Încheierea penală nr. 105/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR105/C/2013
Ședința Camerei de Consiliu din data de 6 noiembrie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. F. GREFIER: D. C.
Pe rol se află soluționarea propunerii formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, privind prelungirea duratei arestării preventive față de inculpatul H. D. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de art. 13 alin 1 și 2 rap. la art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice prev.de art.42 alin.1 și 2 din Legea 161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și restricționarea fără drept a datelor informatice prev.de art.44 alin.1 din Legea 161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 și art.33 lit.a C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul H. D., aflat în stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj, asistat de către apărătorul desemnat ales, av. Stan Lacrima, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj este reprezentat prin procuror DORU DOBOCAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, apărătorul ales al inculpatului, av.Stan Lacrima solicită instanței să permită ca avocatul stagiar Răzvan Cubleșan să asiste la dezbateri.
La întrebarea instanței, inculpatul H. D. arată că este de acord ca dl.avocat Răzvan Cubleșan să asiste la dezbateri, motiv pentru care instanța permite prezența domnului avocat în Camera de Consiliu.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului H. D. obiectul sesizării și motivul prezenței sale în fața instanței, respectiv faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile.
Reprezentantul Ministerului Public și apărătorul inculpatului arată că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 155 și următoarele
C.p.p. solicită instanței să dispună prelungirea măsurii arestului preventiv care a fost luată față de inculpat, pentru o perioadă de 30 zile începând cu data de 11 noiembrie 2013, apreciind că temeiurile inițiale avute în vedere de către instanță la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent. În prezenta cauză subzistă temeiul prev.de art.143 C.pr.pen., existând indicii și probe care duc la concluzia că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat. Subzistența dispozițiilor acestui text de lege au fost analizate de către instanța de fond cu ocazia luării măsurii arestului preventiv față de inculpat, dar și de
către instanța de control judiciar care a respins recursul declarat de inculpat, iar probele și indiciile nu trebuie să aibă puterea juridică de a duce la condamnarea inculpatului.
În ceea ce privește subzistența temeiului prev.de art.148 lit.f C.pr.pen., solicită a se constatata că pedeapsa prevăzută de lege pentru acest gen de infracțiuni este pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol care rezidă din gravitatea faptelor comise, din circumstanțele reale concrete de comitere a faptelor, fiind vorba de un număr mare de persoane vătămate, dar și din faptul că în acest moment inculpatul este cercetat pentru comiterea mai multor infracțiuni față de momentul la care s-a dispus arestarea sa, infracțiuni care nu au fost cunoscute la acel moment. Dincolo de accesul neautorizat la un sistem informatic, solicită instanței să țină cont de faptul că, prin intermediul programelor folosite de către inculpat, acesta a pătruns în locuințele mai multor persoane și a spionat viața personală a acestora.
Apreciază că cercetarea în stare de libertate a inculpatului ar crea un sentiment de insecuritate și neîncredere în organele abilitate să înfăptuiască justiția, sens în care, pentru motivele expuse oral dar și cele formulate în scris, solicită admiterea cererii de prelungire a măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul H. D. .
Apărătorul inculpatului H. D. solicită ca în baza art.155 și urm. C.pr.pen. să dispună respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv. Nu contestă faptul că urmărirea penală este una complexă și că organele de urmărire penală urmează a mai îndeplini actele de urmărire penală enunțate în propunere, însă consideră că, raportat la conținutul art.155 C.pr.pen., pentru prelungirea măsurii arestului preventiv este necesară subzistența temeiurilor avute în vedere inițial la luarea acestei măsuri, ori în acest moment nu există argumente suplimentare care să facă subzistent temeiul prev. de art.148 lit.f C.pr.pen. în sensul reținut inițial cu ocazia luării măsurii arestului preventiv. Având în vedere că în ultimul timp inculpatul nu a mai
avut contact cu ordinea publică, acesta aflându-se în arest, dar și că mijloacele prin care a săvârșit faptele i-au fost preluate de organele de urmărire penală, nu mai există niciun motiv care să ducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar afecta ordinea publică, astfel că instanța ar putea dispune cercetarea în libertate a inculpatului, acesta putându-se angaja și la respectarea unei eventuale interdicții de folosire a computerului.
