Încheierea penală nr. 174/2012. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.174/R/2012

Ședința publică din 7 februarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: DP, judecător JUDECĂTORI: V. V. A.

V. C.

GREFIER: M. B.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror: DORU DOBOCAN

S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul J. L. D. împotriva încheierii penale nr.14 din_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul J. L. D., în stare de arest, asistat de către av.Onofrei C. Luca în substituirea apărătorului ales al inculpatului av.Savuș Cristian, ambii avocați din cadrul Baroului Cluj, cu delegațiile la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului J. L. D., solicită admiterea recursului și, în consecință, respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive luată față de inculpat

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Având în vedere că în același dosar sunt cercetate mai multe persoane în stare de libertate chiar și cu antecedente penale, susține că, pentru egalitate de tratament, se impune lăsarea în libertate și a inculpatului J. L. .

De asemenea, susține că declarațiile din dosar sunt contradictorii și nu toate conduc spre vinovăția inculpatului.

Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și se obligă să respecte toate obligațiile impuse în sarcina sa.

Reprezentantul M. ui P., în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen., respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală, temeinică și judicios motivată.

În susținerea poziției procesuale arată că în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză subzistă temeiurile care au determinat inițial arestarea preventivă a inculpatului, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe care conduc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat. De asemenea, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prezumată a fi săvârșită de către inculpat este mai mare de 4 ani închisoare iar cercetarea sa în libertate în acest moment, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

In ceea ce privesc indiciile și probele care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, solicită a se avea în

vedere că la pagina 7 din încheierea penală recurată instanța de fond a arătat în detaliu mijloacele din care rezultă aceste indicii și probe.

Raportat la disp.art.143 C.pr.pen., solicită a se avea în vedere că existența acestor indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele imputate au mai fost analizate de către instanța de fond dar și de către instanța de control judiciar, Curtea de Apel Cluj, care a respins recursul formulat de către inculpat împotriva încheierii prin care a fost luată măsura arestării preventive.

Ca urmare, apreciază că din această perspectivă existența bănuielii rezonabile că inculpatul a săvârșit infracțiunile a intrat în puterea autorității de lucru judecat.

În ce privesc disp.art.148 lit.f C.pr.pen., în mod evident, așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, prima condiție este realizată. De asemenea, apreciază că în mod corect instanța de fond a reținut că în acest moment cercetarea în stare de libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Dincolo de gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului de impactul negativ puternic pe care-l provoacă în conștiința membrilor comunității, solicită a se avea în vedere și faptul că inculpatul își asigură mijloacele de subzistență din încasarea unor sume de bani rezultate din practicarea prostituției de către o altă persoană cercetată în acest dosar.

Tot din dosarul cauzei rezultă că raportat și la celelalte persoane cercetate, inculpatul s-a implicat în transportul și cazarea unor părți vătămate.

Ca urmare, susține că dacă cercetarea unei persoane bănuită de săvârșirea unor fapte atât de grave este cercetat în libertate, în mod categoric în conștiința oricărui cetățean se creează un sentiment de neliniște și nesiguranță cu privire la asigurarea climatului de ordine publică de către instituțiile abilitate să combată astfel de infracțiuni.

Așa fiind, pentru toate aceste motive solicită respingerea recursului.

Inculpatul J. L. D., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate. Susține că va respecta toate obligațiile impuse în sarcina sa.

C U R T E A

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Cluj prin încheierea penală nr.14/C din 0_ în baza art.155 și urm. C.pr.pen., a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă ICCJ - D.I.I.C.O.T. - Serv. Teritorial Cluj și în consecință a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul J. L. D., fiul lui L. N. și A., născut la data de_ în mun. Dej, jud. Cluj, pe o perioadă de 30 de zile,

începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.

În baza art. 192 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.

În baza art.189 C.p.p., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați Cluj onorariu avocațial parțial din oficiu în sumă de 50 lei cuvenit av. Bara S. și onorariu avocațial din oficiu în sumă de 100 lei cuvenit av. Bădău C. E., ce s-a avansat din FMJ.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că inculpatul

J. L. D. este cercetat alături de alți coinculpați în dosarul nr. 119/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj -

Prin rezoluția nr.119/D/P/2012 din data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de numitul J. L. D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.329 al.1 C.p. și art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 modificată, fiecare cu aplicarea art.41 al.2 C.p., totul cu aplic. art.33 lit.a C.p.

