Încheierea penală nr. 11/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.11/C/2013

Ședința Camerei de consiliu din 26 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE L. F.

Grefier L. B.

S-a luat spre examinare propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj privind luarea măsurii arestului preventiv față de inculpații B. C.

V. și B. LS, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal și transmiterea fictivă a părților sociale deținute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea ori a îngreunării acesteia, prev.de art.280/1 din Legea societăților nr.31/1990,republicată și pentru infracțiunea de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, în scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații B. C. V. și B.

L. Sebastin, aflați în stare de reținere, asistați de către apărătorii aleși, av. Lascău

D. și Lăpușan M. R., cu delegații avocațiale depuse la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat de procuror L. Oprean.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a adus la cunoștința inculpaților B. C. V. și B. LS conținutul sesizării și motivele pentru care s-a solicitat luarea măsurii arestului preventiv, precum și infracțiunea pentru care s-a solicitat arestarea și încadrarea juridică.
S-a adus la cunoștință inculpaților B. C. V. și B. LS dreptul la tăcere, precum și că, în ipoteza în care vor da declarație, cele declarate pot fi folosite și împotriva lor.
Inculpații B. C. V. și B. LS arată că, nu doresc să facă alte declarații, își mențin cele declarate în fața procurorului.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat prealabile acordării cuvântului în susținerea sesizării.
Apărătorul ales al inculpaților, av.Lăpușan M. Remus depune la dosar în susținerea nevinovăției inculpaților, un set de înscrisuri, reprezentând devize generale privind cheltuieli reparații și terasare acces ferma SC C_ (filele nr.9- 14), facturi fiscale și avize de însoțire a mărfii (filele nr. 15-45), bilete la ordin, în
copie (filele nr.46-49), contract vânzare cumpărare nr.18/_ SC Matrics Concept SRL, în copie(filele nr.50-52), devize de lucrări( filele nr.53-55), un înscris de la Primăria mun.Turda privind punctul de vedere cu privire la autorizarea lucrărilor de reparații finisaje interioare la SC CSA Avicola";SRL (fila nr.56), procese verbale de predate-primire, listă mijloace fixe, listă inventar materii prime, listă de inventar mărfuri gestiune bar, listă inventar abator, stocuri de furaje, listă inventar ambalaj gestiune abator, listă elemente patrimoniale predate, Hotărâri ale Adunării Generale a Asociaților, Certificate de înregistrare depunere și menționare acte, Proiecte de divizare ale societății SC "94 CSA "SRL, Hotărâri ale Tribunalului Specializat, grafice de rambursare a unor contracte de credite la Banca Transilvania( filele nr.57- ),
Apărătorul ales al inculpaților, av.Lascău A. I., depune la dosar un set de acte în circumstanțiere, respectiv certificatele de naștere în copie ale celor doi copii ai inculpaților, state de plată pentru luna septembrie 2013 a angajaților firmei SC CSA Avicola SRL, un set de rapoarte contabile la data de_, balanță analitică precum și două spețe similare.
La întrebarea instanței, reprezentanta Ministerului Public arată faptul că, nu dorește să studieze înscrisurile depuse la dosar de către apărătorii inculpaților, întrucât o parte din actele depuse la dosarul instanței au fost depuse și la Parchet.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentanta Ministerului Public susține propunerea formulată, solicită admiterea acesteia și în consecință arestarea preventivă a inculpații B. C. V. și B. LS pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 26 noiembrie și până la data de 24 decembrie 2013 inculpații fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal și transmiterea fictivă a părților sociale deținute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea ori a îngreunării acesteia, prev.de art.280/1 din Legea societăților nr.31/1990,republicată și pentru infracțiunea de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, în scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată.
Arată faptul că, prezenta cauză este complexă și are ca obiect infracțiuni de criminalitate economico—financiară, comise de către inculpați, în calitate de reprezentanți ai_ SRL Turda și SC CSA AVICOLA SRL Mihai Viteazu, jud. Cluj.
Din actele dosarului rezultă probe temeinice cu privire la comiterea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal, de către cei doi inculpați, faptă constând în aceea că inculpații
C. V. (asociat majoritar, administrator statutar, director general), B. L.

