Încheierea penală nr. 904/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.904/R/2013
Ședința publică din data de 20 iunie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. R. JUDECĂTORI: M. B.
: A. D. L.
GREFIER: A. B. H.
Ministerul Public reprezentat prin AURELIA SLABU - procuror, din cadrul P. ui de pe lângă Curtea de A. C.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva încheierii penale nr. 21/C din data de 8 iunie 2013 a T. ui S., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect soluționarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului O. F. (art. 1491Cod procedură penală).
La apelul nominal efectuat în ședință publică se prezintă inculpatul O. F. asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat Oprean Patricia, din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar (f. 14).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că în sala de ședință este prezentă soția inculpatului - numita O. Terezia - care arată că și-a retras plângerea formulată împotriva inculpatului întrucât s-au împăcat.
Curtea constată că la dosar au fost depuse de către P. de pe lângă Judecătoria Zalău înscrisuri în circumstanțierea inculpatului din dosarul nr.1378/P/2013 având ca obiect infracțiunea de lovire.
De asemenea, se constată că inculpatul, prin apărător, a depus la dosar motive prin care solicită respingerea recursului declarat de către P. de pe lângă Tribunalul Cluj.
Inculpatul O. F. menține declarațiile date în cauză și susține că s-a apărat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta M. ui P. arată că P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a formulat recurs împotriva încheierii penale nr.21/C din 8 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Sălaj cu privire la inculpatul O. F., cercetat penal pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor. Față de inculpat s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii pentru o durată de 24 ore și a fost sesizată instanța de judecată cu propunere de luare a măsurii arestării preventive, care a fost respinsă de către Tribunalul Sălaj. În cuprinsul încheierii de respingere a propunerii, instanța arată că există condițiile prevăzute de dispozițiile art.143 C.pr.pen., însă nu și cea prevăzută de dispozițiile art.148 lit. f C.pr.pen. privind pericolul pentru ordinea publică.
Învederează înscrisurile depuse la dosar privind înregistrarea unui nou dosar față de inculpat având ca obiect infracțiunea de lovire, dosar aflat la P.
de pe lângă Judecătoria Zalău, în care retragerea plângerii prealabile a soției inculpatului nu are relevanță juridică deoarece sesizarea organelor judiciare s-a efectuat din oficiu.
Apreciază că a fost dovedit comportamentul violent al inculpatului pe fondul consumului de alcool, însă cu toate acestea, instanța de judecată a respins propunerea P. ui iar ulterior, în data de 10 iunie 2013 și respectiv în data de 13 iunie 2013, acesta a provocat din nou scandal. În cuprinsul propunerii, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a motivat temerea cu privire la
lăsarea în libertate a inculpatului că ar comite noi infracțiuni, aspect care s-a și realizat pentru că inculpatul a continuat aceste scandaluri, fiind astfel dovedită condiția prevăzută de dispozițiile art.148 lit. f C.pr.pen.
Față de aspectele arătate mai sus, solicită a se admite recursul promovat de către P. de pe lângă Tribunalul Sălaj și a se încuviința arestarea preventivă a inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită a se respinge recursul P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj ca vădit nefondat. Apreciază că motivele învederate la acest termen de judecată și cele două motive de recurs cuprinse în memoriul depus la dosar sunt străine de acest recurs cu privire la măsura arestului preventiv.
Referitor la infracțiunea de lovire pentru care sesizarea organelor judiciare s-a efectuat din oficiu, arată că soția inculpatului și-a retras plângerea. Această faptă nu are legătură cu prezentul dosar, în speță fiind vorba despre o infracțiune de tentativă la omor.
Referitor la motivele expuse de către procurorul de caz în cuprinsul memoriului, respectiv necesitatea efectuării unei expertize psihiatrice, arată că nu se precizează dubiile existente în concret care impun efectuarea aceste lucrări, însă situația poate fi rezolvată de către procurorul de urmărire penală fără privarea de libertate a inculpatului.
În privința celui de-al doilea aspect relevat în cuprinsul memoriului, apreciază că nu există dubii cu privire la discernământul inculpatului având în vedere că acesta urmează un tratament medical de peste 1500 zile, se internează benevol de două ori pe an, își ia medicamentele în fiecare zi, iar din cuprinsul cazierului nu rezultă că a săvârșit fapte de violență.