Prin ordonanța nr.119/D/P/2012 din data de_ a Parchetului de pe lângă ÎCCJ - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj - s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut în esență faptul că, partea vătămată

M. M. C. l-a cunoscut pe coinculpatul C. în urmă cu aproximativ 6 luni, prin intermediul rețelei de socializare facebook. Treptat, cei doi au comunicat din ce în ce mai mult, atât telefonic, cât și prin facebook. Partea vătămată a dobândit o "totală încredere"; în inculpat, povestindu-i tot ceea ce avea pe suflet și toate problemele personale. În acest mod, inculpatul a aflat că partea vătămată are o fetiță în vârstă de aproximativ 4 ani și că nu are un loc de muncă, situație ce-i creează probleme de natură financiară. Profitând de aceste împrejurări, inculpatul s-a oferit să o ajute, spunându-i că poate să-i găsească un loc de muncă în străinătate, respectiv ca ospătar la un restaurant, unde se putea câștiga în jur de

3.000 de euro lunar, cu tot cu bacșiș.

Într-un final, partea vătămată a acceptat ajutorul oferit de inculpat, deși iubitul ei, martorul Ardelean A. Florin, nu a fost de acord, deoarece nu avea încredere în acesta.

În perioada sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie 2012, partea vătămată s-a deplasat cu inculpatul, ce conducea autoturismul marca VW Golf de culoare albă, cu nr. de înmatriculare CJ…CIP, din Jibou în Dej, fiind cazată de către acesta la pensiunea "DOMINICA";, pe o perioadă de două săptămâni, timp în care, zilnic, a fost dusă la ore de engleză. În această perioadă, partea vătămată a aflat că urma să lucreze ca și dansatoare într-un club, nu ca și ospătar. Deoarece nu a fost de acord, inculpatul a exercitat acte de agresiune fizică și psihică asupra acesteia, sucindu-i gâtul și amenințând-o că, dacă se opune, i se va întâmpla ceva rău ei și fetiței sale.

În intervalul de timp în care a fost cazată la pensiunea "DOMINIKA";, partea vătămată și-a accesat adresa de facebook în prezența inculpatul C., context în care acesta a aflat parola. Pentru ca partea vătămată să nu poată comunica cu persoanele din "lista de prieteni";, inculpatul a accesat fără drept adresa acesteia de facebook și a schimbat parola de acces. Probabil în aceeași perioadă, acesta a șters toate discuțiile (arhivate) pe care le-a purtat cu partea vătămată pe facebook, precum și contul lui din "lista de prieteni"; ai părții vătămate. Tot în perioada în care a fost cazată la pensiunea sus-menționată, după comiterea acestor infracțiuni informatice, partea vătămată a încercat să-și acceseze adresa de facebook, dar nu a reușit, primind un mesaj prin care a fost informată că parola tastată este greșită.

Partea vătămată a fost transportată în Germania de către cei trei inculpați. Transportul s-a realizat cu autoturismul inculpatului J. L. D. . În localitatea Dusseldorf, partea vătămată a fost obligată să se prostitueze în clubul Dolce Vita, o perioadă de mai bine de trei săptămâni. În acest interval de timp, partea vătămată a fost supravegheată de către inculpata Zob A., căreia îi remitea toți banii câștigați prin întreținerea de relații sexuale contra cost, sumele de bani intrând, ulterior, în posesia inculpatului J. . Totodată, s-a întâmplat de mai multe ori ca partea vătămată să fie amenințată, atât în mod direct, cât și telefonic, cu producerea unor fapte păgubitoare în dauna sa și a familiei sale, inclusiv cu moartea, inculpatul J. susținând că, nu acceptă comentarii, că sancționează orice abatere de la scopul pentru care a dus-o în club, respectiv că nu-i este frică

de poliție și că știe mai multe persoane în Germania, chiar și în clubul Dolce Vita, care pot să-i facă rău, încât nimeni să nu mai știe nimic despre ea.

În aceste condiții, partea vătămată a trăit într-o stare de permanentă temere pentru viața sa și a membrilor familiei sale.

Cu ajutorul inculpatului C., a reușit să fugă din clubul Dolce Vita, după aproximativ o lună, dar acesta a dus-o în alte cluburi în care se practica prostituția, din localitățile Dusseldorf și Nurnberg, împreună cu persoana vătămată Deak Diana, promițându-le că o să le aducă în țară în luna decembrie 2012. Totodată, i-a luat toți banii pe care a reușit să-i economisească, respectiv suma de 700 de euro, deși ar fi vrut să-i trimită fetiței sale.

Într-un final, partea vătămată și persoana vătămată au ajuns în clubul FKK Oasis din Nurnberg, unde se practica prostituția. Nu i-a mai trimis inculpatul C.

, care s-a întors în România, nici o sumă de bani, deși acesta a amenințat-o telefonic în acest scop. În urmă cu aproximativ două săptămâni, a reușit să fugă și să se întoarcă în țară, cu ajutorul unui client - "MIKE";, stabilindu-se la locuința părinților săi.