Referitor la actele de urmărire penală efectuate până în acest moment, solicită instanței să constate că, deși se face vorbire de circa 100 persoane vătămate, în propunere sunt enumerate doar 7 persoane, neavând calitate de părți vătămate toate persoanele din baza de date deținută de inculpat în calculatorul său.
Pe de altă parte, consideră că nu este de ignorat concursul substanțial al persoanelor vătămate la săvârșirea faptei, dar nici faptul că constrângerea de orice natură exercitată de inculpat asupra acestora nu a putut fi demonstrată, neputându-i-se imputa inculpatului comportamentul acestor părți vătămate.
Chiar dacă urmărirea penală este una foarte complexă și interesantă, consideră că poate fi efectuată în continuare și cu inculpatul în stare de libertate, și că o eventuală sentință de condamnare la pedeapsa închisorii nu afectează în vreun fel cercetarea în libertate a inculpatului. Având în vedere că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă și nu sunt argumente pentru dovedirea pericolului concret pentru ordinea publică, solicită respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv și cercetarea în libertate a inculpatului, sub imperiul altei măsuri preventive neprivative de libertate.
În replică, reprezentantul Ministerului Public arată că eventualele chestiuni legate de modalitatea de executare a pedepsei pot face obiectul fondului, iar susținerile apărătorului inculpatului referitoare la culpa sau coparticiparea victimelor nu au nicio relevanță, atâta timp cât accesul la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice a fost făcut de către inculpat în mod neautorizat.
Inculpatul H. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult faptele comise și solicită cercetarea sa în stare de libertate. Învederează faptul că nu cunoștea persoanele vătămate și că a folosit un program descărcat de pe internet prin care trimitea un fișier și că, abia în urma descărcării acestui fișier în calculatorul părților vătămate, avea acces la sistemele informatice. Mai arată că era necesar ca persoanele vizate să deschidă acel program și că pentru acele persoana care aveau programe antivirus eficiente, instalarea acestor programe era sortită eșecului.
INSTANȚA
Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și înregistrată la Tribunalul Cluj la data de_ s-a solicitat prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului H.
D. pe o perioadă de 30 zile, începând cu data de_ .
În motivarea sesizării se arată că inculpatul a fost arestat la data de_, prin Încheierea Penală nr. 99/C/2013 a Tribunalului Cluj, ca urmarea punerii în mișcare a acțiunii penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori prev. și ped. de art.13 alin.1 și 2 rap. la art.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. Sub aspectul stării de fapt s-a reținut că inculpatul, în baza unei rezoluții infracționale unice, începând din luna mai 2013, a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minore Cheregi Lorena M. cu ID-ul ade_love_lore și a restricționat accesul acesteia la propriul cont. În mod repetat, prin amenințare, a constrâns-o pe aceasta să-i transmită pe internet fotografii cu sânii goi și fotografii ale zonei genitale. Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2013, prin amenințarea cu publicarea fotografiilor transmise inițial, inculpatul i-a cerut părții vătămate minore să realizeze un film cu caracter pornografic și să i-l transmită pe internet. Se mai reține că în vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al minorei Chereji A. Samariteanca, în vârstă de 15 ani, cu ID-ul sefasefelor45 și a restricționat accesul acesteia la cont. Prin amenințare a constrâns-o pe aceasta să-i transmită fotografii cu sânii goi. În vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minorei Ivas Antonia Virginia, în vârstă de 13 ani, cu ID-ul Antonia Ivas și a restricționat accesul prin modificarea parolei. Ulterior, inculpatul i-a solicitat minorei să îi trimită fotografii cu sânii goi pentru a-i reda accesul la cont.
Temeiul de drept avut în vedere la momentul luării măsurii arestului preventiv a fost cel prevăzut de art. 148 lit. f C.pr.pen., prevenția urmând să expire la data de_, orele 24.00.
Se arată că în cauză subzistă toate temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și acestea impun în continuare prelungirea măsurii.