Apreciază că Tribunalul Sălaj a analizat pertinent conținutul dosarului și a îndreptat eroarea din cuprinsul propunerii de arestare, agresorul și partea vătămată având de fapt rolurile inversate. În fapt, au fost amenințați membrii familiei inculpatului, astfel că reacția acestuia din urmă a fost una firească, însă ulterior partea vătămată (adică agresorul), având aceeași bâtă și un ciocan în cizmă, a încercat ușa de termopan, moment în care inculpatul a încercat să-l împingă din curte.
Învederează faptul că ambele persoane implicate în incident poartă numele de F., aspect care ar putea explica acest curs al dosarului. Apreciază că în privința inculpatului sunt întrunite condițiile legitimei apărări.
Solicită a se avea în vedere cazierul judiciar al inculpatului și starea de fapt din prezenta cauză, aspecte care justifică cu prisosință alegerea judecătorului de respingere a propunerii de arestare, împrejurare cu care nici nu a dispus luarea unei alte măsuri preventive. Prin urmare, apreciază că propunerea P. ui a fost respinsă justificat.
Inculpatul O. F., având ultimul cuvânt, solicită să fie lăsat în libertate. Are cunoștință despre faptul că partea vătămată este mai bine întrucât au vizitat-o soacra și soția sa. Susține că partea vătămată este bolnavă, însă nu ia medicamente.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 21/C din_ pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr._ în baza art.1491Cod procedură penală, s-a respins propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, privind arestarea preventivă a inculpatului O. F. (fiul lui Ș. și R. născut la data de_ în S. ,
județul S., domiciliat în S., nr. 148, județul S., CNP 1. ), pe o perioadă de 29 de zile,
S-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Cheltuielile judiciare, din care suma de 400 lei, reprezintă onorar pentru apărător din oficiu, avansat din fondul M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. (av.Ciortea A. ), au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin referatul întocmit de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului O. F. , pe o perioadă de 29 de zile, în temeiul art.1491rap. la art.148 lit.f Cod procedură penală, deoarece a săvârșit o faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani, mai precis infracțiunea de tentativă la omor, cu reținerea de circumstanțe atenuante legale, faptă prev. și ped. de art.20 rap. la art.174 alin.1 Cod penal, cu aplic. art.73 lit.b Cod penal iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Asupra propunerii formulate, tribunalul a constatat și în același timp a reținut, următoarele:
Prin Rezoluția din data de_, s-a început urmărirea penală față de făptuitorul O. F., prin Ordonanța din data de_, a fost luată față de
învinuit măsura preventivă a reținerii pe o durată de 24 de ore, începând cu data de_ ora 18:00 până la data de_ ora 18:00 iar printr-o altă Ordonanță, emisă la aceeași dată, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuitul
O. F., acesta dobândind calitatea de inculpat, în dosar de urmărire penală nr.216/P/2013, după care s-a înaintat instanței propunerea de arestare preventivă, pentru motivele prezentate prin referatul de sesizare, și reținute ca atare, de către instanță.
În ce privește starea de fapt ded usă judecății , aceasta rezultă din materialul probator administrat în cauză, până în acest moment: proces verbal de cercetare la fața locului, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, declarațiile martorilor O. Terezia, N. I. nna, Fărcaș Julianna, acte medico-legale, și ea se prezintă după cum urmează:
Inculpatul O. F. este căsătorit cu numita O. Terezia. Numită O. Terezia este fiica numitei N. I., care la rândul său este căsătorită de aproximativ 20 de ani cu partea vătămată N. Francisc, O. Terezia nefiind și fiica lui N. Francisc. Partea vătămată N. Francisc locuiește împreună cu soția sa N. I., în locuința părții vătămate, imobil situat la o mică distanță de locuința inculpatului O. F. .