După ce a revenit în țară, și-a schimbat numărul de telefon. Totodată, cu ajutorul martorului Ardelean A. -Florin, a reușit să-și recupereze contul de facebook, respectiv i-a comunicat acestuia răspunsurile la întrebările de control și l-a rugat să seteze din nou parola. După recuperarea contului, martorul A. Florin Ardelean i-a schimbat parola, cu acordul ei. Acest martor a declarat cu ocazia audierii din data de_ că (din câte crede) a salvat mesajele prin care a realizat operațiunile de mai sus.

La aproximativ trei zile de la revenirea în țară, a fost căutată la locuința părinților săi de către inculpatul C., care i-a pretins suma de 1.700 de euro, ce ar fi reprezentat contravaloarea cazării la pensiunea "DOMINICA"; și a orelor de engleză. Deoarece persoana vătămată a refuzat, acesta a amenințat-o, spunându- i că data viitoare nu o să mai aibă ocazia să vorbească cu el. În aceeași seară, a fost contactată telefonic de către inculpat (nu s-a stabilit până în acest moment cum a aflat inculpatul noul număr al persoanei vătămate), care i-a cerut din nou suma de 1700 de euro și a amenințat-o. inculpatul a utilizat postul telefonic cu nr. 0749-6. . Fiindu-i frică, l-a rugat să o aștepte aproximativ o săptămână pentru a putea face rost de bani. După circa o săptămână, inculpatul a contactat-o telefonic din nou, cu același scop, exercitând din nou amenințări la adresa acesteia și a familiei sale. Totodată, i-a trimis un mesaj pe adresa de facebook, spunându-i că, din banii datorați, o să cumpere lumânări pentru fetiță și un scaun cu rotile pentru ea, respectiv a transmis amenințări și la adresa prietenului ei. Deoarece s-a speriat foarte tare din cauza acestui mesaj, a sesizat în următoarea zi poliția, atât raportat la infracțiunea de șantaj, cât și cu privire la infracțiunea de trafic de persoane.

În data de_, a expirat un alt termen stabilit de inculpat pentru remiterea sumei de 1700 de euro.

În data de_, inculpatul, utilizând numărul de telefon 0754-8., a apelat-o din nou pe partea vătămată. Discuția a durat aproximativ 40 de minute, context în care inculpatul a amenințat-o din nou, în același scop. Această convorbire a fost înregistrată de martorul Ardelean A. Florin, care era

împreună cu partea vătămată. La începutul discuției, partea vătămată a selectat opțiunea "difuzor"; iar martorul a înregistrat această convorbire cu telefonul personal, neavând altă posibilitate de înregistrare. Martorul a pus pună la dispoziția organului de cercetare penală această înregistrare, stocată pe un CD marca "copyme"; (f. 134, 136). Convorbirea telefonică a fost redată în cuprinsul procesului-verbal de la f. 292-312.

Partea vătămată a pus la dispoziția poliției un CD marca

"Copyme";, pe care sunt stocate mai multe documente care au fost analizate de către un lucrător de poliție desemnat în acest scop. Astfel, din cuprinsul procesului-verbal încheiat în data de_ (f. 138-140), rezultă că partea vătămată a primit un mesaj de la facebook, în data de_, la ora 7:10 PM, pe adresa de e-mail claudiapascuta@yahoo.com, prin care era informată că, la data și ora sus-menționate, i-a fost schimbată parola de acces la contul ei de facebook de la IP-ul 188.27.225.77, din Dej; totodată, partea vătămată a primit mai primit un mesaj de la facebook, în data de_, la ora 8:22 PM, pe adresa de e-mail claudiapascuta@yahoo.com, prin care era informată că, la data și ora sus- menționate, i-a fost schimbată parola de acces la contul ei de facebook de la IP- ul 188.27.225.101, din Dej. Folosindu-se rețeaua globală internet și site-ul www.geektools.com, au fost verificate cele două adrese de IP, rezultând că aparțin provider-ului de internet RCS&RDS România ( f. 226-230).

Din datele deținute de către organele de poliție, rezultă că, inculpatul C. este în relații apropiate cu inculpatul J. . C. a stabilit cu J. ca, acesta din urmă să organizeze transportul și găzduirea părții vătămate M. M. C. în Germania, precum și plasarea ei la un club în care se practică prostituția, urmând să împartă banii pe care tânăra îi va câștiga în acest mod.

Inculpatul J. este plecat de mai mulți ani în Germania, unde este implicat în exploatarea sexuală a unor tinere, pe care le racolează din România și le plasează la bordeluri din Germania. În acest scop, are legături cu alți suspecți, printre care și J. M. Constantin (cei doi sunt verișori), care a racolat-o pe Boldea LS în scopul exploatării sexuale, promițându-i un loc de muncă la un hotel în Germania, deplasarea în străinătate fiind programată pentru data de_ .