Pe de altă parte, se arată că de la data admiterii propunerii de arestare preventivă, prin ordonanța din data de 31 octombrie 2013, s-a dispus :
extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de învinuitul H. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic prev de art 44 al.2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen. și deținere fără drept de programe, parole sau alte asemenea date informatice în scopul săvârșirii unor infracțiuni informatice prev de art 46 al.2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen.;
schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de acces neautorizat prev de art 42 al.l și 2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen. în infracțiunea de acces neautorizat prev de art 42 al.1,2,3 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen.
extinderea cercetărilor pentru alte acte materiale ale infracțiunilor de trafic de minori prev de art 13 al.l și 2 rap. la art 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice prev de art 42 al.l, 2,3 din Legea 161/2003, cu aplic art 41 al.2C.pen și restricționarea fără drept a datelor informatice prev de art 44 al.l din Legea 161/2003, cu aplic art 41 al.2 C.pen și art 33 lita C.pen.
În fapt s-a reținut că în baza unei rezoluții infracționale unice începând din anul 2011 inculpatul H. D. a deținut mai multe programe informatice în scopul comiterii infracțiunilor informatice arătate mai sus, infracțiuni prin intermediul cărora a săvârșit în cele din urmă și infracțiunea de trafic de minori. Astfel, au fost identificate următoarele programe :
soft-ul "DarkComet", soft ce face parte din categoria de programe denumite generic "remote administration tool" (RAT). Acest tip de soft poate executa următoarele operații: controlul imaginii camerei web a calculatorului victimă, copierea pe calculatorul victimă sau de pe calculatorul victimă a unor fișiere, ștergere, redenumire sau executare de fișiere, instalare de soft-uri malițioase, înregistrarea caracterelor tastate de utilizatorii calculatorului victimă, controlul echipamentelor mouse și tastatură, înregistrarea sunetului (dacă pe calculatorul victimă există microfon), înregistrarea video (dacă există webcam), copierea parolelor de acces, vizualizarea imaginilor afișate pe desktop-ul calculatorului victimă.
soft-ul "celesty binder" ce face parte din categoria de programe denumite generic "binder". Acest tip de soft poate adăuga mai multe fișiere rezultând un singur fișier executabil. Soft-ul poate fi utilizat pentru adăugarea unui virus sau a altor programe malițioase alături de programe sau fișiere inofensive rezultând un program executabil. Când programul este deschis acesta afișează caracteristicile programului legitim și totodată instalează virusul sau programul malițios fără a notifica utilizatorul computerului despre acest fapt.
soft-ul "Spoofer" ce poate fi utilizat pentru a redenumi extensiile fișierelor, pentru a prezenta un fișier de un anumit tip ca fiind de un alt tip, fără ca fișierul să-și piardă caracteristicile originale. Acest program poate fi utilizat pentru inducerea în eroare a persoanelor care în aparență primesc un fișier legitim inofensiv (fotografii, muzică, text) care în realitate conține un program/virus executabil.
soft-ul "upx.exe" ce face parte din categoria "executable packer" și este utilizat pentru a modifica structura unui fișier fără a modifica însă operațiunile pe care poate să le execute . Acest tip de programe pot fi utilizate pentru a prelucra un fișier virusat pentru ca acesta să nu poată fi depistat de programe antivirus de calitate scăzută (de tipul celor gratuite sau
neactualizate).
soft-ul "DarkComet RAT Remover.exe" care poate fi folosit pentru depistarea unor eventuale infecții cu soft-ul "DarkComet" și le elimină.
- soft-ul "remover.bat" care poate fi utilizat pentru ștergerea fișierelor tip html care conțin sintaxa webcam sau screen . Acest program a fost identificat în 66 de foldere stocate pe computerul ridicat de la inculpat, cel mai probabil fiind fișiere ce conțineau imagini capturate de camera web sau screenshot-uri.
Din datele informatice analizate până în prezent mai rezultă că inculpatul a deținut un folder ce conținea mai multe fișiere cu un număr de 698 adrese de e- mail asociat cu parolele de acces aferente existând suspiciunea că aceste adrese au fost compromise de către inculpat.
Din analiza parțială a datelor obținute în urma perchezițiilor informatice rezultă că inculpatul monitoriza în mod activ utilizatori ai intemetului pe care îi și vizualiza activându-le fără drept și fără știința acestora camerele web. Inculpatul stoca imaginile obținute în acest mod fiind preocupat de obținerea de imagini a unor persoane în ipostaze intime. Din analiza folderului denumit
"CameraPictures" identificat pe hardiskul marca Seagate 500 GB aparținând inculpatului au fost vizualizate imagini capturate cu camera web, iar din numărul total al imaginilor raportat la intervalul de timp în care au fost salvate, rezultă că inculpatul a setat frecvența efectuării de imagini în intervalul 350 - 450 pe minut rezultând 6-7 imagini pe secundă.
