Încheierea penală nr. 1039/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1039/R/2013
Ședința publică din 21 august 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : I. | C. | M. | - judecător |
JUDECĂTORI | : A. | D. | L. | |
L. | H. | |||
G.: M. | B. |
Ministerul Public Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin procuror: SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul S. G. împotriva încheierii penale nr.506 din 9 august 2013 a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect propunere de arestare.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul S. G., în stare de arest, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu av.Sârb A. S., din cadrul Baroului C., cu delegația la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul S.
G., arată că își menține recursul declarat și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
La întrebarea instanței, inculpatul S. G. arată că nu dorește să dea declarații în fața instanței de recurs.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul S. G. , solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune în principal respingerea propunerii de arestare preventivă și, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În susținerea recursului inculpatul arată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 și art.148 C.pr.pen., neexistând date că a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat. Invocă faptul că la data respectivă victima a fost agresată de alte două persoane, precum și faptul că din depozițiile martorilor audiați nu rezultă indubitabil că acțiunile inculpatului și urmarea produsă.
Pe de altă parte, nu există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În ce privește persoana inculpatului arată că are vârsta de 65 ani, până la această vârstă a avut o conduită bună în familie și societate, nefiind cunoscută ca o persoană violentă.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Reprezentantul M. ui P. , solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, apreciind că în
cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 C.pr.pen., respectiv indiciile care-l indică pe inculpat ca fiind autorul faptei.
În susținerea poziției procesuale arată că prima instanță în mod corect a reținut că există cel puțin două declarații de martori care-l indică pe inculpat ca fiind autorul faptei, declarații care se coroborează și cu celelalte probe existente la dosar, astfel că sunt îndeplinite și condițiile art.143 C.pr.pen. și art.136 C.pr.epn., impunându-se respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul S. G. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arătând că este nevinovat.
C U R T E A :
Prin încheierea penală nr. 506 din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință:
În temeiul art. 1491C.proc.pen. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. G. (CNP 1., fiul lui V. și M., născut la data de_ în localitatea Chelința, comuna Călinești-Oaș, județul Satu Mare, domiciliat în Sighetu Marmației, str. I. Mihaly de Apșa, nr. 29 județul Maramureș) cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev.de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin.1 lit.i C.pen. pe o durată de 29 zile, începând din data de 9 august 2013 până la 6 septembrie 2013, inclusiv.
In temeiul art. 192 alin.3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei - onorariul domnului avocat C. Raul se va vira din fondurile M. ui Justiției către Baroul de avocați Maramureș.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sesizarea adresată acestei instanțe Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a solicitat arestarea preventivă a inculpatului S. G. pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 9 august 2013 până la data de 6 septembrie 2013, acesta fiind cercetat în dosarul nr. 387/P/2013 sub aspectul infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 C.pen., art. 175 alin. 1 lit. i C.pen..
În fapt, s-a reținut că în ziua de_, în jurul orelor 20, în timp ce se afla în fața magazinului ABC de pe str. A. I. din Sighetu Marmației a avut un conflict spontan cu victima Macovei I., căruia i-a suprimat viața aplicându-i lovituri cu o cârjă ortopedică la nivelul capului și în zona toraco-abdominală cauzându-i contuzii și hemoragie meningo- cerebrală cu fractură craniană.
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a făcut referire la dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f C.proc.pen., ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.
Procedând la soluționarea propunerii formulate în baza probelor administrate până în prezent în activitatea de urmărire penală, tribunalul a reținut următoarele :
Prin rezoluția din data de 29 iulie 2013 dată în dosarul nr. 401/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 lit. i C.pen..
La data de 9 august 2013 față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 lit. i C.pen..
Potrivit dispozițiilor art. 1491C.proc.pen., dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C.proc.pen. și există vreunul din cazurile prevăzute de art. 148 C.proc.pen., când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului,
judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.
Potrivit art. 681C.proc.pen. sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Analizând propunerea formulată de parchet în raport de infracțiunea de omor calificat pentru care s-a solicitat arestarea preventivă, tribunalul a reținut că din toate probele administrate până în această fază a urmăririi penale, există indicii temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat, respectiv că în ziua de_, în jurul orelor 20, în timp ce se afla în fața magazinului ABC de pe str. A. I. din Sighetu Marmației a avut un conflict spontan cu victima Macovei I., căruia i-a suprimat viața aplicându-i lovituri cu o cârjă ortopedică la nivelul capului și în zona toraco-abdominală.