Există date că, inculpatul J. exploatează în prezent mai multe tinere, a căror identitate nu a putut fi stabilită, dar și că, în această activitate infracțională, sunt implicate și alte persoane. Una dintre aceste persoane este inculpatul Fărcaș Mihai Alexandru.

În data de_, persoana vătămată Chereși Ana M. a formulat o plângere penală, înregistrată cu nr.119 D/P/2012, în cuprinsul căreia a arătat următoarele:

În cursul lunii februarie 2012, a fost racolată de către învinuitul Pop Mihai Dan, cu care a avut o relație de prietenie. Acesta a pretins că este îndrăgostit de ea și că dorește să-și realizeze un viitor alături de ea, context în care i-a propus să se deplaseze cu el în Germania, pentru a munci la cules de căpșuni, propunere ce a fost acceptată.

Inculpatul a transportat-o pe persoana vătămată din România în Germania, cu autoturismul aparținând inculpatului J. L. D., un autoturism de lux, de culoare neagră (nu-și amintește marca și nici numărul de înregistrare al acestuia). În Germania, a cazat-o la locuința inculpatului J. L. D. și la un hotel. Ulterior, prin constrângere fizică și psihică, învinuitul Pop a obligat-o să practice prostituția la clubul FKK Oase, situat în apropierea orașului Frankfurt, banii câștigați în acest mod fiind însușiți de către acesta.

În cursul lunii mai 2012, partea vătămată a reușit să fugă din club și să se întoarcă în România, fiind ajutată de către "I. "; (o altă fată care se prostitua în clubul sus-menționat) și de către un taximetrist, care a cazat-o la un hotel pentru o noapte, i-a cumpărat un bilet la autocar pe ruta Frankfurt - Dej și i-a dat o sumă de bani pentru cheltuială.

Din datele obținute de către organele de cercetare penală, rezultă că Pop Mihai Dan și J. L. D. ar fi sprijiniți la comiterea faptelor de către Fărcaș Mihai Alexandru și Jăcan Vlad. Astfel, Jăcan Vlad frecventează cluburile și

barurile de pe raza municipiului Dej, aflându-se aproape de fiecare dată în compania unor fete despre care se cunoaște că se deplasează în Germania, în localitatea Krefeld, str. Ostwald, nr. 26, unde se presupune că se află o locație în care fetele se prostituează. Pop Mihai Dan și J. L. D. au o relație apropiată Jăcan Vlad, realizând planuri de racolare a tinerelor care urmează apoi să fie transportate cu autoturismele proprii în Germania, Austria și Elveția, țări în care acționează Fărcaș Mihai Alexandru.

În vara anului 2011, învinuitul Jăcan Vlad a racolat-o, prin inducere în eroare, pe martora/victima Bozoșan B. C., în scopul exploatării sexuale, în beneficiul său. Învinuitul i-a propus martorei să o ducă în străinătate, sub pretextul oferirii unui loc de muncă la un hotel, deși, în realitate, urmărea să o plaseze ca și prostituată la un club de noapte din Germania, în scopul obținerii de beneficii. În acest sens, la înțelegere cu inculpații J. și Zob, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii octombrie 2011, învinuitul a transportat-o pe martora Bozoșan în Germania cu avionul, fiind așteptați la aeroport de către inculpatul J. . Învinuitul și inculpatul au transportat-o pe martoră din localitatea Dortmund, cu autoturismul celui din urmă și au cazat-o la locuința inculpaților J. și Zob din localitatea Krefeld, urmând să o plaseze toți trei într- un club de noapte ca și prostituată. După aproximativ două săptămâni, profitând de neatenția învinuitului și a inculpaților, victima a reușit să fugă din locuință și să se întoarcă în România cu ajutorul unei cunoștințe.

Prin Încheierea penală nr.4/C/_ a Trib. Cluj, definitivă prin Încheierea penală nr.58/R/_ a Curții de Apel Cluj, s-a dispus în temeiul art.149/1, 148 lit.f C.p.p., arestarea preventivă a inculpaților J. L. D. și C. L. C.

, pe o perioadă de câte 29 zile, începând cu data de_ și până la data de _

, inclusiv.

În cauză există indicii temeinice în sensul art.68/1 C.p.p. și chiar probe în sensul dispozițiile art.68 C.p.p. care fac rezonabilă presupunerea că, inculpații sunt autorii pretinselor fapte pentru care sunt cercetați; în acest sens sunt plângerile și declarațiile părților vătămate; depozițiile martorilor audiați în cauză; convorbirile telefonice interceptate și transcrise la dosarul cauzei; investigațiile financiare privind transferul unor sume de bani; perchezițiile domiciliare și auto efectuate în cauză; procesele-verbale de recunoaștere după fotografii judiciare; procesul-verbal privind analiza informatică a suportului optic depus la dosar de partea vătămată M. M. C. și cele 5 anexe privind discuțiile purtate de aceasta pe rețeaua internet cu inculpatul C. L. C. și fratele acestuia, C.