În folderul "DesktopPictures" inculpatul a salvat imagini de tip printscreen ale unor utilizatori ai intemetului obținute ca urmare a monitorizării activităților desfășurate de alți utilizatori pe internet.
În folderul "SnapShoots" au fost identificate 25 de fișiere tip imagine cu fotografii ale desktopului unor sisteme informatice. Majoritatea imaginilor au caracter pornografic fiind surprinse prin intermediul camerelor web. Imaginile afișează adresele IP ale unor computere victimă . în două dintre imagini sistemul afișează o fereastră prin care inculpatul primește date de la un program de tip
"Remote Administration Tool" care îi comunică date cu privire la un nou utilizator care s-a conectat la internet respectiv adresa de IP al acestuia, sistemul de operare, numele computerului, informații care apar și pe o listă care cuprinde toți utilizatorii conectați la un moment dat la internet pe care inculpatul îi monitoriza simultan, fiind afișate și operațiunile pe care fiecare utilizator în parte le efectua la momentul respectiv. Capturile de imagini au fost realizate conform
datei sistemului informatic al inculpatului la 08 octombrie 2013 între orele 03,14 - 03,21 PM, respectiv la data de 09 octombrie 2013 ora 12,43 PM.
În folderul "Videoo/boobies" au fost identificate 12 fișiere tip imagine ce prezintă fotografii cu sânii unor persoane de sex feminin, majoritatea având scris pe piele pseudonimul "SIRVIC". Au fost identificate 3 fișiere salvate cu ID-ul părții vătămate Chereji Lorena M. și alte fotografii salvate sub 5 denumiri diferite existând indicii că acestea aparțin unor victime care până în prezent nu au fost identificate.
În folderul "Videoo/pussies" au fost identificate 2 fișiere tip imagine ale organelor genitale ale unei persoane de sex feminin salvate sub denumirea ade_love_lore (ID-ul de internet al părții vătămate Chereji Lorena M. ).
Prin ordonanța din 31 octombrie 2013, s-a dispus conexarea la prezentul dosar a dosarului nr. 234 D/P/2013 înregistrat ca urmare a declinării competenței
de soluționare a dosarului nr. 75 D/P/2012 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița Năsăud, în care inculpatul H. D. a fost cercetat pentru fapte similare comise în dauna persoanelor vătămate minore Titieni M. E. ia, Cochisă F.
M. și Lazăr A. Anastasia în perioada aprilie - mai 2012. Din declarațiile acestora rezultă că persoanele vătămate au fost abordate de către inculpat după ce acesta le-a restricționat accesul la conturile de e-mail și de facebook, cerându-le să-i trimită fotografii cu sânii goi și amenințându-le că în caz contrat va publica pe conturile de facebook fotografii contrafăcute care implică nuditate și pornografie, pentru a le compromite față de prietenii din listă. De asemenea, inculpatul le-a cerut să efectueze fotografii ale organelor genitale și filme în care să se masturbeze.
Din declarațiile persoanelor vătămate rezultă că o altă victimă minoră a inculpatului, până în prezent neidentificată, a fost filmată în ipostaze intime în locuința ei. în perioada 26 iunie -24 august 2012, față de învinuit s-a dispus interceptarea convorbirilor telefonice prin încheierea emisă de către Judecătoria Bistrița. Din procesele verbale întocmite în cauză rezultă că inculpatul a discutat cu un număr de aproximativ 10 persoane de sex feminin, din conținutul convorbirilor rezultând date și indicii că acestea sunt de asemenea victime ale infracțiunilor comise de către inculpat. Inculpatul le solicită fotografii sau filme video cu caracter pornografic pentru a le reda accesul la conturile lor, discută despre fapte similare comise în dauna altor tinere și face referire la vârsta acestora, cea mai tânără dintre victime având conform discuțiilor inculpatului vârsta de 13 ani. Aceste potențiale victime nu au fost încă identificate ele utilizând cartele telefonice prepaid.
În urma investigațiilor efectuate până în prezent au fost identificate 7 victime respectiv Cheregi Lorena M., Chereji A. Samariteanca, Ivaș Antonia Virginia, Titieni M. E. ia, Cochisă F. M., Lazăr A. Anastasia și Dobrescu B. A. .