Prin concluziile medico-legale provizorii s-a arătat că moartea numitului M. I. a fost violentă, s-a datorat contuziei și hemoragiei meningo-cerebrale cu fractură craniană și leziunile tanato-generatoare s-au putut produce prin lovire cu corp dur urmată de cădere. Victima prezenta abdominal echimoze și alte leziuni datorate lovirii cu un corp dur.
Potrivit Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 681 din_ întocmit de Spitalul municipal Sighetu Marmației - Secția Psihiatrie Cronici Bărbați, inculpatul prezintă o tulburare organică a personalității, în sensul că este dependent de alcool, însă are capacitatea psihică de a aprecia conținutul și consecințele faptelor sale având discernământ atât la momentul comiterii faptei cât și în prezent.
Deși inculpatul nu a recunoscut învinuirea în cursul urmăririi penale, în faza judecării propunerii de arestare preventivă înțelegând să uzeze de dreptul la tăcere, tribunalul a avut în vedere următoarele probe care i-au format convingerea că în cauză, există indiciile temeinice ale săvârșirii infracțiunii de care este acuzat, iar măsura arestării preventive se impune astfel prin prisma învinuirii aduse:
T. a avut în vedere declarațiile martorului ocular Șteți I. care a arătat că a văzut "cum bărbatul despre care am aflat că se numește S. G. s-a apropiat de M. I.
, a ridicat cârja cu partea mai lată asupra lui M. I. și i-a aplicat o lovitură în zona umărului drept și a capului";. De asemenea, în continuarea declarației, martorul prezintă amănunte în legătură cu loviturile pe care inculpatul a continuat să le aplice victimei și după ce aceasta nu s-a mai putut ridica de la pământ. Din declarația aceluiași martor rezultă că acesta a asistat la întreg incidentul rămânând până la sosirea organelor de poliție și a ambulanței și că nici o altă persoană nu a fost implicată în agresiune, mai exact, nu a aplicat lovituri victimei M. I. . Declarațiile acestui martor se coroborează și cu declarațiile altui martor prezent la fața locului, respectiv ale numitului Ivanciuc Petru care a precizat că a văzut în fața magazinului ABC din imobilul alăturat restaurantului "M. "; din Sighetu Marmației că se bat două persoane, una dintre acestea fiind căzută la pământ "iar a doua persoană continua să-l lovească puternic cu o cârjă din lemn pe cel căzut";.
Teza acuzării este susținută și de declarația martorei Grigor I., precum și de celelalte probe administrate, mai exact, procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică aferentă, precum și concluziile medico-legale care atestă multiplele leziuni suferite de victimă.
În raport de aceste împrejurări instanța a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1491C.proc.pen. referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, apreciind că sunt întrunite cerințele prev. de art. 143 C.proc.pen. și este incident cazul prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen., deoarece infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționată de lege cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în
libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol relevat de
modalitatea concretă în care a acționat inculpatul, de natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat acesta.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere împrejurările reținute drept cadru a comiterii faptei, astfel că lăsarea în libertate a inculpatului, în condițiile în care este acuzat de comiterea unei infracțiuni grave îndreptate împotriva vieții, ar crea un puternic sentiment de insecuritate în rândul comunității.
T. a apreciat că, la acest moment procesual, interesul general primează, iar o altă măsură neprivativă de libertate ar fi insuficientă.
În raport de considerentele mai sus arătate, s-a admis propunerea de arestare preventivă și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe timp de 29 de zile, împotriva căruia s-a emis mandat de arestare preventivă cu începere de la data de 9 august 2013 până la data de 6 septembrie 2013.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul S. G. criticând încheierea atacată ca fiind nelegală si netemeinică si a solicitat casarea acesteia si pronuntarea unei solutii prin care să se dispună, în principal, revocarea măsurii arestării preventive cu consecința punerii sale în libertate, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsurii obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursul a fost motivat arătându-se că la dosarul cauzei nu existată date si probe din care să rezulte că a comis fapta, că în realitate victima a fost agresată de alte persoane, că a fost provocat de victimă, că prezintă afectiuni care se pot agrava în detentie si că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Procedând la solutionarea recursului prin prisma motivelor invocate si pe baza actelor si lucrărilor dosarului, Curtea cosntată următoarele:
Potrivit art. 148 C.proc.pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 C.proc.pen. și există vreunul din cazurile prevăzute la lit a-f.
În cursul urmăririi penale, conform art. 149/1 C.proc.pen., arestarea preventivă a inculpatului se dispune la propunerea motivată a procurorului. Or, examinând propunerea de arestare formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în materie, se constată că fondat prima instanta a retinut că, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.proc.pen. și art. 148 lit. f C.proc.pen.