L., procesul-verbal de redare a unei convorbiri telefonice purtată de aceeași parte vătămată cu același inculpat și înregistrată de martorul Ardelean A. Florin, cu acordul acesteia; informațiile puse la dispoziție, până în prezent, de către autoritățile germane; toate coroborate cu declarațiile date de învinuiți și inculpați; situație în care, condițiile prev. de art.143 C.p.p., subzistă.

Totodată, cerințele temeiului prev. de art.148 lit.f C.p.p. subzistă, având în vedere că, pentru pretinsele infracțiuni reținute în sarcina sus-numiților, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare 4 ani; lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura și gravitatea faptelor de care sunt acuzați, concretizate în modul și împrejurările de săvârșire, respectiv, aria și intervalul mare de timp în care s-au implicat în activitatea ilegală, numărul victimelor racolate; modalitatea de recrutare a victimelor, acestea fiind atent selecționate, căutându-se persoane vulnerabile din cauza situației lor familiale, materiale, a nivelului de școlarizare, a naivității specifice vârstei, speculându-se și atașamentul emoțional pe care îl aveau raportat la inculpați, prin folosirea de violențe fizice sau psihice și chiar amenințări cu moartea;

Astfel, în ce-l privește pe inculpatul J. L. D., instanța de judecată a reținut că, acesta a adoptat drept stil de viață asigurarea mijloacelor de subzistență din desfășurarea activităților ilegale de către inculpata Zob A., fără a depune diligențe pentru a obține personal și în mod legal mijloace

financiare, preferând un mod de viață parazitar. În plus, acesta s-a implicat în deplasarea în Germania în vederea practicării prostituției a tuturor persoanelor vătămate din prezenta cauză - Cheresi Ana-M., B. B. C., B. L. L.

, M. M. C. - cunoscând mijloacele insidioase în care s-a ajuns la convingerea părților vătămate de a pleca în străinătate; în plus, în Germania acesta a primit în locuința sa persoane vătămate, facilitând în final angajarea acestora în diverse cluburi și chiar a solicitat găsirea în țară a unor fete care să fie duse în Germania în vederea practicării prostituției.

Pericolul social pe care îl prezintă inculpatul C. L. C. rezultă în special din implicarea sa activă în racolarea părții vătămate M. M. C., în vederea plecării în Germania pentru a practica prostituția - prin numeroase discuții private cu aceasta, cazarea la pensiune și plata unor ore de limba engleză, asigurarea cazării și a transportului în străinătate, mutarea acesteia în Germania, de la un club la altul, implicarea acestuia în facilitarea practicării prostituției de către Deak Diana, aspecte ce denotă intenția acestuia de a adopta drept mod de viață desfășurarea unor activități ilegale. Este de reținut de asemenea modalitatea în care a convins partea vătămată să se deplaseze în străinătate, profitând de insuficienta maturitate a acesteia și situația financiară precară în care se afla.

Nu pot fi reținute aspectele invocate în apărare, în sensul că, în Germania prostituția este legalizată și prin urmare, pericolul social este inexistent în condițiile în care activitățile s-au desfășurat pe teritoriul acestui stat, întrucât, inculpații, fiind cetățeni români, sunt obligați să respecte legile țării, indiferent pe teritoriul cărui stat se află, potrivit art.4 C.p.p.

Nu în ultimul rând, stilul de viață pe care inculpații au înțeles să îl adopte, reliefat anterior, conduce la suspiciunea rezonabilă că, lăsați în libertate, există un real risc în sensul reluării activității de care sunt acuzați sau chiar să părăsească țara, în condițiile în care, din probele administrate rezultă că, sus- numiții beneficiază de sprijinul altor persoane implicate în activități similare, care i-au susținut și ar putea să-i susțină financiar pentru a se refugia în terțe țări, de unde aducerea lor în fața organelor judiciare din România ar presupune proceduri îndelungate și costisitoare.

În plus, având în vedere complexitatea cauzei, urmărirea penală nu a putut fi finalizată, fiind necesară efectuarea și a următoarelor activități: finalizarea perchezițiilor informatice și analiza datelor care au rezultat și vor rezulta din realizarea acestor activități procedurale; analiza și coroborarea tuturor informațiilor rezultate din activitățile realizate în baza Legii nr.82/2012, cu cele rezultate din citirea memoriei telefoanelor și cartelelor telefonice, precum și cu cele care au rezultat și vor rezulta din realizarea perchezițiilor informatice; audierea tuturor victimelor care au fost identificate până în prezent (nu a fost posibilă audierea tuturor, deoarece o parte sunt plecate în străinătate); audierea tuturor martorilor; traducerea actelor depuse la dosar în limba germană; obținerea tuturor actelor privind investigațiile financiare dispuse în cauză; întocmirea tuturor proceselor-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice relevante, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanța de

judecată; prezentarea materialului de urmărire penală; redactarea actului de sesizare a instanței.