Începând cu toamna anului 2012, pe fondul consumului de alcool, relațiile dintre N. Francisc și N. I. s-au deteriorat, partea vătămată devenind o persoană violentă. Astfel, în declarația sa, N. I. arăta că "de mai mulți ani de zile, între mine și soțul meu au apărut certuri și neînțelegeri pe fondul consumului de alcool. De-a lungul timpului soțul m-a acuzat că sunt curvă și m- a bătut în repetate rânduri, alungându-mă din locuința comună. Înaintea Crăciunului din 2012 acesta a aruncat apă pe mine, m-a bătut și a încercat să mă strângă de gât. Din această cauză am fugit la fiica mea care locuiește cu ginerele meu O. F., vecini cu noi, peste drum. De atunci până în prezent am
încercat să mă reîntorc la casa soțului meu, dar de fiecare dată acesta m-a alungat. În ultima perioadă soțul a consumat exagerat alcool, în special pălincă";
În acest context, în mai multe rânduri, N. I. a părăsit domiciliul conjugal, locuind la inculpatul O. F. . Ultima dată când N. I. s-a mutat la locuința inculpatului, a fost în urmă cu aproximativ 2 luni de zile, moment din care N. I. nu a mai revenit la locuința părții vătămate. Atunci când N. I. se afla la locuința inculpatului, alungată fiind de partea vătămată N. Francisc, acesta din urmă s-a deplasat în mai multe rânduri la locuința inculpatului, amenințând pe membrii familiei acestuia cu săvârșirea de acte de violență. De
fiecare dată, inculpatul O. F. l-a scos afară din curte, pe partea vătămată N. Francisc, fără a-l agresa.
La data de_, în jurul orelor 16.00, inculpatul O. F. s-a deplasat în pădure pentru a culege ciuperci și s-a întors acasă în jurul orelor 18.00, tot atunci ajungând acasă și soția sa, O. Terezia. Astfel, în locuința inculpatului se aflau acesta, soția sa, O. Terezia și mama soției (soacra) N. I., toți 3 fiind la masă și curățând ciupercile culese de inculpat. În jurul orelor 18.30 la locuința
inculpatului, a venit partea vătămată N. Francisc, care se afla în stare de ebrietate având la mână o bâtă din lemn de circa un metru și a intrat în casa adresând amenințări cu moartea celor 3 persoane prezente și ridicând bâta deasupra capului acestora.
O. Terezia și inculpatul O. F., i-au cerut părții vătămate să părăsească locuința, iar acesta refuzând, a fost împins afară din casă de către inculpat și soția sa. Soția inculpatului, O. Terezia, a încuiat ușa de la intrare în casă, partea vătămată rămânând afară și inculpatul înăuntru. Partea vătămată a continuat însă să facă scandal, făcând mișcări de genul intențiilor de a da cu bâta în ușă (care este din termopan) iar la un moment dat, când a încercat să spargă geamul, inculpatul s-a enervat și a ieșit afară, cerându-i părții vătămate să iasă din curte însă acesta a refuzat, înjurându-l și amenințându-l cu moartea pe inculpat.
Conform declarației dată de martora N. I., soția părții vătămate, după ce a ieșit afară, inculpatul O. F. l-a prins pe partea vătămată N. Francisc de haine și de bâtă și "la tot împins spre poarta de acces din curte, intenționând să-l scoată afară și din curte. Am observat cum ginerele îl împingea pe soț spre poartă, pe trotuarul situat între garaj și grădina de lângă casă. Soțul de opunea și chiar îl lovea pe ginere cu bâta și pumnii. la un moment dat cei doi s-au împins în gardul grădinii, acesta înclinându-se spre interior. După aceasta am observat că ginerele meu a reușit să-i smulgă soțului bâta din mână. Soțul continua să dea cu mâinile și picioarele spre ginere, acesta lovindu-l cu bâta peste mâini și picioare. Cei doi fiind încăierați unul cu celălalt nu pot preciza cu exactitate câte lovituri i-a dat ginerele soțului meu și nici foarte precis zonele corpului, știu doar că soțul meu a căzut jos pe trotuar și continua să strige la ginere că tot îl omoară el";
La rândul său inculpatul recunoaște că după ce a luat bâta din mâna părții vătămate, pe trotuarul care face legătura între intrarea în curte și intrarea în casă, i-a aplicat părții vătămate mai multe lovituri cu bâta din lemn, ținută cu ambele mâini, în diferite zone ale corpului însă precizează că o lovitură a vrut să o aplice în zona umărului, însă aceasta mișcându-se a fost lovită în cap. La un moment dat, partea vătămată a căzut la pământ, după care inculpatul a tras-o afară din curte în fața locuinței. Părții vătămate a început să-i curgă sânge din zona capului și între timp în zonă s-au adunat mai mulți vecini, martora Fărcaș Julianna anunțând ambulanta prin intermediul serviciului 112. Aceeași martoră mai precizează că nu a văzut nimic în legătură cu conflictul dintre cei doi însă a auzit strigăte și anume "vecinul O. îi cerea lui N. Francisc să iasă din curtea
sa, iar acesta din urmă îl înjura și-l amenința că-l omoară"; iar după apelul făcut la serviciul 112, N. Francisc a început să se miște și să vorbească, continuând să înjure";.
