, precizează că nu va face referire la chestiunile care au fost dezlegate cu ocazia judecării recursului la măsura arestării preventive, în data de 17 iulie anul curent, respectiv în urmă cu două săptămâni, când s-a pronunțat încheierea penală nr. 976/R/2013 a Curții de Apel C. și anume aspectul legat de existența unui tabel-anexă la lege, care să enumere substanțele susceptibile de a produce efecte psihoactive. În acest sens, arată că, spre deosebire de droguri, reprezintă o chestiune de interpretare, fiind substanțe susceptibile de a produce și nu, ca în situația Legii nr. 143/2000, unde sunt dovedite a fi produse efectele pe care le au drogurile de mare risc și de risc. Astfel, raportat la expresia utilizată de textul de incriminare reiterează faptul că se impune raportarea la niște studii științifice, cu precizarea că Europolul își bazează raportul pe studiile unui instituit care are printre atribuții stabilirea tocmai a susceptibilității.
Raportat la susținerea inexistenței indiciilor producerii efectelor psihoactive și probelor care să ducă la bănuiala rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile, arată că, atât încheierea penală nr. 44 din 5 iulie 2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, prin care s-a luat măsura, cât și încheierea nr. 976/R din 17 iulie 2013 a Curții de Apel C., fac parte integrantă din dosarul cauzei și că nu se poate face abstracție de ceea ce s-a judecat, cu atât mai mult cu cât încheierea penală nr. 976/R/2013 este definitivă. În acest sens, susține că existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați a intrat deja în puterea autorității de lucru judecat și arată că, inclusiv jurisprudența C.E.D.O. a statuat că, atunci când se discută despre luarea, prelungirea, menținerea măsurii arestării preventive, acele indicii și probe nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei, ci doar, în conformitate și cu dreptul național, la o bănuiala rezonabilă. Inclusiv, motivarea din încheierea penală recurată nr. 50 din
31 iulie 2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, face în mod corect trimitere la încheierea penală nr. 44 din 5 iulie 2013, prin care s-a luat măsura arestării preventive și la încheierea nr. 976/R/2013 a Curții de Apel C., pentru faptul că în încheierea penală nr. 44 din 5 iulie 2013, referitor la fiecare inculpat, s-au arătat care sunt mijloacele de probă relevante. În acest context, apreciază inutilă reiterarea, într-o încheiere care analizează aceeași stare de fapt și aceleași mijloace de probă, unei constatări efectuate de către o instanță de fond, rămasă definitivă printr-o încheiere sau o hotărâre a instanței de control judiciar.
Raportat la susținerea evocată ce vizează prohibirea amânării pronunțării de textele de procedură arată că, lecturând Codul de procedură penală de nenumeroase ori, nu a observat acest aspect, cu precizarea că disp. art. 197 alin. 2 Cod procedură penală prevede cauzele de nulitate absolută. Astfel, raportat la orele târzii ale dezbaterilor efectuate în cauză, apreciază că, din motive pur fiziologice, instanța de fond s-a pronunțat în ziua următoare.
Cu privire la chestiunea ce vizează publicitatea ședinței de judecată arată că încheierea penală nr. 50 din 31 iulie 2013, care nu a fost înscrisă în fals, prevede că dezbaterea a avut loc în ședința camerei de consiliu, sens în care apreciază că susținerea este nedovedită.
În ceea ce privește critica ce viza lipsa de pericol social pe care l-ar prezenta persoana sau faptele, arată că textul de procedură prevede cercetarea în stare de libertate, respectiv dacă faptul în sine al cercetării sau judecării în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică datorită elementelor anterior redate, precum și în cauza precedentă, ce formează obiectul dosarului
nr._, a impactului pe care-l are asupra sănătății persoanelor, pentru că s- a invocat, inclusiv raportat la unul dintre inculpați, care sunt efectele consumului unor astfel de substanțe. Astfel, arată că ceea ce a determinat tocmai crearea unui cadru legislativ, fără a discuta despre perfecțiunea sau imperfecțiunea lui, care să încerce să limiteze efectele, fiind de notorietate, ca și în cazul etnobotanicelor, că nu se poate utiliza noțiunea de "etnobotanice"; pentru orice fel de substanță care are un efect psihoactiv. În acest sens, apreciază logică necesitatea de a se lua măsurile care se impune, inclusiv cercetarea sau judecarea inculpaților în stare de arest preventiv, deoarece niciuna din celelalte
măsuri mai puțin restrictive de libertate nu asigură buna desfășurare a procesului penal și, în acest moment, aceasta este măsura care, din perspectiva textului de lege prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, trebuie luată și menținută.
Pentru toate motivele evidențiate solicită respingerea recursurilor.
Apărătorul ales al inculpaților I. A. - L. și V. A. N., în replică, raportat la susținerile procurorului, respectiv că este suficient ca substanțele să fie susceptibile de a avea efecte psihoactive, se întreabă cine stabilește susceptibilitatea substanțelor, pentru că rapoartele de constatare întocmite în cauză arată faptul că toate substanțele găsite asupra oricăruia dintre inculpați, au un spectru asemănător acelor substanțe și nu că ar avea efecte psihoactive asupra consumatorilor.
De asemenea, raportat la referirile cu privire la efectele asupra sănătății populației, arată că, în speță, se impune raportarea asupra persoanelor presupuse consumatoare de astfel de substanțe din acest dosar și nu la alte persoane care nu sunt implicate în dosar. Astfel, confirmă posibilitatea de a avea efectele redate, dar apreciază că se impune ca cineva să le stabilească și nu să fie bănuite.
În consecință, susține că nu se poate aresta o persoană în baza unor bănuieli și presupuneri cu privire la existența unor efecte.
Reprezentantul M. ui P., în replică, arată că a explicat autorul susceptibilității, respectiv un instituit cu atribuții, care face studii științifice și că tocmai în speță s-au invocat efectele fizice și fiziologice ale unor astfel de substanțe.
Apărătorul ales al inculpatului K. R. A., în replică, arată că dispozițiile art. 159 alin. 7 Cod procedură penală prevăd termenul de 24 de ore de la primirea dosarului, sens în care susține că data intrării este 29 iulie, iar data soluționării 31 iulie, respectiv mai mult de 24 de ore.
De asemenea, cu privire la aspectele de cantități și de modalitatea de săvârșire sau loc, consideră că nu ar trebui să fie relevante și apreciate prin perspectiva măsurii, în ipoteza limitării și discutării acesteia doar raportat la disp. art. 143 și art. 148 Cod procedură penală, dar apreciază că debutul este reprezentant de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, conform căruia se iau în considerare alte situații și pericolul social al faptei, respectiv atât pericol social concret cât și abstract - limită de pedeapsă. Astfel, susține că pericolul social concret al faptei fiecărui individ este dat de poziționare, de număr de acte materiale și, în speță, de cantități.
Totodată, în sprijinul ideii că încheierea este motivată, s-a arătat că s-a mai pronunțat o încheiere în acest sens în momentul analizării indiciilor și probelor, precum și o decizie în recurs. Astfel, arată că nu ar exista instituția menținerii sau a prelungirii dacă ar exista autoritate de lucru judecat și că tocmai rațiunea prelungirii este aceea de reverificare, respectiv verificare de fiecare dată și nu doar prin referire la apariția elementelor noi. În acest sens, apreciază că aspectul evidențiat reprezintă o chestiune de interpretare juridică raportat și la faptul că,
ulterior modificării legii, judecătorul care ia măsura va dispune și prelungirea acesteia pe perioada urmăririi penale, tocmai pentru a putea verifica, în timp real, lecturând dosarul de numeroase ori, și a se pronunța cu privire la cea de-a doua restricție fundamentală, respectiv libertatea.