Împotriva încheierii tribunalului a declarat recurs inculpatul J. L. D., solicitând casarea hotărârii tribunalului și rejudecând, să se respingă prelungirea

arestării preventive, neexistând probe și indicii temeinice care să justifice privarea sa de libertate.

În subsidiar, apreciază că se impune înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, vizate de art.145 și 145/1 C.proc.pen.

Curtea, examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Inculpatul este cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.329 al.1 C.p. și art.12 al.1 și 2 lit.a din Legea nr. 678/2001 modificată, fiecare cu aplicarea art.41 al.2 C.p., totul cu aplicarea art.33 lit.a C.p. S-a reținut că partea vătămată M. M. C. l-a cunoscut pe coinculpatul C. în urmă cu aproximativ 6 luni, prin intermediul rețelei de socializare facebook. Treptat, cei doi au comunicat din ce în ce mai mult, atât telefonic, cât și prin facebook. Partea vătămată a dobândit o "totală încredere"; în inculpat, povestindu-i tot ceea ce avea pe suflet și toate problemele personale. În acest mod, inculpatul a aflat că partea vătămată are o fetiță în vârstă de aproximativ 4 ani și că nu are un loc de muncă, situație ce-i creează probleme de natură financiară. Profitând de aceste împrejurări, inculpatul s-a oferit să o ajute, spunându-i că poate să-i găsească un loc de muncă în străinătate, respectiv ca ospătar la un restaurant, unde se putea câștiga în jur de 3.000 de euro lunar, cu tot cu bacșiș.

Într-un final, partea vătămată a acceptat ajutorul oferit de inculpat, deși iubitul ei, martorul Ardelean A. Florin, nu a fost de acord, deoarece nu avea încredere în acesta.

moartea, inculpatul J. susținând că, nu acceptă comentarii, că sancționează orice abatere de la scopul pentru care a dus-o în club, respectiv că nu-i este frică de poliție și că știe mai multe persoane în Germania, chiar și în clubul Dolce Vita, care pot să-i facă rău, încât nimeni să nu mai știe nimic despre ea.

În aceste condiții, partea vătămată a trăit într-o stare de permanentă temere pentru viața sa și a membrilor familiei sale.

Într-un final, partea vătămată și persoana vătămată au ajuns în clubul FKK Oasis din Nurnberg, unde se practica prostituția. Nu i-a mai trimis inculpatul C.

infracțiunea de trafic de persoane.

În data de_, a expirat un alt termen stabilit de inculpat pentru remiterea sumei de 1700 de euro.

marca "copyme"; (f. 134, 136). Convorbirea telefonică a fost redată în cuprinsul procesului-verbal de la f. 292-312.

Prin încheierea penală nr. 4 din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului J. L. D. pe 29 de zile, apreciindu-se ca îndeplinite cerințele art.143 și 148 lit.f C.proc.pen.

În prezenta cauză, D.I.I.C.O.T.-Serviciul Teritorial Cluj, a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpatului pentru efectuarea următoarelor acte de urmărire penală: finalizarea perchezițiilor informatice și analiza datelor care au rezultat și vor rezulta din realizarea acestor activități procedurale; analiza și coroborarea tuturor informațiilor rezultate din activitățile realizate în baza Legii nr.82/2012, cu cele reieșite din citirea memoriei telefoanelor și cartelelor telefonice, precum și cu cele care au rezultat și vor fi obținute din realizarea perchezițiilor informatice; audierea tuturor victimelor care au fost identificate până în prezent (nu a fost posibilă audierea tuturor, deoarece o parte sunt plecate în străinătate); audierea tuturor martorilor; traducerea actelor depuse la dosar în limba germană; obținerea tuturor actelor privind investigațiile financiare dispuse în cauză; întocmirea tuturor proceselor-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice relevante, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanța de judecată; prezentarea materialului de urmărire penală; redactarea actului de sesizare a instanței.

În urma verificării dosarului de anchetă, Curtea reține că întrucât urmărirea penală nu a fost finalizată, conform actelor depuse, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea imputată fiind mai mare de 4 ani, iar

lăsarea inculpatului în libertate prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, în mod judicios prima instanță a constatat că subzistă în continuare temeiurile arestării preventive vizate de art. 148 lit.f Cod proc.pen.

Potrivit art.155 alin.1 C.proc.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Verificând conținutul actelor și lucrărilor dosarului, atât instanța de fond cât și curtea constată că în privința recurentului sunt întrunite simultan și condițiile prev.de art.136 și 143 C.proc.pen. raportat la art.148 lit.f C.proc.pen., astfel că față de conținutul art.155 și 159 C.proc.pen. Tribunalul Cluj a pronunțat o soluție corectă fiind justificată și judicioasă cererea de prelungire a arestării preventive.