Partea vătămată a fost transportată la spital, unde se afla internată și în acest moment. Conform concluziilor medico-legale provizorii nr. 676/II/a/12 din_, partea vătămată N. Francisc prezintă traumatism cranio cerebral mediu, hematom epidural temporal drept, fractura os temporal drept cu înfundare, fractura perete orbital drept, hematom periorbital drept, hemoragie conjunctivală dreapta, plaga contuza temporoparietal drept, contuzie umăr drept, contuzie hemoragică frontotemporala dreapta, contuzie frontală stânga. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovirea activă cu corp dur și pot data din _
. în condițiile stabilite de anchetă, au pus în primejdie viața victimei iar stabilirea numărului de zile de îngrijiri medicale se va face după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice de tratament și externarea victimei din spital.
În drept, potrivit dispozițiilor art.1491Cod procedură penală, judecătorul poate dispune arestarea preventivă a inculpatului dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală și există vreunul dintre cazurile prev. în art.148 Cod procedură penală. În acest context, trebuie menționat că, potrivit art. 23 din Constituția României, libertatea persoanei reprezintă starea firească în timpul procesului penal, iar luarea măsurilor preventive este permisă numai în cazurile și condițiile strict prevăzute de lege. Astfel, art. 5 alin.1 și 2 Cod procedură penală, prevede, ca regulă generală, că "în tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei"; și că "nici o persoană nu poate fi reținută sau privată de libertate în alt mod și nici cu poate fi supusă vreunei forme de restrângere a libertății decât în cazurile și condițiile prevăzute de lege";.
Conform art.143 alin.1 Cod procedură penală, pentru luarea măsurii arestului preventiv se cere, printre alte condiții, să existe probe sau indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, ceea ce nu echivalează cu existența necesară unor probe certe, care să justifice trimiterea în judecată a inculpatului și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare. Potrivit art.681Cod procedură penală, sunt "indicii temeinice"; atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta";.
Pe de altă parte, articolul 148 lit. f. Cod procedură penală, invocat ca temei al arestării preventive, condiționează luarea măsurii arestării preventive de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani; totodată este necesar să existe probe că lăsarea în libertate a persoanei cercetate, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Această ultimă cerință a textului de lege trebuie motivată în mod special, deoarece nu rezultă întotdeauna implicit din pericolul social al faptei săvârșite (așa cum este spre pildă în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, trafic de persoane, crimă organizată, ca adevărate fenomene antisociale) și nici nu se confundă cu acesta, ci trebuie constatată pe baza altor împrejurări, privind în principal persoana
făptuitorului și circumstanțele săvârșirii faptei .
Desigur, pericolul pentru ordinea publică poate fi înțeles și ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri negative, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, insuflând temerea că împotriva unor fapte periculoase organele judiciare nu reacționează eficient, însă pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru societate lăsarea în libertate a unui inculpat nu se presupune generic doar prin raportare la gravitatea legală a faptei, ci el trebuie să fie evident și mai ales nemijlocit dovedit,
el neputând fi prezumat. Cu alte cuvinte, pentru a se susține că este vorba de un pericol public concret care să justifice arestarea, nu este suficient că organele judiciare doar să afirme, ci trebuie să și demonstreze că întreaga colectivitate este pusă în primejdie dacă infractorul este liber, altminteri, se poate ajunge la arbitrariu, situație inadmisibilă la luarea unei hotărâri în privința libertății persoanei, ca drept fundamental, garantat atât constituțional (art.23) cât și convențional (art.5) și transpus în legea procesual penală, după cum s-a menționat de la început.