De asemenea în baza art. 18 din Legea 82/2012 precum și a încheierii penale nr. 164/C/P/_, au fost solicitate furnizorilor de servicii informații pentru identificarea utilizatorilor unui număr de 8 adrese IP aparținând unor potențiale victime, adrese ce au fost identificate în urma analizei parțiale a datelor informatice obținute în urma perchezițiilor.
Datorită complexității cauzei, până în prezent nu s-a reușit finalizarea urmăririi penale, fiind în continuare necesară lămurirea unor aspecte esențiale ale cauzei în vederea sesizării instanței de judecată, prin identificarea și audierea tuturor persoanelor vătămate (în acest sens se arată că persoana vătămată minoră Dobrescu B. A. din București a fost citată pentru data de 31 octombrie 2013 însă aceasta a formulat o cerere de amânare arătând că nu poate să se
prezinte la Cluj Napoca și a solicitat audierea ei în localitatea de domiciliu).
Cu privire la persoanele vătămate Titieni M. E. ia, Cochisă F.
și Lazăr A. Anastasia se efectuează investigații pentru a se stabili domiciliul actual. Din verificările efectuate până în prezent rezultă că toate trei sunt eleve la licee din Bistrița și locuiesc în gazdă, neputându-se stabili până la această dată adresa exactă în vederea citării. Cu privire la datele solicitate furnizorilor de servicii arătăm că până în acest moment s-au primit răspunsuri parțiale fiind comunicate în parte datele titularilor abonamentelor de internet, fiind necesară continuare cercetărilor pentru a se stabili identitatea victimelor.
identificarea și audierea unor martori. Din declarațiile părților vătămate audiate până în prezent rezultă că anumite împrejurări de fapt au fost observate de martori care până în prezent nu au fost identificați și audiați.
examinarea computerelor aparținând părților vătămate
redarea integrală a convorbirilor relevante interceptate în cauză.
audierea inculpatului la terminarea urmăririi penale
prezentarea materialului de urmărire penală
redactarea actului de sesizare al instanței.
Din actele dosarului instanța reține următoarele:
La data de 07 octombrie 2013, s-a înregistrat plângerea formulată de martorul Cheregi G. A. prin care acesta a solicitat identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanei necunoscute care începând din luna mai 2013 prin amenințare a constrâns-o pe fiica lui minoră partea vătămată Cheregi Lorena M. în vârstă de 15 ani să realizeze fotografii cu caracter pornografic și să i le transmită pe internet.
Prin rezoluția nr. 215/D/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism - Serviciul Teritorial Cluj dată la data de_, ora 14.25, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2, rap. la art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., raportat la sesizarea organelor de urmărire penală anterior indicată.
În urma cercetărilor, a fost identificat făptuitorul H. D., față de care s-a dispus începerea urmăririi penale in personam prin rezoluția nr. 215/D/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism - Serviciul Teritorial Cluj de la data de_ ora 11.30, în sarcina învinuitului reținându-se faptul că începând din luna mai 2013, in mod repetat, prin amenințare, a constrâns-o pe partea vătămată minoră Cheregi Lorena M. în vârstă de 15 ani să-i transmită pe internet fotografii cu sânii goi și fotografii ale zonei genitale, iar începând cu sfârșitul lunii septembrie 2013, prin amenințarea cu publicarea fotografiilor transmise inițial, i-a cerut acesteia să realizeze un
film cu caracter pornografic și să i-l transmită pe internet. Se mai reține în sarcina învinuitului că în vara anului 2013, le-a contactat pe internet pe părțile vătămate minore Chereji A. Samariteanca, în vârstă de 15 ani și Ivas Antonia Virginia, în vârstă de 13 ani, cărora le-a solicitat să îi transmită fotografii cu sânii goi. Învinuitul a fost audiat în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
Ulterior, prin ordonanța de la data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul H. D., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2, rap. la art. 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen reținându-se în sarcina acestuia că începând din luna mai 2013, a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minore Cheregi Lorena M. cu ID-ul ade_love_lore și a restricționat accesul acesteia la propriul cont. În mod repetat, prin amenințare, a constrâns-o pe aceasta să-i transmită pe internet fotografii cu sânii goi și fotografii ale zonei genitale. Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2013, prin amenințarea cu publicarea fotografiilor transmise inițial, inculpatul i-a cerut părții vătămate minore să realizeze un film cu caracter pornografic și să i-l transmită pe internet. Se mai reține că în vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al minorei Chereji A. Samariteanca, în vârstă de 15 ani, cu ID-ul sefasefelor45 și a restricționat accesul acesteia la cont. Prin amenințare a constrâns-o pe aceasta să-i transmită fotografii cu sânii goi. În vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minorei Ivas Antonia Virginia, în vârstă de 13 ani, cu ID-ul Antonia Ivas și a restricționat accesul prin modificarea parolei. Ulterior, inculpatul i-a solicitat minorei să îi trimită fotografii cu sânii goi pentru a-i reda accesul la cont. Inculpatul a fost audiat în prezența apărătorului desemnat din oficiu.