În fine, apreciază inadmisibilă și inacceptabilă procedura copy-paste și, chiar în existența acelorași opinii, apreciază că acestea trebuie refrazate și gândite, cu precizarea că judecata presupune act deliberativ și judecată, respectiv nu asumare "cu ochii închiși";. Astfel, susține că, efectuând verificările necesare, se regăsesc aceleași greșeli de ortografie și aceleași fraze și că se impune sancționarea dacă corpul de text identic depășește 80 %, sens în care s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție într-un dosar al D.N.A., apreciind ca fiind denegare de justiție și refuz de act de judecată.
Reprezentantul M. ui P., în replică, cu privire la amânarea de pronunțare, formulează întrebarea retorică cu privire la sancțiune, pentru că s-a solicitat constatarea nulității, cu precizarea că textul legal prevede cele 24 de ore, dar raportat la o eventuală sancțiune arată că disp. art. 197 alin. 2 Cod procedură penală nu prevede o situație similară ca și nulitate absolută.
De asemenea, raportat la autoritatea de lucru judecat, apreciază că argumentele referitoare la prelungire sau la menținere se verifică, cu precizarea că întotdeauna se verifică, din perspectiva dreptului național, dacă mai subzistă acele temeiuri prevăzute la art. 148 Cod procedură penală. Astfel, apreciază că ar fi absurd ca, o dată constatată existența indiciilor și probelor din care se poate concluziona că o persoană a săvârșit o infracțiune, să se susțină dispariția subită a acestora, chiar dacă se verifică celelalte condiții, respectiv existența pericolului social, încercarea de a determina, de a ajunge la o înțelegere frauduloasă cu partea vătămată, sustragerea de la urmărire ș.a.m.d.
Inculpatul I. A. - L., având ultimul cuvânt, solicită, cu privire la infracțiunea de cumpărare de droguri de risc în vederea revânzării, incriminată de Legea nr. 143/2000, analizarea singurei probe din dosar, respectiv a declarației numitului Hojda Darius, conform căreia în cursul anului 2011 ar fi achiziționat circa 10 grame de marijuana de la el, în schimbul sumei de 300 de lei, iar după două săptămâni s-ar fi reîntors la el pentru achiziționarea a încă 10 grame, în schimbul unei cantități de "sare de baie";, tranzacție care nu s-a finalizat. Mai arată că, în aceeași declarație, se face referire și la faptul că s-ar fi întâlnit, aflându-se la volanul unui autoturism BMW X5, iar ulterior efectuării tranzacției, că i-ar fi comunicat acestuia faptul că deține un magazin de etnobotanice în județul Bistrița-Năsăud.
Astfel, raportat la acuzațiile ce i se impută, arată, în concordanță cu declarația sa, că nu deține permis de conducere, fiind astfel în imposibilitate obiectivă de a conduce și niciun magazin de etnobotanice, ci deține o firmă cu o activitate distinctă. De asemenea, același Hojda Darius a susținut că l-a recunoscut din fotografiile arătate, ca fiind Pava, context în care apreciază a fi absurd necunoașterea numelor prin prisma relațiilor pretins a fi derulate.
Solicită judecarea sa în stare de libertate, cu precizarea că mama sa are o stare a sănătății precară, având diabet de gradul al III-lea, pe fond de stres, cu administrarea zilnică a câte 4 doze de insulină a câte 18 unități și medicamente, iar personal constituie singurul ajutor al acesteia. Mai arată că deține un loc de muncă în cadrul unei societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, în funcția de jurisconsult și că dorește să se pregătească și să își susțină examenul de licență și un ultim examen restant, care are loc la începutul lunii septembrie a anului curent, în cadrul Universității Creștine "Dimitrie Cantemir"; - Facultatea de Drept
C. -Napoca.
Inculpatul V. A. N., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul A. A., având ultimul cuvânt, confirmă faptul că este consumator și consideră că disp. art. 37 Cod penal și faptul că este recidivist nu justifică menținerea arestului preventiv. Solicită cercetarea sa în stare de libertate, cu precizarea că își dorește continuarea tratamentului de tuberculoză,
boală pe care a contactat-o anterior liberării sale din Penitenciarul Bistrița. Astfel, susține că a efectuat un tratament, dar consideră că nu este vindecat și arată că nu s-a sustras urmăririi penale, s-a prezentat la pronunțarea dispozitivului încheierii de către instanța de fond la ora 14:00 și că nu se consideră vinovat de
faptele ce i se impută.
Reiterează și solicită să fie cercetat în stare de libertate până la finalizarea urmăririi penale.
Inculpatul K. R. A., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, cu precizarea că este dispus să colaboreze cu organele de urmărire penală.
Inculpatul L. I., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și precizează faptul că se va prezenta ori de câte ori va fi necesar în fața organelor de urmărire penală și în fața instanței de judecată și că nu se consideră vinovat.
Inculpatul C. V. G., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, deoarece nu prezintă un pericol public și apreciază că în arest are doar exemple negative. Astfel, arată că dorește să își întemeieze o familie și să își continue existența, cu precizarea faptului că se va prezenta ori de câte ori va fi necesar în fața organelor de urmărire penală și că nu se va sustrage urmăririi penale.
Inculpatul P. I. C., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele comise și solicită cercetarea sa în stare de libertate. Susține că starea sănătății sale s-a înrăutățit în arest, suferind de psoriazis pe bază de stres.
Inculpatul N. M. V., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și apreciază că împrumutarea sumei de 1000 de euro de la inculpatul L. I. nu justifică starea sa de arest sau cercetarea sa.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 50 din data de 31 iulie 2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._ , în baza disp.art. 155 și urm. Cod procedură penală, s-a admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud și, în consecință, s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive luată față de inculpații I. A. -L. , zis "Pava";, fiul lui Pavel și V. -M., născut la 13 iunie 1989 în mun.Bistrița, județul Bistrița- Năsăud, cu același domiciliu, str.U. lui nr.2, CNP 1., f.f.l. mun.C. - Napoca, str.Decebal nr.73, ap.7, jud.C. ; V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.T. nr.14, jud.C., CNP 1. ; K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și I., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l.
C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C. ; L. I., fiul lui I. și A., născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1. ; C. V. G., fiul lui V. Gavril și
A., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., cu același domiciliu, str.Observatorului nr.146, bl.2A, sc.3, ap.26, jud.C., CNP 1. ; P. I. C.
, zis Copoți sau Căpos, fiul lui I. și M. A., născut la_ în mun.C. - Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Năsăud, nr.4, bl.Y12, ap.34, CNP 1. și N. M. V. zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str. Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., toți aflați în prezent în Arestul inspectoratului Județean de Poliție Bistrița Năsăud, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 3 august 2013 și până la data de 1 septembrie 2013
(inclusiv) și pentru aceeași perioadă de timp, de 30 de zile, față de inculpatul
A. A., fiul lui A. și I., născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6, jud.C. ,CNP 1., aflat în prezent în Arestul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița Năsăud, începând cu data de 4 august 2013 și până la data de 2 septembrie 2013 (inclusiv).
S-a acordat av.Vlad C. suma de 200 lei cu titlu de onorariu, sumă ce s-a suporta din fondurile M. ui Justiției, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud cu nr. de mai sus procurorul din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud a solicitat în temeiul art. 155 și urm. C.p.p, prelungirea cu 30 zile a duratei arestării preventive a inculpaților I. A. L., V. A. N., K. R.
1. , L. I., C. V. G., P. I. C. și N. M. V., începând cu data de 03 august 2013, respectiv în cazul inc.A. A., începând cu data de 04 august 2013.