În speță, instanța de fond a reținut că fapta inculpatului O. F., este indiscutabil una gravă și ea poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor, prev. și ped. de art. 20 Cod penal, raportat la art. 174 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 5 la 10 de ani ( după reținerea circumstanței atenuante legale a provocării, și aplicare prev. art.76 lit.b Cod penal, limitele legale de pedeapsă, sunt cuprinse între 1 an și aproape 5 ani). Desigur, raportat la toate circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, astfel cum au fost ele mai sus reținute și după producerea rezultatului final (care încă nu s-a epuizat, partea vătămată aflându-se în prezent sub tratament și supraveghere medicală), această faptă ar putea primi și o altă
încadrare juridică, care să fie să agraveze, fie să atenueze răspunderea inculpatului, după caz, după cum, nu este exclusă nici înlăturarea răspunderii penale, în temeiul art. 44 Cod penal, conform căruia:
"Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.
Este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obștesc, și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obștesc.
Se prezumă că este în legitimă apărare, și acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violență, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare (alin. 2^1)
Este de asemenea în legitimă apărare și acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul";.
Oricum însă, diferit de aceste aspecte, privind răspunderea penală, din
"mijloacele de probă"; existente la dosar până în acest moment, rezultă că sunt
"indicii temeinice";, așa cum sunt definite în art. 681Cod penal, că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (aspect ce nu comportă discuții - chiar și inculpatul recunoscând și regretând fapta comisă) pentru care legea prevede (conform actualei încadrări juridice - chiar și cu reținerea circumstanței atenuante legale, prev. de art.73 lit.b Cod penal - însă cercetările sunt de abia la început), pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, astfel că, în speță sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod procedură penală și prima condiție prev. de art. 148 lit. f. Cod procedură penală, nu însă și cea de a doua, mai precis nu există probe (sub cele două aspecte relevante: persoana făptuitorului și circumstanțele săvârșirii faptei) din care să rezulte cel puțin presupunerea rezonabilă, că, lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, care reprezintă a doua condiție, prevăzută de textul de lege, în temeiul căruia s-a solicitat arestarea preventivă a inculpatului.
Astfel, în ce privește persoana inculpatului, în speță, din actele și lucrările dosarului rezultă că, inculpatul O. F., deși are vârsta de 53 de ani și se susține că suferă de o boală psihică, este la prima confruntare cu legea penală în ce privește săvârșirea unor fapte cu violență iar în data de_, a acționat într-
o stare de puternică tulburare emoțională - posibil în legitimă apărare sau la limita legitimei apărări, în sensul definit de art. 44 alin.21și alin.3 Cod penal - pricinuită de comportamentul violent și antisocial al părții vătămate N. Francisc, în timp ce acesta din urmă a acționat cu totul în afara normelor de conviețuire socială, intrând chiar sub incidența legii penale (prin violare de domiciliu, amenințare și lovire).
Împrejurarea că, la momentul actual, inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de tentativă de omor, nu poate conduce imediat la concluzia că lăsarea acestuia în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, atâta vreme cât din actele și lucrările dosarului, nu rezultă că acesta ar avea în general un comportament agresiv față de membrii familiei sau ai comunității; dimpotrivă, conflictul dintre inculpat și partea vătămată a avut loc, tocmai datorită provocării acestuia din urmă, pe fondul consumului de alcool și a unor conflicte mai vechi (circumstanță atenuantă legală, reținută chiar din primele cercetări) existând și posibilitatea ca în final să se aprecieze că inculpatul a ripostat disproporționat la atacul părții vătămate, prin depășirea limitelor legitimei apărări în care s-a aflat la un moment dat, gravitatea legală a faptei fiind astfel și mai mult diminuată, sau chiar să se constate că acesta s-a aflat în legitimă apărare, situație în care ar interveni înlăturarea răspunderii sale penale.