Prin ordonanța din data de 31 octombrie 2013, s-a dispus :
extinderea cercetărilor și începerea urmăririi penale față de învinuitul H. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic prev de art 44 al.2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen. și deținere fără drept de programe, parole sau alte asemenea date informatice în scopul săvârșirii unor infracțiuni informatice prev de art 46 al.2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen.;
schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de acces neautorizat prev de art 42 al.l și 2 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen. în infracțiunea de acces neautorizat prev de art 42 al.1,2,3 din Legea 161/2003 cu aplic art 41 al.2 C.pen.
extinderea cercetărilor pentru alte acte materiale ale infracțiunilor de trafic de minori prev de art 13 al.l și 2 rap. la art 2 lit. c din Legea nr. 678/2001, acces fără drept la un sistem informatic în scopul obținerii de date informatice prev de art 42 al.l, 2,3 din Legea 161/2003, cu aplic art
41 al.2C.pen și restricționarea fără drept a datelor informatice prev de art 44 al.l din Legea 161/2003, cu aplic art 41 al.2 C.pen și art 33 lita C.pen.
În fapt s-a reținut că în baza unei rezoluții infracționale unice începând din anul 2011 inculpatul H. D. a deținut mai multe programe informatice în scopul comiterii infracțiunilor informatice arătate mai sus, infracțiuni prin intermediul cărora a săvârșit în cele din urmă și infracțiunea de trafic de minori.
Prin încheierea penală nr. 99/C/_ a Tribunalului Cluj, în temeiul art.149 ind.1 al.9-11, 148 al.1 lit.f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului H. D., fiul lui I. și C., născut la data de_, domiciliat în Bacău, Aleea Vișinului, nr.1, apt.4, jud. Bacău, f.f.l. Bacău, str. Mioriței, nr.15, sc.A, ap.2, jud.Bacău, CNP 1., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. și ped. de art.13 alin.1 și 2 rap. la art.2 lit.c din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pe o durată de 29 de zile cu începere de la data de 13 octombrie 2013 și până la data de 10 noiembrie 2013 inclusiv.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în baza unei rezoluții infracționale unice, începând din luna mai 2013, a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minore Cheregi Lorena M. cu ID-ul ade_love_lore și a restricționat accesul acesteia la propriul cont. În mod repetat, prin amenințare, a constrâns-o pe aceasta să-i transmită pe internet fotografii cu sânii goi și fotografii ale zonei genitale. Începând cu sfârșitul lunii septembrie 2013, prin amenințarea cu publicarea fotografiilor transmise inițial, inculpatul i-a cerut părții vătămate minore să realizeze un film cu caracter pornografic și să i-l transmită pe internet. Se mai reține că în vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al minorei Chereji A. Samariteanca, în vârstă de 15 ani, cu ID-ul sefasefelor45 și a restricționat accesul acesteia la cont. Prin amenințare a constrâns-o pe aceasta să-i transmită fotografii cu sânii goi. În vara anului 2013, inculpatul a accesat fără drept contul de facebook al părții vătămate minorei Ivas Antonia Virginia, în vârstă de 13 ani, cu ID-ul Antonia Ivas și a restricționat accesul prin modificarea parolei. Ulterior, inculpatul i-a solicitat minorei să îi trimită fotografii cu sânii goi pentru a-i reda accesul la cont.