  În motivarea cererii s-a arătat că la datele de_ ,_ ,_ și_ a fost începută urmărirea penală față de inculpați:
  - I. A. -L. , zis "Pava";, fiul lui Pavel și V. -M., născut la 13 iunie 1989 în mun.Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, cu același domiciliu, str.U. lui nr.2, CNP 1., f.f.l. mun.C. -Napoca, str.Decebal nr.73, ap.7, jud.C., fără antecedente penale, cetățean român student, necăsătorit, fără copii minori, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev.de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic.art.41 al.2 C.p. și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. ambele cu aplic.art.33 lit.a C.p.
  - V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.T. nr.14, jud.C., CNP 1., cu antecedente penale, cetățean român, concubinaj, 1 copil minor de 4 ani, muncitor zilier, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
  - A. A., fiul lui A. și I., născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C.
  , domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Tipografiei nr.21, ap.6, jud.C. ,CNP 1.
  , recidivist, cetățenia română, studii 4 clase, zilier, concubinaj, 1 copil minor, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte
  psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art. 33 lit. a C.p. și art. 37 lit. a C.p.
  - K. R. A. zis "Kily"; și "Robi";, fiul lui Gyorgy și I., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Timișului nr.69, jud.C., CNP 1., f.f.l. C. -Napoca, str.Barbu Patriciu nr.2, ap.1, jud.C.
    ,fără antecedente penale, cetățenia română, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
    - L. I., fiul lui I. și A., născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1.
    , cetățenia română, studii 5 clase, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.33 lit.a C.p. și art.37 lit. a C.p.
  - C. V. G., fiul lui V. Gavril și A., născut la_ în mun.C. - Napoca, jud.C., cu același domiciliu, str.Observatorului nr.146, bl.2A, sc.3, ap.26, jud.C., CNP 1., fără antecedente penale, cetățenia română, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de
  operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.,
  - P. I. C., zis Copoți sau Căpos, fiul lui I. și M. A., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Năsăud, nr.4, bl.Y12, ap.34, CNP 1., cetățenia română, studii 11 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
  - N. M. V. zis "Metea";, fiul lui Petre Dorel și Lidia Tamara, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, bl.2A, ap.26, jud.C., CNP 1., cetățean roman, studii școala profesională, șomer, necăsătorit, fără copii minori, pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
    În sarcina inculpaților s-au reținut următoarele:
    1. I. A. -L., zis "Pava";, fiul lui Pavel și V. -M., născut la 13 iunie 1989 în mun.Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, cu același domiciliu, str.U. lui nr.2, CNP 1., f.f.l. mun.C. -Napoca, str.Decebal nr.73, ap.7, jud.C., este cercetat pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev.de art.2 al.1 din Legea nr.143/2000 (modificată) cu aplic.art.41 al.2 C.p., constând în aceea că:
  - într-o zi din perioada februarie - martie 2011, inculpatul s-a deplasat în loc.Șieu Măgheruș unde a cumpărat de la numitul Hojdea Darius A. (născut la_ ) o cantitate de cca 10 grame cannabis cu prețul de 300 lei, drog de risc pe care l-a deținut fără drept în scop de comercializare sau oferire altor persoane, iar după cca 7-14 zile săptămâni s-a deplasat din nou în loc.Șieu Măgheruș și i-a
  cerut din nou denunțătorului Hojdea Darius A. să îi vândă o cantitate de cannabis, iar în contul prețului să accepte să primească de la inculpat o cantitate din drogul «sare de baie », tranzacție care însă nu s-a finalizat deoarece denunțătorul nu voia alt drog în schimbul celui pe care-l vindea, ci voia bani. Este de precizat faptul că din același « lot« de cannabis din care a vândul inculpatului I. A. L. cele 10 grame, denunțătorul Hojdea Darius A. a vândut ulterior, dar în aceeași perioadă de la sfârșitul lunii martie 2011 și numitului Borgovan Cosmin D., o cantitate de cca 170 grame cannabis pe care acesta l-a ambalat în 2 colete diferite pe care le-a pus în geanta prietenei sale Ghib Lidia Brigitte. În data de_, numituol Borgovan Cosmin D. a plecat din Bistrița spre Budapesta încercând să scoată din țară cantitatea de drog de risc menționată anterior, dar pe traseu autoturismul în care se afla acesta (marca BMW cu nr.BX498KJ) a fost oprit întâmplător de o patrulă de poliție din cadrul Poliției orașului Beclean care a descoperit cele 2 pachete în geanta de voiaj și respectiv în poșeta prietenei numitului Borgovan Cosmin D., (asupra căruia s- a găsit încă o cantitate de cannabis și un cântar electronic de mare precizie), care în urma analizelor de laborator, iar prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr.383159/_ al Laboratorului de analiză și profil al drogurilor din cadrul
  "sare de baie";, colaboratorul autorizat cu numele de cod "Scurtu O. "; s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire cu numele de cod "I. O. "; căruia i-a predat proba obținută pe care la rândul său investigatorul sub acoperire a predat-o ofițerului de poliție anume desemnat din cadrul S.C.C.O. Bistrița- Năsăud. Cu privire la această probă s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul
  R. ";, autorizat de procuror prin ordonanța din data de_, a procurat prin intermediul colaboratorului autorizat cu numele de cod "Chira M. "; un pliculeț cu o substanță despre care numitul I. A. L. a afirmat că este "sare de baie"; pe care i-o oferă spre consum, care în urma analizelor de laborator s-a dovedit a fi, conform Raportului de Constatare tehnico-științifică nr.1812611/_ emis de Laboratorul de analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. C. - Napoca, cantitatea de 0,5 grame din substanța 4MEC (4-metiletcatinonă), calificată în raportul anual EMCDA Europol pe anul 2010 privind implementarea Deciziei nr.2005/287/JHA a Consiliului UE, în anexa 2, la poz.15, ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010.
  În perioada ulterioară, începând din luna martie 2013 și până în prezent, inculpatul a cumpărat în mai multe rânduri substanțe cu efecte psihoactive denumite CM21, Crank, BMB, ș.a., de la diferiți traficanți de astfel de substanțe din mun.C. -Napoca, precum V. A. N. zis "Calu";, un tânăr pe nume D.
  , C. V. G. (ambii utilizatori ai postului telefonic nr.0742462002, ca de ex. în_, ora 1,29 și_, ora 21,31), AN S., ș.a., substanțe din care a oferit-o spre consum și altor persoane din anturajul său precum sunt: o persoană pe nume P. ce utilizează postul telefonic nr.0744203267, o altă persoană ce utilizează postul telefonic nr.0754957091 (convorbirea din_, ora 13,14 în care ea îi cere "două de ălea";), o persoană care utilizează postul telefonic nr.0753337158 (în data de_, ora 17,04 și ora 18,44 și în data de_, ora 23,59 - când el o invită la un "ceai";).
  1. V. A. N. zis "Calu";, fiul lui Luca și E., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.T. nr.14, jud.C., CNP 1., este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/ sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:
    - la sfârșitului anului 2012- începutul anului 2013, învinuiții Dioszegi Florin zis Piki sau Pici, V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi s-au constituit într-un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și învinuiții L. Zoltan G. și Fazakas Călin, un tânăr pe nume D. coordonat de către inculpatul Dioszegi Florin, în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4-Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr. 2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2-Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum "Maraciuca Ice";, "Althea Officialis";,
    "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; " Headshot Radio";, " Jazz Blueberry";
care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde- oliv care se consumă prin fumare