Toate aceste aspecte s-a apreciat că urmează a fi cercetate și lămurite în cursul urmăririi penale și eventual în cursul judecății, inclusiv prin audierea părții vătămate care își va prezenta propria versiune asupra derulării evenimentelor, relevant în prezenta cauză fiind doar faptul că din datele existente la dosar până în acest moment nu rezultă că inculpatul ar avea predispoziție pentru săvârșirea unor fapte penale, cu violență, care să reprezinte un pericol public pentru familie sau pentru membrii comunității. Dimpotrivă, un astfel de comportament se relevă tocmai în persoana părții vătămate N. Francisc, care a provocat scandal în mai multe rânduri la locuința inculpatului O. F., fără a fi agresat fizic de către acesta din urmă, iar în data de_, în urma comportamentului deosebit de violent al părții vătămate (fiind "înarmat"; pe lângă bâtă și cu un ciocan, o șurubelniță și un briceag, după cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului) inculpatul a acționat gradual, scoțându-l mai întâi din casă și apoi încercând să îl scoată și din curte prin împingere, întrucât partea vătămată nu a înțeles să plece de bună voie de la domiciliul inculpatului, continuând cu amenințările și actele de violență fizică, asupra locuinței.
Prin urmare, s-a reținut că nu se confirmă teza avansată prin actul de sesizare potrivit căreia "[inculpatul este o persoană care suferă de anumite afecțiuni psihice urmând un tratament medicamentos. Deși pe parcursul administrării acestui tratament, inculpatului îi este interzis consumul de băuturi alcoolice, inculpatul consumă astfel de băuturi, situație în care devine o persoană violentă și foarte impulsivă, aspecte ce au determinat de altfel și săvârșirea faptei reținută în sarcina sa în prezenta cauza]";
De asemenea, în speță nu există indicii că inculpatul ar încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal sau ar intenționa să se sustragă de la urmărirea penală, pentru a se lua față de acesta o altă măsură preventivă, din cele prevăzute de art.136 Cod procedură penală, în lipsa unui pericol concret pentru ordinea publică, prev. de art.148 lit.f teza a II-a Cod procedură penală, ca temei al arestării.
În concluzie, nefiind îndeplinite cumulativ ambele cerințe prev.de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, tribunalul, în baza art.1491Cod procedură penală, a respins propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru
arestarea preventivă a inculpatului O. F. și a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.
Văzând și dispozițiile art.189 și urm. Cod procedură penală, privind cheltuielile judiciare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună arestarea preventivă a inculpatului.
În motivarea recursului s-a arătat în esență că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., chiar dacă în cursul urmăririi penale nu este exclus să se constate că inculpatul a acționat în stare de provocare, însă antecedentele medicale psihiatrice ale acestuia, pentru care și în prezent este sub tratament medicamentos, impun efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru stabilirea existenței discernământului la data comiterii faptei.
Totodată, în probațiune au fost depuse o serie de înscrisuri în circumstanțiere din care reiese că la data de 10 iunie 2013, ulterior soluționării propunerii de arestare de către Tribunalul Sălaj, inculpatul și-a agresat soția, organele de poliție sesizându-se din oficiu pentru comiterea infracțiunii de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 1/1 C.pr.pen. (f.15-20).
În opinia acuzării, din aceste împrejurări ar reieși și faptul că inculpatul este predispus în a comite acte de violență, mai ales când se află sub influența băuturilor alcoolice, al căror consum ii este strict interzis din cauza medicației pe care o urmează.
La al doilea termen de judecată fixat pentru soluționarea recursului inculpatul s-a prezentat în instanță însoțit de către soția sa, O. Terezia, care a arătat că s-a împăcat cu soțul ei, depunând în acest sens și o declarație notarială (f.28).
Analizând recursul declarat în cauză, prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, Curtea reține următoarele:
Judecătorul care a soluționat propunerea de arestare preventivă a apreciat în mod corect că deși sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C.pr.pen., nu sunt întrunite cumulativ și condițiile prev. de art. 148 lit. f teza a II-a C.pr.pen. în sensul că să existe probe că lăsarea în libertate a persoanei cercetate, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Această ultimă cerință a textului de lege trebuie examinată în mod special, deoarece nu rezultă întotdeauna implicit din pericolul social al faptei săvârșite și nici nu se confundă cu acesta, ci trebuie constatată pe baza altor împrejurări, privind în principal persoana făptuitorului și circumstanțele săvârșirii faptei.