Urmare a extinderii cercetării penale prin ordonanța din data de_, în sarcina inculpatului s-a mai reținut suplimentar că în baza unei rezoluții infracționale unice începând din anul 2011 inculpatul H. D. a deținut mai multe programe informatice în scopul comiterii infracțiunilor informatice arătate mai sus, infracțiuni prin intermediul cărora a săvârșit în cele din urmă și infracțiunea de trafic de minori.
Cercetările penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de minori au fost extinse pentru acte materiale noi, sens în care se reține în sarcina inculpatului H. D. săvârșirea infracțiunii de trafic de minori (prin același
mod de operare) și față de părțile vătămate Titieni M. E. ia, Cochisă F. M.
, Lazăr A. Anastasia și Dobrescu B. A. .
Cu privire la condițiile necesare pentru admisibilitatea sesizării cu propunere de prelungire a duratei arestării preventive, se constată că acestea sunt îndeplinite, făcând necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului, prin prelungirea duratei arestării preventive.
Din actele de urmărire penală existente până în acest moment în dosarul de urmărire penală, și care a fost anexat la propunerea de prelungire a arestării, rezultă existența unor indicii temeinice care conturează bănuiala legitimă și verosimilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat și că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Aceste indicii se materializează în declarațiile părților vătămate Cheregi Lorena M., Chereji A. Samariteanca și Ivas Antonia Virginia, ale martorilor Cheregi G. A., Cheregi M. Terezia, Pușcaș
R. A., Ghidoarcă Călin și Pocol C. S., ale inculpatului H.
D. însuși- prin care acesta a recunoscut în întregime săvârșirea faptei, procesele verbale de relații, procesele-verbale de transcriere a conținutului convorbirilor telefonice legal interceptate, investigații pe internet și comunicările de la furnizorul de servicii RDS&RCS, procesul verbal de percheziție informatică și analiza parțială a datelor informatice obținute
De altfel, împrejurarea subzistenței indiciilor temeinice că inculpatul s-ar putea face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină, a fost deja tranșată de instanța învestită cu soluționarea propunerii de arestare preventivă și cenzurate de instanța de control judiciar, prin respingerea recursului, aspecte care între timp nu au suferit modificări.
Sub acest aspect, instanța reamintește jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate. Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit)
De altfel, în sensul celor de mai sus, la luarea unei măsuri preventive, ca și la prelungirea acesteia, este suficient să existe numai indicii temeinice nu și probe în sensul art. 63 și 64 Cod Procedură Penală. Prin urmare nu are relevanță susținerea apărării în sensul că nu există nici o probă de vinovăție la dosar, deoarece în acest moment nici nu trebuie să existe probe, fiind suficiente și necesare doar indiciile, constituite din date și informații, întrucât vinovăția penală a inculpatului și "concursul"; părților vătămate la săvârșirea faptei poate
face obiectul unei analize detaliate numai cu ocazia analizării pe fond a acuzațiilor aduse inculpatului.
Prin urmare în cauză există date din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care s-a început urmărirea penală, și în sensul practicii CEDO, conform căreia sunt suspiciuni rezonabile atunci când există date sau informații care să convingă un observator obiectiv și imparțial că este posibil ca o persoană să fi săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
În privința existenței vreunui temei dintre cele prev. de art. 148 Cod Procedură Penală, apreciem că în cauză este incidentă litera f a articolului mai sus invocat. Așa fiind putem constata că în ceea ce privește cerința cuprinsă în teza I a articolului 148 lit. f Cod Procedură Penală, aceasta este în mod evident îndeplinită, pedepsele pentru infracțiunile pentru care este inculpat numitul H. D. sunt mai mari de 4 ani.
Apreciem că în cauză există și cerința impusă de teza a II-a a textului legal evidențiat în cele ce preced, respectiv existența pericolului concret pentru ordinea publică. Așa cum s-a evidențiat în literatura de specialitate și în practica judiciară, acesta presupune o rezonanță socială a faptelor grave de care este învinuit inculpatul, atât în rândul comunității asupra căreia și-a exercitat influența negativă dar și la nivelul întregii ordini sociale, și rezultă în egală măsură, atât din gravitatea faptelor pentru care inculpatul este cercetat cât și din activitatea infracțională desfășurată de acesta.