- "Super Gold";, "Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.

După ce învinuitul Dioszegi Florin zis Piki sau Pici procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25- 0,50 gr. pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun. C.

Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei
pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan
G. și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel, activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când învinuitul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis Kily și Robi, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";, "Boacteru";,
"T. u"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan
G. și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când învinuitul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și art. 16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. și art. 33 lit. a C.p.
Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis Kily și Robi, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";, "Boacteru";,
"T. u"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.
Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.

După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, Killin R. A. zis Kily și Robi și un tânăr pe nume D. se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism - precum cel marca Ford cu nr. de înmatriculare_ și Citroen Saxo cu nr. de înmatriculare 3174 BJN, Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a puse la dispoziție de către învinuiții L. Zoltan

G. și Fazakas Călin - pe raza mun. C. Napoca și a vinde aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi de câte opt ore. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la Dioszegi Florin, iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, Dioszegi Florin, iar cei care lucrau ca șoferi erau plătiți cu circa 50 lei/schimb. În acest fel activitatea a continuat până la data de 11 aprilie 2013 când învinuitul Dioszegi Florin a fost reținut și apoi arestat în cauza nr. 12D/P/2013 a DIICOT- Biroul Teritorial Hunedoara, soluționată prin rechizitoriul cu același număr din data de_, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 8 din Legea nr.39/2003 și art.16 al.1 din Legea nr.194/2011 cu aplic. art.41 al. 2 C.p. și art.33 lit.a C.p.

Ulterior, au continuat să desfășoare activități de comercializare a unor substanțe susceptibile și învinuiții V. A. Florin zis Calu, A. A. zis Koy, și Killin R. A. zis "Kily"; și "Robi";, sprijiniți de alți membrii pe care i-au coptat în grup infracțional din care făceau parte precum sunt numiții "Vulpe";, "Boacteru";,

"T. u"; ș.a., activitatea desfășurându-se conform aceluiași sistem de organizare până în prezent, desigur în perioadele în care procurau astfel de substanțe.

L. I. , zis "Piți";, fiul lui I. și A., născut la_ în mun.C. Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Minerilor nr.66A, jud.C., CNP 1., este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în aceea că:
- în primăvara anului 2013, învinuiții L. I., Blenche A. I., Bența R.
I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; s-au constituit într-un grup infracțional organizat coordonat de către inculpatul L. I., pe care ulterior l- au sprijinit și învinuiții Baias Tomas Ștefan, Hlodec G. G., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități
din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2- Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele
49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum "Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; "Headshot Radio";,
"Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - "Super Gold";, "Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
După ce inculpatul L. I. procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25-0,50 grame pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun.C. - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive primite de la L. I., învinuiții Blenche A. I., Bența R. I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism închiriat - precum cel marca Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a. - pe raza mun.C. -Napoca și vindeau aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la L. I., iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, L. I. . În această modalitate de organizare activitatea a continuat până în prezent.
C. V. G. , fiul lui V. Gavril și A., născut la_ în mun.C.
-Napoca, jud.C., cu același domiciliu, str. Observatorului nr.146, bl.2A, sc.3, ap.26, jud.C., CNP 1., este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/ sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în următoarele:
- în primăvara anului 2013, învinuiții L. I., Blenche A. I., Bența R.
I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; s-au constituit într-un grup infracțional organizat coordonat de către inculpatul L. I., pe care ulterior l- au sprijinit și învinuiții Baias Tomas Ștefan, Hlodec G. G., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2- Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele
49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; "Headshot Radio";,
" Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - "Super Gold";, "Crystal Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
După ce inculpatul L. I. procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25-0,50 grame pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun.C. - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive primite de la L. I., învinuiții Blenche A. I., Bența R. I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism închiriat - precum cel marca Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a - pe raza mun.C. -Napoca și vindeau aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la L. I., iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, L. I. . În această modalitate de organizare activitatea a continuat până în prezent.
P. I. C. , zis Copoți, fiul lui I. și M. A., născut la_ în mun.C. -Napoca, jud.C., domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Năsăud, nr.4, bl.Y12, ap.34,CNP 1., este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în următoarele:
- în primăvara anului 2013, învinuiții L. I., Blenche A. I., Bența R.
I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; s-au constituit într-un grup infracțional organizat coordonat de către inculpatul L. I., pe care ulterior l- au sprijinit și învinuiții Baias Tomas Ștefan, Hlodec G. G., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2- Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele
49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum "Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank"; " Headshot Radio";,
" Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare - "Super Gold";, "Crystal
Diamonds"; - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.
După ce inculpatul L. I. procura și deținea fără drept diferite cantități din aceste substanțe, de fiecare dată le porționa împreună cu unii membrii ai grupului infracțional în pliculețe conținând cantități de 0,25-0,50 grame pe care punea la dispoziția celorlalți membrii ai structurii sale pentru a le vinde cu prețuri cuprinse între 20-40 lei/pliculeț de 0,25-0,50 gr. mai multor tineri consumatori din C. -Napoca sau din alte localități care veneau în mun.C. - Napoca pentru a cumpăra astfel de substanțe, care erau cunoscuți de ei ca și consumatori.
După ce intrau în posesia pliculețelor cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive primite de la L. I., învinuiții Blenche A. I., Bența R. I., P. I. C., C. V. G. și AN "S. "; se grupau câte doi-trei pentru a se deplasa cu câte un autoturism închiriat - precum cel marca Matiz cu nr. de înmatriculare_, ș.a - pe raza mun.C. -Napoca și vindeau aceste substanțe consumatorilor care îi contactau telefonic, lucrând în schimburi. Altfel spus, acești învinuiți vindeau la stradă cantitățile de substanțe psihoactive primite de la L. I., iar la ieșirea din schimb fiecare preda sumele de bani obținute conducătorului grupului, L. I. . În această modalitate de organizare activitatea a continuat până în prezent.
N. M. V. zis "Metea"; și "V. ";, născut la_, domiciliat în mun.C. -Napoca, str.Observatorului nr.146, ap.26, jud.C., CNP 1., este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev.de art.7 al.1 din L.39/2003 și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din L.194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p. și art. 33 lit. a C.p., constând în următoarele:

- în cursul lunii iunie 2013, a aderat la grupul infracțional organizat constituit de inculpatul L. I. împreună cu învinuiții Blenche A. I., Bența

R. I., P. I. C., C. V. G. ș.a., și coordonat de către inculpatul L.

I., în scopul comiterii infracțiunii continuate de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive prev.de art.16 al.1 din Legea nr. 194/2011 cu aplic. art.41 al.2 C.p., prin procurarea în scop de comercializare, deținere fără drept și comercializarea în mai multe rânduri a mai multor cantități din diferite substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive precum: 4 - MEC (4- Metiletcatinonă), J_ 210 (calificate în raportul anual EMCDDA Europol 2010 privind implementarea deciziei nr.2005/387/JHA a Consiliului UE - Anexa 2 pozițiile 17, 28 și 15 ca făcând parte din cele 41 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2010), AM-2201 și 2-Pyrolidinovalerophenone (raportate de aceeași instituție ca făcând parte din cele 49 de noi substanțe psihoactive raportate pentru prima dată în anul 2011) cunoscute pe piața consumatorilor sub denumiri precum " Maraciuca Ice";, " Althea Officialis";, "Damiana";, "CM Extreme";, "CM 21";, "Crank";

"Headshot Radio";, "Jazz Blueberry"; - care se prezintă sub forma unor fragmente vegetale mărunțite de culoare verde-oliv care se consumă prin fumare, respectiv sub denumiri precum "Super Gold";, "Crystal Diamonds";, ș.a. - care se prezintă sub forma unei substanțe cristaline de culoare albă care se consumă prin ingerare sau prizare.