Temeiul arestării recurentului a fost art.148 lit.f C.proc.pen.

Potrivit art.148 lit.f cod proc.pen. Cod de procedură penală, una din condițiile arestării este aceea ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii de care sunt învinuiți inculpații, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea săvârșirii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei soluții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte (izolarea lor de societate).

Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, cum se susține, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică

un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Pe de altă parte, este de observat că orice faptă contrară normelor de conduită, care constituie substanța ilicitului abstract determinat de normele juridice, tulbură atât ordinea de drept, cât și mediul social.

Această tulburare, coroborată cu riscul repetabilității unor atari atitudini neconforme, de încălcare a legii penale, crează o stare de insecuritate pentru raporturile sociale și, concomitent, un sentiment firesc de dezaprobare din partea colectivității.

Ori, exigențele impuse de necesitatea restabilirii ordinii de drept încălcate se realizează, între altele, prin îndeplinirea cu promptitudine a actelor procedurale, cu asigurarea drepturilor și intereselor legitime ale părților.

De aceea, asigurarea respectării termenelor prevăzute de lege pentru desfășurarea activităților specifice procesului penal, în cadrul cărora împiedicarea făptuitorului de a se sustrage urmăririi penale constituie un deziderat major, impune luarea și după caz, menținerea sau prelungirea măsurilor preventive.

Calea de atac exercitată de inculpat, vizând prelungirea duratei arestului preventiv, nu este fondată, din moment ce prima instanță a subliniat justificat că temeiurile ce au determinat luarea măsurii preventive subzistă în continuare. Sub acest aspect, este de observat că fapta imputată inculpatului, astfel cum a fost descrisă prin cererea de prelungire a măsurii arestării, ca și succesiunea actelor procedurale îndeplinite până în prezent impun, în mod evident, prelungirea arestului, pentru a putea fi asigurată ascultarea inculpatului oricând, confruntarea sa cu alte persoane, audieri de martori, fiind necesară finalizarea perchezițiilor informatice și analiza datelor care au rezultat și vor rezulta din realizarea acestor activități procedurale; analiza și coroborarea tuturor informațiilor rezultate din activitățile realizate în baza Legii nr.82/2012, cu cele obținute din citirea memoriei telefoanelor și cartelelor telefonice, precum și cu cele care au rezultat și vor rezulta din realizarea perchezițiilor informatice; audierea tuturor victimelor care au fost identificate până în prezent (nu a fost posibilă audierea tuturor, deoarece o parte sunt plecate în străinătate); traducerea actelor depuse la dosar în limba germană; obținerea tuturor actelor privind investigațiile financiare dispuse în cauză; întocmirea tuturor proceselor- verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice relevante, interceptate în baza autorizațiilor emise de instanța de judecată; prezentarea materialului de urmărire penală; redactarea actului de sesizare a instanței

Prelungirea arestării este justificată și de împrejurarea că infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul nu au fost clar stabilite, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex, din care să rezulte în mod clar și indubitabil vinovăția și implicarea recurentului în faptele pentru care este cercetat.

Probele ce trebuie administrate în cauză sunt dintre cele mai diverse și, astfel, există posibilitatea ca inculpatul să influențeze administrarea lor.

Este de remarcat că aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică are în vedere și modalitatea în care s-a desfășurat activitatea infracțională, caracterul acesteia precum și reacția generată în rândul societății civile de faptul că împotriva unor asemenea infracțiuni, organele statului nu acționează eficient.

Față de toate acestea, curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă nu numai un real pericol pentru ordinea publică, dar și pentru buna desfășurare a procesului penal.

Inculpatul recurent nu a recunoscut comiterea faptelor, probele și indiciile

temeinice rezultând din declarațiile martorilor Chereși A., B. B. ,

B. L., M. M. .

Stabilirea vinovăției recurentului urmează a se face desigur numai în urma efectuării cercetării judecătorești de către instanța investită cu judecarea fondului cauzei, probațiunea administrată în faza urmăririi penale, pune însă în evidență până în acest moment existența unor indicii temeinice în înțelesul art.143 C.proc.pen., care justifică luarea și prelungirea arestării preventive față de acesta (cazul Fox, Campbell și Hartley vs.Uk).

Potrivit art.5 pct.1 din Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 23 din Constituția României, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost arestat în vederea aducerii lui în fața autorităților judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiuni.

În plus, curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpatului și prelungirea acesteia fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al CEDO.

De asemenea, în raport de probele aflate la dosar, existând "suspiciunea rezonabilă că s-a comis o infracțiune"; măsura arestării preventive este justificată și prin prisma aceleiași jurisprudențe.