Astfel, din materialul probator administrat până în prezent în cauză, rezultă că sunt probe sau indicii temeinice, în sensul precizat de art. 68/1 C.proc.pen., că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunea de omor calificat prev.de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 alin.1 lit.i C.pen. pentru care este cercetat, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.proc.pen..
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea. În hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
În speță, din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta, relevante sub aspectul îndeplinirii acestei condiții fiind mijloacele de probă administrate până în prezent: procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică aferentă, concluziile medico-legale care atestă multiplele leziuni suferite de victimă, precum si declarațiile martorilor oculari Șteți I., Ivanciuc Petru si Grigor I. care
confirmă ca au văzut că inculpatul i-a aplicat vicitmei lovituri cu partea lată a unei cîrje atât când aceasta se afla în picioare, cât si după căderea acesteia la pământ.
Acestea fiind spuse, Curtea reține că, în raport de circumstanțele cauzei, astfel cum au fost descrise mai sus, există fapte și informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca inculpatul să fi săvârșit infracțiunea pentru care este urmărit penal și, prin urmare, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.proc.pen..
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.proc.pen., cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul) este îndeplinită.
Cât privește pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, pentru a se constata existența acestei condiții cerute de textul art. 148 lit. f C.proc.pen., se pornește și de la pericol social al infracțiunii de a cărei comitere este bănuit inculpatul, fiind însă imperios necesară și existența unor date și probe care să convingă judecătorul că pentru siguranța publică se impune privarea de liberate a acestuia, ceea ce face ca aceste noțiuni să nu fie privite izolat, ci interdependent
Având în vedere că inculpatul este cercetat pentru o faptă deosebit de gravă de pericol și rezultat, aspru sancționată de legea penală, pericolul concret pentru ordinea publică apare cu puterea evidenței prin rezonanța acestei fapte constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
În aprecierea pericolului concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului menționat ar prezenta-o pentru ordinea publică, Curtea are în vedere regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența CEDO care în câteva cauze împotriva Franței (de exemplu Letellier, Hotărârea din 26 iunie 2001) a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște - prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o "tulburare a societății" de natură să justifice o detenție preventivă, însă doar pe un termen limitat și în orice caz, ar trebui demonstrat că punerea în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică, iar menținerea măsurii este legitimă doar atâta timp cât ordinea publică este efectiv amenințată.
Așa fiind, Curtea apreciază că, în acest moment procesual, față de natura infracțiunii presupus a fi comise de inculpat, față de gradul de pericol social deosebit de ridicat a faptei presupus a fi comise și a contribuției bine conturate a acestuia la comiterea faptei, ținând cont de rezonanța acesteia în rândul opiniei publice, și determinând reacția negativă a acesteia, se justifică măsura arestării preventive prin existența unui interes public, interes care se referă la buna administrare a justiției și totodată protejarea publicului, în sensul eliminării riscului repetării faptelor, neexistând motive de înlocuire cu o altă măsură neprivativă de libertate.
Concluzia Curții este justificată și de legislația europeană (cazul Saadi contra Regatului Unit și Ambruszkiewicz contra Poloniei din 4 mai 2006, Vrencev contra Serbiei din 23 septembrie 2008, Ladent contra Poloniei din 18 martie 2008), în care se statuează necesitatea detenției raportat la infracțiunile presupus a fi comise de inculpat și totodată, existența unei proporționalități a detenției raportat la alte măsuri, mai puțin stringente, conform Codului de procedură penală român, măsurile vizate de art.145 și 1451., respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
În final, Curtea retine că aspectele legate de starea de sănatate ori provocarea la comiterea presupusei fapte nu pot face obiectul examinării în această procedură, urmând a fi evaluate corespunzător de către instanța de fond în măsura în care se va dispune trimiterea în judecată si, eventual, se va statua asupra răspunderii penale a inculpatului.
Pentru toate aceste motive în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar încheierea atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.
Inculpatului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili suma de 100 lei onorariu pentru apărătorul din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Potrrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. G. (CNP 1., fiul lui V. și M., născut la data de_ în localitatea Chelința, comuna Călinești-Oaș, județul Satu Mare, domiciliat în Sighetu Marmației, str. I. Mihaly de Apșa, nr. 29 județul Maramureș) împotriva încheierii penale nr. 506 din 9 august 2013 a T. ui Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av. Sâeb A. S. .
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 august 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. C. M. A. D. L. L. H.
G. ,
M. B.
Red.L.H./dact.L.C.C.
3 ex./_
Jud.fond: A. Codruța Violeta
| ← Încheierea penală nr. 75/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 107/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