Inculpatul N. M. V. iu zis "V. "; ce utilizează postul telefonic nr.0745486405, a aderat la acest grup infracțional pe rolul de furnizor al unora dintre substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive, ca urmare a discuțiilor telefonice pe care le-a avut cu coordonatorul grupului, înv.L. I. ,

care în data de_ i-a dat în avans suma de cca 1000 Euro și s-a înțeles cu acesta să îi procure în schimb, pe când se va întoarce el de pe litoral, o cantitate de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Acționând în calitate de membru al grupului infracțional organizat, în data de_ când înv.L. I. s-a reîntors în mun.C. Napoca i-a furnizat acestuia o cantitate de peste 200 grame de substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive pe care înv.L.

I. a porționat-o la pliculețe mici, pe care le-a dat unora dintre membrii grupului precum C. V. G. ș.a., pentru a le vinde, reușind astfel ca în perioada _

-_ să vândă cel puțin jumătate din cantitatea pe care i-a furnizat-o inculpatul N. M. V. iu.

În motivare se mai arată că față de inculpați s-a luat de către procuror măsura reținerii după cum urmează: V. A. N. la data de_ ora 17,30, I. A. L. la data de_ ora 16,35, Bența R. Dan la data de_ ora 23,52, A. A. la data de_ ora 23,13, N. M. V. iu la data

de_ ora 18,10, C. V. G. la data de_ ora 18,45, K. R. A. la

data de_ ora 19,10, L. I. la data de_ ora 20,40, P. I. C. la

data de_ ora 21,45, Blenche A. I. la data de_ ora 22,20.

În data de 4 iulie 2013 inculpații au fost prezentați Tribunalului Bistrița- Năsăud cu propunere de arestare preventivă, iar propunerea formulată de procuror a fost însușită de Tribunalul Bistrița-Năsăud în ceea ce-i privește pe inculpații I. A. L., V. A. N., A. A., K. R. A., L. I.

, C. V. G., P. I. C. și N. M. V. . Astfel, prin Încheierea penală nr.44/CC/2013 din_, Tribunalul Bistrița-Năsăud a dispus arestarea preventivă a inculpaților I. A. L., V. A. N., A. A., K. R.

A., L. I., C. V. G., P. I. C. și N. M. V. pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data și ora punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, emițându-se mandatele de arestare preventivă nr.18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25 pe numele inculpaților. În ceea ce-i privește pe inculpații Blenche A. I. și Bența R. Dan, prin aceeași încheiere penală, instanța a dispus respingerea ca neîntemeiată a propunerii de arestare preventivă formulată față de aceștia dispunând luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ . Recursul declarat de inculpații I. A. L., V. A. N., A. A., K. R. A., L. I., C. V. G., P. I. C. și N.

V. împotriva încheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventivă a fost respins ca nefondat prin Încheierea penală nr.976/R din 17 iulie 2013 a Curții de Apel C. .
De asemenea se menționează că în seara zilei de 05 iulie 2013, inculpații I. A. L. (ora 18,05), V. A. N. (ora 17,45), K. R. A. (ora
17,55), L. I. (20,05), C. V. G. (ora 20,03), P. I. C. (ora 18,15) și
M. V. (ora 20,10) s-au prezentat la C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Bistrița- Năsăud, respectiv C.R.A.P. din cadrul I.P.J. C., fiind introduși în arest, iar în dimineața de 06 iulie 2013, ora 7,50, inc.A. A. s-a prezentat la Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. C., fiind și el introdus în Arest.
Anterior și în cursul perioadei scurse de la arestarea inculpaților au fost efectuate în cauză mai multe acte de cercetare penală precum sunt:
- percheziționarea locuințelor inculpaților și mai multor învinuiți, cu ridicarea de la aceștia a unor obiecte sau substanțe cu privire la care s-a dispus efectuarea unor constatări științifice fizico-chimice privind substanțele ridicate, audierea inculpaților și învinuiților, întocmirea unor procese verbale de verificare, audierea martorilor asistenți la perchezițiile domiciliare; audierea unor consumatori de substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive precum Jașcău A. Dan, R. I. A., Spaiț Romina Natalia, Kovacs Levente, ș.a.;
- au fost audiați colaboratori ai unor investigatori sub acoperire, precum "Ordace V. ";, ș.a.;
- au fost audiați colaboratorii autorizați de procuror cu numele de cod "Cocoșilă M. "; și "Chira M. ";;
- a fost audiat denunțătorul Hojdea Darius A. din Șieu Măgheruș în legătură cu cumpărarea unei cantități de cannabis de către inc.I. A. L. de la denunțător în perioada ianuarie - februarie 2011;
- au fost audiați în cauză mai mulți consumatori printre care numiții: Orban M. A., Pârțilă V., Danci V. C., M. ca G., Irimiaș A. Dan, Szapanyos Zoltan R., Haiduc S., Lupu S. M., S. I., B. C., Dragomir Flaviu Dan, F. A. Laurențiu, Țărean Dan Ciprian, R. Alexandra, Covaliuc David M., Mocanu Aurelian, Ignat Aurel, ș.a.
- audierea numitului Vidican T. - proprietarul scriptic al autoturismului Peugeot cu nr._ ;
- s-a procedat la citirea unor agende telefonice ale inculpaților;
- s-a procedat la întocmirea proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților I. A. L. - încheiate în datele de 11 și_ ; A. A. - încheiate în datele de 11 și_ ;

A. N. - încheiate în datele de 11 și_ ; K. R. A. - încheiate în datele de 11 și_ ; ale învinuiților Baias Tomas zis "Tomi"; - încheiat în data de_ ; Hlodec G. G. - încheiat în data de_ ; Elekes L. M. zis
"Vulpe"; - încheiate în datele de 11 și_, ș.a.
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatărilerezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca Opel cu nr._, efectuată în data de_, între orele 16,50-17,25;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca Ford cu nr._, efectuată în data de_, între orele 14,00-15,22;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca BMW cu nr._, efectuată în data de_, între orele 19,30-21,55;
- s-a procedat la întocmirea proceselor verbale cuprinzând datele și constatările rezultate din acțiunea de supraveghere operativă asupra autoturismului marca BMW cu nr._, efectuată în data de_, între orele 14,00-16,17;
- s-a dispus conexarea dos. nr.63D/P/2013 privind pe P. I. C. (înregistrat ca urmare a ordonanței de declinare nr.124D/P/2013 al DIICOT - Serviciul Teritorial C. );
- s-au primit o parte din rapoartele de constatare tehnico-științifică în formă completă de la Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul

București;
Cu toate acestea urmărirea penală nu a putut fi terminată, în cauză fiind necesară efectuarea mai multor acte de urmărire penală precum:
- identificarea și audierea numitului Abrudan D. din C. -Napoca, str.Paris;
- continuarea identificării și audierii altor consumatori care au cumpărat substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive de la inculpați, dintre cei indicați cu numerele telefonice în ordonanțele de delegare dispuse de procuror, respectiv în procesele-vebale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice ale inculpaților;
- identificarea și audierea numitului "Bumbu"; ce utilizează postul telefonic nr.0758685106;
- identificarea și audierea numitului "D. "; ce utiliza postul telefonic nr.0757308105, care în_, ora 16,55 a discutat cu inc.I. A. L. pentru a cumpăra de la el substanțe psihoactive, precizându-i că are banii necesari;
- identificarea și audierea numitului "Dan";, care a vândut substanțe cu efecte psihoactive din autoturismul marca Ford cu nr._ ;
- audierea înv.Dioszeghi Florin zis "Pici";;
- audierea colaboratorilor autorizați de procuror cu numele de cod "M. escu M. ";, "C. B. "; și "Jarda M. "; cu privire la cumpărările autorizate de substanțe cu efecte psihoactive pe care le-au efectuat aceștia de la unii dintre inculpați, ca agenți ai investigatorilor sub acoperire;
- audierea numitelor S. și P. - ambele din Beclean - ambele prietene ale inc.I. A. L., în legătură cu consumul de substanțe psihoactive;
- extinderea cercetărilor față de inculpați și învinuiți cu privire la actele materiale componente ale infracțiunii continuate prev.de art.16 din l.194/2011, cu aplic.art.41 al.2 C.p., care nu au fost avute în vedere la data punerii în mișcare a acțiunii penale;
- reaudierea inculpaților și a învinuiților cu privire la alte acte materiale componente ale infracțiunilor continuate reținute în sarcina lor;
- primirea rapoartelor de constatare tehnico-științifică privind pe inc.P. I.