Astfel, în ce privește persoana inculpatului, în speță, din actele și lucrările dosarului rezultă că, inculpatul O. F., deși are vârsta de 53 de ani și se susține că suferă de o boală psihică, este la prima confruntare cu legea penală în ce privește săvârșirea unor fapte cu violență iar în data de_, a acționat într- o stare de puternică tulburare emoțională - posibil în legitimă apărare sau la limita legitimei apărări, în sensul definit de art. 44 alin.21și alin.3 Cod penal, în condițiile pe care le va stabili ancheta - pricinuită de comportamentul violent și antisocial al părții vătămate N. Francisc.
Din datele furnizate până în prezent de actele de urmărire penală a reieșit că acest comportament violent s-a relevat în persoana părții vătămate N. Francisc, care a provocat scandal în mai multe rânduri la locuința inculpatului
F., fără a fi agresat fizic de către acesta din urmă, iar în data de_, în urma comportamentului deosebit de violent al părții vătămate (fiind "înarmat"; pe lângă bâtă și cu un ciocan, o șurubelniță și un briceag, după cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului) inculpatul a acționat gradual,
scoțându-l mai întâi din casă și apoi încercând să îl scoată și din curte prin împingere, întrucât partea vătămată nu a înțeles să plece de bună voie de la domiciliul inculpatului, continuând cu amenințările și actele de violență fizică, asupra locuinței.
Cele întâmplate ulterior, în data de 10 iunie 2013, când se pare că inculpatul a avut un conflict cu soția sa reprezintă, în caz că sunt reale, în opinia instanței de control judiciar, un incident cu totul izolat, determinat cel mai probabil de presiunea pe care a resimțit-o inculpatul în cursul anchetei și pe perioada deținerii, cu atât mai mult cu cât acesta a acționat cel mai probabil în scopul protejării soacrei și soției sale de atacurile repetate ale părții vătămate. Ca dovadă, inculpatul și soția sa s-au împăcat prezentându-se împreună în fața instanței de recurs.
În același context, nu trebuie omisă nici împrejurarea că incidentul care a condus la agresarea părții vătămate a survenit pe fondul unor conflicte vechi, repetate și pe fondul unui comportament permanent agresiv al numitului N. Francisc la adresa familiei inculpatului și în special la adresa soacrei inculpatei, martora N. I. .
În ceea ce privește argumentele acuzării în sensul că este necesară efectuarea unei expertize psihiatrice, Curtea constată că nu se precizează exact care ar fi dubiile existente în concret care ar impune efectuarea acestei lucrări, însă situația poate fi rezolvată de către procurorul de caz fără privarea de libertate a inculpatului.
Până la acest moment nu există dubii cu privire la discernământul inculpatului având în vedere că acesta urmează un tratament medical de specialitate de peste patru ani de zile, se internează benevol de două ori pe an, își ia medicamentele în fiecare zi iar din cuprinsul fișei de cazier judiciar nu rezultă că a săvârșit fapte de violență.
De asemenea, în speță nu există indicii că inculpatul ar încerca să împiedice buna desfășurare a procesului penal sau ar intenționa să se sustragă de la urmărirea penală, pentru a se lua față de acesta o altă măsură preventivă, din cele prevăzute de art.136 Cod procedură penală, aspect care a fost dovedit și în recurs, inculpatul prezentându-se cu promptitudine la instanța de control judiciar la ambele termene fixate în cauză.
În aceste condiții, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b C.pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva încheierii penale nr. 21/C din 8 iunie 2013 a T. ui S. .
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Văzând și prev. art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj împotriva încheierii penale nr. 21/C din 8 iunie 2013 a T. ui S. .
Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 iunie 2013 .
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
M. R.
M.
B.
A. D. L.
GREFIER,
B. H.
C.O. - semnează Grefier Șef
Red.A.D.L./dact.L.C.C.
3 ex./_ Jud.fond: S. M.
| ← Încheierea penală nr. 178/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 1140/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