În primul rând existența pericolului concret pentru ordinea publică rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, acestea afectând valori importante ocrotite atât de norma penală cât și înscrise în Constituție ca drepturi fundamentale ale persoanei. Prin faptele reținute în sarcina sa, inculpatul a încălcat grav drepturile unor persoane minore, pe care le-a constrâns sub amenințarea cu restricționarea accesului la conturile de messenger și facebook (considerate indispensabile pentru mulți dintre adolescenți, care de multe ori înlocuiesc relațiile reale cu prietenii virtuale, accesarea paginilor de socializare dobândind valențe de dependență, aspecte care denotă caracterul de seriozitate al amenințării), cu scopul declarat de a obține o satisfacție de natură personală și sexuală, în contextul în care o întreagă comunitate este informată pe diferite canale, oficiale și neoficiale de pericolul proliferării fenomenului infracțional de acest gen, cu consecințe de nebănuit pentru dezvoltarea ulterioară fizică, dar mai ales psihică a persoanelor ce cad victime ale unor asemenea infracțiuni. Neluarea unor măsuri ferme în cazuri de acest fel, în care viitorul unor persoane tinere, lipsite de experiență de relaționare, sunt distruse sau puse în grav pericol, ar putea induce cetățenilor onești neîncrederea în ordinea juridică, și protecția oferită cetățenilor de legile naționale și în necesitatea respectării legii.
Pe de altă parte, teza apărării în sensul că o măsură restrictivă de libertate ar fi suficientă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și pentru
a garanta că inculpatul nu va mai comite noi infracțiuni, având în vedere că a fost ridicat calculatorul care a servit pentru comiterea infracțiunilor cercetate, nu poate fi primită. Avem în vedere în acest sens declarațiile date de inculpat însuși, cu ocazia ultimului cuvânt, acesta vădind prin declarațiile sale cunoștințe aprofundate în domeniul programelor informatice care fac posibilă invadarea intimității persoanelor vătămate, inculpatul putând relua oricând activitatea infracțională prin reconfigurarea softului unui alt computer.
Nu se poate omite nici atitudinea sa procesuală prin care încearcă să se disculpe parțial, aruncând responsabilitatea parțială în sarcina persoanelor vătămate, care s-ar face vinovate de deschiderea unor programe de tip spam sau de eventuala protecție necorespunzătoare prin programe antivirus a computerelor personale, toate aceste elemente vorbind de la sine despre modul în care inculpatul înțelege să se conformeze normelor de incriminare.
Prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului H. D. este conformă cu cerințele art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu cele ale art. 23 din Constituția României care pledează pentru adoptarea și menținerea în termeni rezonabili a unor măsuri de restricționare a libertății unei persoane atunci când există motive verosimile de a se crede că s-a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri că, infracțiuni prezentând o gravitate deosebită, ca și în cazul de față, pot să suscite o tulburare socială care să justifice măsura preventivă privativă de libertate în cursul urmăririi penale și al judecății.
Raportat la ansamblul vast al activității infracționale a inculpatului, ca și la implicarea în cauză a unui număr relativ mare de persoane vătămate care urmează a fi audiate și parțial identificate, instanța apreciază că nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, cum ar fi cele reglementate de art. 145 și 1451Cod Procedură Penală.
În cauză nu se poate nega complexitatea materialului probator care a fost și trebuie administrat în continuare, în vederea lămuririi tuturor aspectelor cauzei, prelungirea măsurii preventive cu un interval de 30 de zile apărând ca fiind justificată.
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că sesizarea este întemeiată, astfel că în conformitate cu art.155 și art.159 al.7 Cod Procedură Penală va fi prelungită durata arestării preventive a inculpatului cu 30 zile, începând cu_ și până la data de_ .
În temeiul art.192 al.3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul art.159 al.7 rap. la art. 155 Cod Procedură Penală, admite sesizarea cu propunere de prelungire a duratei arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și în consecință:
Dispune prelungirea cu 30 zile a duratei măsurii arestării preventive a inculpatului:
- H. D., fiul lui I. și C., născut la data de_, domiciliat în Bacău, Aleea Vișinului, nr.1, apt.4, jud. Bacău, f.f.l. Bacău, str. Mioriței, nr.15, sc.A, ap.2, jud.Bacău, CNP 1., începând cu_ și până la_ inclusiv.
În baza art. 192 al.3 Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 06 noiembrie 2013, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE | GREFIER | |
L. F. | D. | C. |
LF/LF/3 EX/_
| ← Încheierea penală nr. 96/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 48/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