C., K. R. A., înv.Hlodec G. G., ș.a. de la Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din carrul B.C.C.O. București;

Având în vedere că durata arestării preventive luată față de inculpații I. A. L., V. A. N., K. R. A., L. I., C. V. G., P. I.

C. și N. M. V. urmează să expire la datele de 2 august 2013, orele 24,00, respectiv 3 august 2013, orele 24,00, în cazul inculpatului A. A., iar din motive obiective actele de urmărire penală mai sus arătate nu pot fi finalizate înainte de expirarea duratei acestei măsurii preventive luată față de inculpați și ținând cont că motivele care au stat la baza luării acestei măsuri nu au dispărut

menținându-se în continuare pericolul social concret pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților - iar în interesul urmăririi penale este menținerea arestării preventive a inculpaților pentru evitarea sustragerii lor de la urmărire penală și evitarea influențării persoanelor care au fost audiate în cauză, (denunțători ori martori), ori a persoanelor ce urmează a fi identificate și audiate
pe care inculpații le-ar putea contactat imediat după ce ar fi puși în libertate întrucât doar ei le cunosc se solicită a se admite cererea și a se dispune prelungirea cu 30 zile a duratei arestării preventive a inculpaților I. A. L.

, V. A. N., K. R. A., L. I., C. V. G., P. I. C. și N.

M. V., începând cu data de 03 august 2013, respectiv în cazul inc.A. A., începând cu data de 04 august 2013.

Tribunalul a apreciat că propunerea formulată de procuror este întemeiată întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă.

Din examinarea actelor dosarului de urmărire penală rezultă că există probe și indicii temeinice de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele imputate în modalitatea descrisă în referatul cu propunere de prelungire a măsurii preventive.

Aceste probe și indicii au fost relevate în cuprinsul Încheierii penale nr. 44/CC/_ pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul penal nr. _

, prin care s-a dispus asupra luării măsurii preventive și au fost însușite de instanța de recurs prin Încheierea penală nr. 976/R/_ .

Pe de altă parte, în cauză sunt întrunite, în continuare, disp.art. 148 lit.";f"; Cod procedură penală deoarece, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri, pentru cea de constituire/aderare/ sprijinire a unui grup infracțional organizat și de efectuare fără autorizație de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor pretins comise (apreciată de legiuitor ca fiind ridicată, dată fiind consecințele: afectarea sănătății persoanelor); caracterul organizat al activităților ilicite desfășurate; riscul ca inculpații să continue activitatea infracțională, cu atât mai mult cu cât, cei mai mulți dintre aceștia, nu au o sursă licită de venituri, dar și din riscul de a obstrucționa desfășurarea cercetărilor (în condițiile în care nu au recunoscut săvârșirea faptelor, le-au prezentat nuanțat, ori s-au prevalat de dreptul la tăcere), împrejurări de natură a crea, în comunitatea locală, un sentiment de insecuritate în situația în care organele judiciare nu ar reacționa prompt și eficient împotriva celor bănuiți ca autori ai unor asemenea infracțiuni.

Pericolul pentru ordinea publică este reflectat și de aspecte ce caracterizează persoana unora dintre inculpați care au suferit anterior condamnări penale sau sancțiuni cu caracter administrativ, pentru săvârșirea unor fapte de natură penală, astfel cum s-a reținut prin hotărârea pronunțată cu ocazia luării măsurii arestării preventive (inculpații V. A. N., L. I. ,