În cauza de față, nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate și în consecință, ceea ce curtea trebuie să analizeze, sunt temeiurile care au determinat arestarea preventivă și dacă acestea impun sau nu, în continuare, prelungirea privării de libertate.

În privința indiciilor temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat, acestea au fost analizate în mod definitiv la momentul luării măsurii arestului preventiv și nu s-au modificat până în prezent.

Susținerea curții este justificată în cele ce preced și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din

18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile comise de inculpat și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și 145¹.

În speța de față, prelungirea măsurii arestării preventive a recurentului este justificată prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor.

Prin prisma hotărârilor Contrada contra Italiei din 24 august 1998; Labita contra Italiei din 6 aprilie 2004; Calleja contra Maltei din 7 aprilie 2005, în prezenta cauză, s-a dovedit că persistența în timp a motivelor plauzibile că inculpatul este bănuit de comiterea unor infracțiuni, este o condiție pentru prelungirea detenției.

Dincolo de aspectul factual, existența motivelor plauzibile de a bănui că recurentul ar fi comis fapta, impune în sensul art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția europeana, ca infracțiunea invocată să poată fi, în mod rezonabil, încadrată într- unul din textele Codului penal sau legi speciale, care incriminează anumite tipuri de comportament, ceea ce s-a și realizat în prezentul dosar.

Prin prisma legislației CEDO s-a dovedit în afara oricărei îndoieli că scopul măsurii arestării recurentului a fost acela de a-l prezenta autorității competente

conform art.5 paragraf 3 din CEDO, verificându-se de către instanțe independente și imparțiale, legalitatea măsurii arestării și ulterior prelungirea acesteia.(cauza Benham contra Regatului Unit 1996; Jecius contra Lituaniei 2000; Nevmerzhitsky contra Ucrainei 2005).

În speță sunt îndeplinite condițiile cerute de art.143, 146 și 148 lit.f C.proc.pen., Tribunalul Cluj apreciind corect asupra necesității prelungirii stării de arest a acestuia.

Potrivit art.148 lit.f măsura arestării poate fi luată dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a recurentului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Prima condiție este îndeplinită întrucât infracțiunea imputată recurentului se sancționează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare.

Referitor la condiția pericolului concret pentru ordinea publică și aceasta este întrunită și rezultă din probele de la dosar.

Starea de pericol pentru ordinea publică în cazul recurentului presupune o rezonanță socială a unor fapte grave, atât în rândul comunității locale asupra căreia și-a exercitat influența negativă, dar și la nivelul întregii ordini sociale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.

De asemenea, obstrucționarea justiției și pericolul de sustragere au constituit motive întemeiate de a refuza eliberarea unei persoane arestate preventiv, apreciate ca atare de Curtea Europeană în interpretarea art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De aceea, în situația de față, se impune o astfel de reacție a autorităților pentru a nu se crea și mai mult neîncrederea în capacitatea justiției de a lua măsurile necesare pentru prevenirea pericolului vizat de ordinea publică și crearea unui echilibru firesc și a unei stări de securitate socială.

Prelungirea stării de arestare preventivă a inculpatului, în condițiile legii, nu afectează cu nimic dreptul recurentului la un proces echitabil, acesta având posibilitatea ca în fața instanței de fond cât și ulterior în căile de atac de a cere și administra probe considerate necesare pentru a dovedi lipsa de temeinicie a susținerilor acuzării.

Așa fiind, primul motiv de recurs vizând revocarea arestului preventiv întemeiat pe lipsa probelor și indiciilor care să justifice privarea de libertate a inculpatului, va fi respins ca nefondat.

La acest moment procesual, curtea apreciază că față de natura infracțiunii presupus a fi comisă de inculpat, ținând cont de rezonanța acesteia în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate, justifică prelungirea arestării preventive, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Pentru motivele ce preced, curtea considerând că sunt întrunite concomitent condițiile art.136, 143 și 148 lit.f C.proc.pen., raportat la art.155 și

159 C.proc.pen., apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică urmând a fi menținută, motiv pentru care recursul inculpatului se va respinge ca nefondat, conform art.385¹⁵pct.1 lit.b C.proc.pen.

Va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, conform art. 192 alin.2 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul J. L. D. deținut în Arestul I.P.J. Cluj, împotriva încheierii penale nr. 14 din 5 februarie 2013 a Tribunalului Cluj.

Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 februarie 2013 .

PREȘEDINTE,					JUDECĂTORI,
DP	V.	V.	A.	V.	C.

GREFIER

M. B.

red.PD/CC 4 ex. - _

jud.fond.Boiciuc I.

← Încheierea penală nr. 24/2013. Prelungirea arestului preventiv		Încheierea penală nr. 61/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Încheierea penală nr. 174/2012. Prelungirea arestului preventiv

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 174/2012. Prelungirea arestului preventiv