R. A. și A. A. ).
Cu toate că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al faptei, acesta din urmă nu poate fi ignorat în aprecierea celui dintâi, acestea prezentând puncte de interferență, în practica instanțelor naționale statuându-se că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la faptă (natura și gravitatea acesteia), cât și cu rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii infracțiunii și cu datele ce caracterizează persoana inculpaților.
Chiar dacă doar criteriul referitor la pericolul social concret sau generic al
infracțiunii comise de inculpați nu poate constitui temei pentru luarea/ menținerea măsurii arestării preventive, în practica unor instanțe s-a relevat că, în cazul unor infracțiuni deosebit de grave - cum este și traficul de droguri - probele referitoare la existența acestor infracțiuni și identificarea făptuitorilor, constituie tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică,
întrucât, prin natura lor au o rezonanță și implicații negative asupra siguranței colective.
În context, tribunalul a mai menționat că, în jurisprudența CEDO s-a statuat în mod consecvent că cercetarea în stare de libertate este regula, arestarea fiind o măsură excepțională, în instrumentarea unor cauze de natura celei în care sunt cercetați inculpații, se impune a se păstra justul echilibru între reacția organelor judiciare și manifestarea expresiei drepturilor procesuale ale persoanei cercetate, aspect sub care, tot instanța europeană a relevat că protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile organelor judiciare în administrarea probelor, în desfășurarea procesului în bune condiții.
Ca atare, tribunalul a apreciat că luarea, la acest moment, a unei măsuri preventive mai puțin restrictive nu se justifică, menținerea măsurii arestării impunându-se și pentru buna desfășurare a urmăririi penale, pentru a se preîntâmpina influențarea martorilor sau a persoanelor care urmează a fi audiate.
Aspectele de fond invocate de apărătorii inculpaților, referitoare la elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 16 din Legea nr. 194/2011 exced prezentului cadru procesual, motiv pentru care nu au fost analizate.
Împotriva încheierii menționate au declarat recurs inculpații I. A.
-L.
, V.
A.
N.
, A.
A., K.
R.
A., L.
I., C. V.
G. ,
P.
I. C.
și N.
M.
V. .
1. Inculpatul recurent K. R. A., în memoriul depus la dosar, a criticat încheierea atacată, în primul rând, datorită faptului că arestarea sa nu este necesară, fiindcă nu există riscul sustragerii sale și nici al influențării cercetării penale, iar instanța nu a analizat în concret aceste aspecte, ceea ce denotă că încheierea nu este motivată.
  Referitor la condiția de arestare prevăzută de art. 143 alin. 1 C.pr.pen. s-a precizat că art. 16 din Legea nr. 194/2011 incriminează efectuarea de operațiuni cu produse știind că acestea pot avea efecte psihoactive însă produsele nu sunt enumerate în niciun act normativ, iar la dosar nu există vreun raport de constatare tehnico-științifică care să ateste efectul substanțelor tranzacționate.
  S-a mai argumentat că lăsarea recurentului în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, ceea ce rezultă chiar din împrejurarea arestării la un interval de câteva luni de la depistarea sa cu plicurile de substanțe; s-a precizat că nu s-a indicat în ce constă pericolul pentru ordinea publică, din ce probe ar rezulta și cum ar fi influențată opinia publică în lipsa arestării recurentului.
  În subsidiar, a invocat aplicarea unei măsuri neprivative de libertate.
  Oral a mai relevat că ședința în fața primei instanțe a fost publică, pentru că judecătorul nu a declarat ședința nepublică, chiar dacă în încheierea atacată se menționează că ședința a fost nepublică.
2. Inculpatul recurent I. A. -L. a criticat luarea măsurii arestării preventive din cauză că, în sarcina lui nu se reține art. 7 din Legea nr. 39/2003, ci numai infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 și art. 16 alin. 2 din Legea nr. 194/2011, astfel încât situația sa este diferită de a coinculpaților.
  A precizat că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret și actual pentru ordinea publică, fiindcă faptele s-au petrecut în cursul anilor 2011-2012, legislația română nu cuprinde un tabel cu substanțele psihoactive, iar cumpărările de la inculpat s-au efectuat către investigatorii sub acoperire, fără ca, din alte probe, să rezulte că recurentul era vânzător de droguri și substanțe psihoactive.
  A mai arătat că privarea de libertate nu poate fi justificată doar de către gravitatea faptei ci de periculozitatea inculpatului, însă acesta nu are antecedente penale, tatăl său a decedat, mama suferă de diabet, el a absolvit facultatea de drept și a găsit un post de consilier juridic, astfel că se poate dispune o măsură neprivativă de libertate.
3. Inculpatul V. A. a invocat motive identice de recurs cu inculpatul
  I. A. -L., particularizând că, în sarcina lui se reține și infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 însă lăsarea în libertate nu poate primejdui buna desfășurare a procesului penal, fapt ce rezultă din sinceritatea manifestată în ultima declarație, în care a dezvăluit activitatea altor persoane.
  A precizat că niciunul din motivele care ar justifica prelungirea arestării nu îl vizează și, în afară de 2 persoane, nu cunoaște restul membrilor grupului, care, oricum, cuprinde două grupări ce nu au legătură una cu alta; a susținut că nu are intenția de a se sustrage de la urmărirea penală, fapt ce rezultă din împrejurarea că nu a părăsit țara, deși avea această posibilitate.
4. Inculpatul recurent A. A. a criticat nemotivarea încheierii atacate, lipsa probelor din care să rezulte riscul continuării activității infracționale și al zădărnicirii aflării adevărului, astfel încât poate fi dispusă o măsură neprivativă de libertate.
5. Inculpatul L. I. a susținut că nu sunt suficiente probe și nici indicii pentru luarea măsurii arestării sale; astfel, din interceptările telefonice nu se poate concluziona că ar fi efectuat operațiuni cu substanțele menționate; a învederat că își câștigă existența în mod licit, concubina sa este gravidă în luna a patra, mama sa este bolnavă, iar el, fiind consumator de droguri, a luat parte la multe ședințe de terapie și s-a predat autorităților după pronunțarea instanței.
6. Inculpatul recurent C. V. -G. a susținut că, datorită circumstanțelor personale, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, pentru că nu are antecedente penale, este un consumator declarat, a fost internat la dezintoxicare, iar pe coinculpați îi cunoaște din copilărie; a precizat că are probleme de sănătate, fiindu-i extirpată tiroida, ce necesită tratament permanent.
  A susținut că cele 41 de pliculețe ce au fost găsite asupra lui erau destinate propriului său consum.
7. Inculpatul recurent P. I. -C. a criticat oportunitatea arestării preventive raportat la ambiguitățile din legislația națională privind caracterul ilicit al substanțelor, precum și faptul că motivele invocate de către parchet în propunerea de prelungire a arestării preventive nu îl privesc.
  A susținut că este prima dată când a avut vreo legătură cu mediul consumatorilor, că fratele său mai mare urmează să se căsătorească și nu intenționează să se sustragă de la urmărirea penală.
8. Inculpatul recurent N. M. -V. a susținut că scopul arestării preventive nu este cel de a determina inculpatul să dea declarații de recunoaștere, iar aprecierea instanței că lăsarea lui în libertate ar obstrucționa desfășurarea anchetei nu se bazează pe nici un indiciu.

În favoarea sa a arătat că are sprijinul familiei, sursele sale de venit sunt licite, iar desfășurarea activității infracționale a durat chiar o săptămână înainte de a fi arestat.

Examinând încheierea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată următoarele:

Analizând criticile formulate ale încheierii atacate referitoare la publicitatea ședinței și la amânarea pronunțării, prohibită de lege, se observă că potrivit art.

159 alin. 2 C.pr.pen. propunerea de prelungire se soluționează în camera de consiliu, aspect menționat în partea introductivă a încheierii, astfel încât nu este necesară declararea ședinței nepublice și a evacuării sălii de judecată, chiar dacă anterior s-au judecat și alte cauze.

Împrejurarea că s-a amânat pronunțarea pentru a doua zi - din lipsă de timp pentru deliberare în aceeași zi, dată fiind ora înaintată la care s-au terminat dezbaterile - nu încalcă dispozițiile art. 159 alin. 7 care prevede că judecătorul soluționează propunerea și se pronunță asupra prelungirii arestării preventive în termen de 24 de ore de la primirea dosarului; textul redat presupune ca judecătorul să aibă timpul fizic necesar pentru a se pronunța în aceeași zi, iar judecătorul cauzei a respectat cu acuratețe toate termenele procedurale prevăzute de art. 159 C.pr.pen.; dosarul a fost înregistrat la data de 29 iulie 2013, termenul fiind fixat de judecător (f. 16) de urgență a doua zi pentru a se putea cita inculpații, desemna apărătorii din oficiu și studia dosarul însă datorită numărului inculpaților dezbaterile s-au prelungit până spre sfârșitul zilei, ceea ce a făcut necesară pronunțarea doar a doua zi, fără a fi lezat vreun drept procesual al inculpaților.

Pe fond, în mod temeinic și legal prima instanță a reținut faptele pentru care sunt cercetați inculpații, iar Curtea nu va reitera starea de fapt expusă deja în cuprinsul prezentei încheieri.

Curtea va respinge motivul de recurs referitor la nemotivarea încheierii și a redării în cuprinsul acesteia a stării de fapt din propunerea de prelungire, deoarece judecătorul este obligat să procedeze astfel prin dispozițiile art. 355 C.pr.pen. - incidente în cazul tuturor hotărârilor, inclusiv încheieri prin care instanța se pronunță asupra măsurilor preventive; astfel, expunerea încheierii trebuie să cuprindă ceea ce face obiectul actului de sesizare al instanței, în speță obiectul propunerii de prelungire a arestării preventive, cu indicarea datelor privind identitatea părților, descrierea faptei ce face obiectul învinuirii, a timpului și locului unde a fost săvârșită și a încadrării juridice as acesteia, or, este evident că judecătorul nu poate reține o altă stare de fapt decât cea din actul de sesizare. Doar în cazul condamnării, astfel cum prevede art. 356 alin. 1 pct. c teza a II-a, expunerea mai trebuie să cuprindă starea de fapt reținută de către instanță în urma judecării cauzei pe fond.

Curtea observă că inculpații nu au contestat în recurs existența indiciilor temeinice din care rezultă propunerea rezonabilă a comiterii faptelor, ci, un alt aspect, referitor la absența unei enumerări legale a substanțelor susceptibile de efecte psihoactive. Curtea reține că art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011 încriminează fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile acestei legi, efectuează operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive, iar în alin. 2 este incriminată aceeași faptă, comisă însă de o persoană care trebuia sau putea să prevadă că produsele sub susceptibile de a avea efecte psihoactive.

Actul normativ prevede expres în art. 1 că obiectul de reglementare îl constituie cadrul legal aplicabil preparatelor, substanțelor, plantelor, ciupercilor sau combinațiilor acestora - denumite produse susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare

în scopul protejării sănătății populației de efectele lor negative.

Ca atare, este evident că produsele din speță nu fac parte din categoria celor deja cunoscute, enumerate în anexele altor acte normative, deci nu poate fi primit motivul că, în lipsa unui tabel legal cu astfel de produse, nu există indicii de comitere a infracțiunii în discuție.

Astfel, de exemplul. există indicii constând în declarația de la fila 194 vol. I dată de R. Ximena și declarația inculpatului C. V. -G. care arată că i-a vândut inculpatului I. "sare de baie";, iar acesta, la rândul său a vândut substanțele pe care le-a prezentat drept "sare de baie"; astfel cum rezultă din declarațiile investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor.

Referitor la inculpatul K. R.A., care a invocat în recurs aceeași susținere, este de menționat că la descoperirea celor 217 pliculețe în autoturismul în care se afla cu V. A.N. aceștia au afirmat că sunt etnobotanice.

Așadar, există indicii suficiente ce rezultă chiar din cele declarate de către inculpați că aceștia știau în mod rezonabil că substanțele sunt susceptibile de a produce efecte psihoactive.

Afirmația inculpatului recurent I. Al.-L. că situația sa personală este diferită de a celorlalți inculpați pentru că nu s-a reținut în sarcina sa infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 nu poate fi primită deoarece este bine știut că a efectuat tranzacții - chiar dacă pe cont propriu - atât cu cannabis ce se presupune că fusese achiziționat de la numitul Hojda Darius A.

, ce deținea o cantitate mai mare din care a vândut mai multor persoane care, la

rândul lor o revindeau; împrejurarea că acest inculpat avea propriul cerc de persoane cărora le vindea substanțele nu poate fi considerată o situație aparte de a coinculpaților suspectați că procedau similar însă în grup organizat.

Inculpatul L. I. a criticat existența indiciilor comiterii faptelor reținute în sarcina sa însă în mod temeinic prima instanță nu a reținut acest argument, fiindcă asupra sa au fost găsite câteva zeci de pliculețe de "etnobotanice";; la dosar există declarațiile unor persoane care au cumpărat de la el asemenea substanțe - Sfaiț R., Căian M. ș.a. Mai mult, inculpatul este bănuit că a constituit și condus grupul alcătuit din Blenche A., Bența R., P. I. și C.

G., astfel cum se deduce din convorbirile interceptate și din declarațiile de inculpați.

În ceea ce privește motivul de recurs invocat de către toți inculpații referitor la pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate, acesta este nefundat; fiecare dintre inculpați este cercetat pentru că, în esență, a achiziționat și a revândut unor consumatori substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive și niciunul dintre ei nu este un simplu consumator; împrejurarea că sunt și consumatori astfel cum unii dintre ei au recunoscut, denotă riscul reluării operațiunii cu produce psihoactive, pe fondul dependenței, care, în cazul unora dintre ei, este constatată prin acte medicale.

Reluarea activității infracționale prezintă în primul rând efecte nocive asupra sănătății consumatorilor, astfel cum rezultă, de exemplu, din actele medicale depuse de către inculpatul A. A. care, pe fondul tuberculozei pulmonare, a consumat aceste produse, recomandarea medicală fiind aceea de a abandona consumul de toxice.

Oportunitatea luării măsurii arestării preventive și insuficiența luării vreunei alte măsuri neprivative de libertate este indicată de împrejurarea că în cursul derulării activității infracționale, presupusul lider Dioszegi Florin a fost arestat în alt dosar pentru o perioadă determinată - în final fiind condamnat la o pedeapsă cu suspendare sub supraveghere și pus în libertate - interval în care activitatea grupului nici nu s-a oprit, ci, dimpotrivă, a fost continuată vânzarea substanțelor ce nu au fost descoperite la percheziție.

Inculpații au criticat că nu s-a analizat periculozitatea fiecăruia, însă, aceasta rezultă din actele de la dosarul de urmărire penală ce indică că erau organizați pe 3 schimburi, vânzând 24 de ore din 24, unii pe schimb de zi, alții pe schimb de noapte, vindeau rapid, la comandă telefonică adoptând sistemul unui adevărat dispecer; de asemenea, schimburile erau organizate nu doar pe intervale orare, ci și pe zone, respectiv cartiere.

Periculozitatea și necesitatea prelungirii arestării preventive rezultă inclusiv din modalitatea de comitere a operațiunilor, inculpații fiind bănuiți că vindeau în stradă, în timpul zilei, în piață, uneori consumatorii făcând coadă pentru a se aproviziona.

În același timp, nu poate fi omisă împrejurarea că activitatea infracțională în cazul inculpaților a fost stopată doar prin luarea măsurii arestării preventive, astfel încât nu poate fi primită, de exemplu, susținerea inculpatului N. M. -V. că activitatea sa a durat doar o săptămână, acesta fiind împiedicat în continuarea operațiunilor tocmai prin luarea măsurii arestării preventive; la inculpatul N. locuia inculpatul C. V. -G., în locuință găsindu-se pe lângă aproape 100 de plicuri cu substanțe și un cântar, iar mai multe persoane au declarat că au cumpărat de la inculpatul N. plicuri cu 25-30 lei; mai mult, le-a oferit și gratuit altor consumatori, inclusiv minori.

Susținerea inculpatului P. I. C. că este prima dată când a luat contact cu acest mediu infracțional nu poate fi primită deoarece, pe lângă

aprovizionările pe care le făcea de la coinculpați, acesta achiziționa substanțe și de pe internet, vânzându-le apoi.

Față de toate aceste aspecte nu pot fi primite circumstanțele personale menționate în cuprinsul prezentei încheieri, deoarece erau preexistente faptelor de care inculpații sunt bănuiți că le-au comis în formă continuată.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.pr.pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații: I. A. -L., V. A. N., A. A. ,

K. R. A., L. I., C. V. G., P. I. C. și N. M. V. împotriva încheierii penale nr. 50 din 31 iulie 2013 pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 300 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, respectiv câte 150 lei pentru av. Ploscar L. și Comănoiu Irina, ce se vor avansa din fondul M. ui Justiției.

Obligă pe inculpații A. A. și C. V. G. la cheltuieli judiciare în

favoarea statului în sumă de câte 600 lei din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial, pe inculpații V. A. N. și I. A. -L. la câte 550 lei cu același titlu, din care câte 50 lei reprezentând onorariu parțial, iar pe inculpații

K. R. A., L. I., P. I. C. și N. M. V. la câte 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 1 august 2013.

	PREȘEDINTE,			JUDECĂTORI,
V.	C.	M.	B.	M. R.

în C.O., semnează pentru în C.O., semnează pentru Președintele completului Președintele completului

de judecată de judecată

V. C. V. C.

GREFIER,

L. A. S.

în C.O., semnează pentru PRIM GREFIER,

M. LENA T.

Red.V.C./_ .

Dact.L.C.C./3 ex.

Jud.fond: P. A.D. .

← Încheierea penală nr. 119/2013. Prelungirea arestului preventiv		Încheierea penală nr. 1239/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Încheierea penală nr. 1009/2013. Prelungirea arestului preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 1009/2013. Prelungirea arestului preventiv

-L.	, V.	A.	N.	, A.	A., K.	R.	A., L.	I., C. V.	G. ,
P.	I. C.		și N.	M.	V. .