S. ( asociat și director), în calitate de reprezentanți ai SC "94 CSA"; SRL Turda, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, în mod repetat în perioada

_ -_, au omis să înregistreze în actele contabile ale societății o parte din operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate aferente valorificării stocurilor de marfă și de produse finite, respectiv, au evidențiat în actele contabile cheltuieli nereale privind achiziții fictive de materiale, furaje ori de servicii de la 11 societăți comerciale și anume: S.C.";RUBBER RECYCLING"; S.R.L. Cluj Napoca,

S.C. "SAI STEEL IMPEX"; S.R.L. Cluj Napoca, S.C.";SALCÂM 2009 FOREST";

S.R.L. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita S.C.";B&B CONSTRUCT"; S.R.L., Mera, Baciu, jud. Cluj, S.C.";INTERCLUB"; S.R.L. Cluj Napoca, S.C. "GOOD PROD";

S.R.L. Zalău, S.C.";GENIU CONSTRUCT"; S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C.";HOUSE CONSULTING"; S.R.L. Jucu de Mijloc, jud.Cluj, S.C.";LARCAS LINE"; S.R.L. București, S.C. "MATCRIS CONCEPT"; S.R.L. Oradea, S.C.";IRON MONGER";

S.R.L. Oarda, jud. Alba, cauzându-se bugetului de stat consolidat un prejudiciu de 3.128.667 lei ( circa 717.000 Euro), reprezentând TVA.

Cheltuieli nereale evidențiate în contabilitatea SC "94 CSA"; SRL Turda privesc achiziții fictive de materiale de construcții ( balast, sort ș.a), furaje pentru pui și prestări de servicii, din perioada mai 2010 - ianuarie 2013 de cele 11 firme mai sus menționate care sunt fie societăți inactive, radiate ulterior, cesionate către cetățeni maghiari, nerezidenți, care nu funcționează la sediile declarate ori deținute de persoane implicate în afaceri judiciare tot pentru infracțiuni economice, fie societăți care nu declară livrări sau ai căror presupuși furnizori sunt firme inactive ori care nu declară, la rândul lor, livrări.

Nu există documente care să ateste furnizarea acestor mărfuri, datele privind expediția înscrise în facturi sunt fictive, autoturismele indicate nu aparțin firmelor sau persoanelor presupus implicate în realizarea tranzacțiilor și oricum nu au, din punct de vedere al caracteristicilor tehnice, capacitatea de a transportat produse de felul și în cantitatea celor indicate. Nu există documente de plată care să ateste efectuarea plăților la valorile mari înscrise în facturi iar documentele prezentate acoperă doar o valoare insignifiantă și sunt, de regulă, chitanțe pentru presupusa plată a unor sume în numerar, în jurul valorii de 5.000 lei ( plafonul permis).

În acest mod a fost creat un circuit documentar cu valori foarte mari menit să faciliteze înregistrarea de cheltuieli fictive și respectiv deducerea de T.V.A nereală, respectiv, să îngreuneze reconstituirea tranzacțiilor și descoperirea fraudelor fiscale. Pe baza acestor operațiuni nereale, SC "94 CSA"; SRL Turda a dedus nejustificat un TVA 1.946.662 lei.

Stocurile de marfă și de produse finite, înregistrate în contabilitatea SC "94 CSA"; SRL Turda în conturile 371 și 345, au fost valorificate fără înregistrarea vânzărilor și fără evidențierea TVA aferent, în sumă de 1.182.005 lei, sustras în acest mod de la plată.

De asemenea, inculpații B. C. V. și B. LS mai sunt cercetați pentru infracțiunile prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 și art. art. 280¹din Legea societăților nr. 31/1990 ( republicată), întrucât în calitate lor de asociați ai_ SRL Turda, în cursul anului 2012, în timpul desfășurării inspecției fiscale de către DGFP Cluj, au realizat în mod fraudulos divizarea_ SRL Turda, prin transferul către învinuita SC CSA AVICOLA SRL Mihai Viteazu, jud. Cluj, la care inculpata

B. C. V. este asociat unic și administrator, a capitalului social de 2.280.000

lei și a unor active totale de 17.638.869 lei( reprezentând principalele active aflate în patrimoniul acesteia: terenuri, clădiri, instalații, mijloace de transport), în condițiile în care_ SRL a rămas cu un capital social diminuat, de doar 2.000 lei, și fără alte active reale, acționând în folosul învinuitei SC CSA AVICOLA SRL și, implicit, în interesul lor personal, de asociat și de administrator statutar ori de fapt în cadrul acestei firme și în scop contrar intereselor societății divizate_ SRL, prin scoaterea bunurilor din patrimoniul acesteia, pentru a se împiedica luarea de măsuri asiguratorii în vederea acoperirii prejudiciului cauzat bugetului de stat prin evaziune fiscală și prin lipsirea acesteia de mijloacele necesare plății obligațiilor fiscale ori a celor rezultate din alte datorii comerciale reale.

Sub aparența operațiunii de divizare și a unei împărțiri a activului și pasivului, s-a realizat practic un transfer al activelor și a linilor de credit bancar, necesare finanțări activității, către SC CSA AVICOLA SRL, în detrimentul_ SRL, ce a rămas cu datoriile comerciale și obligațiile fiscale, dar fără mijloacele materiale de acoperire a acestora. Prin urmare, la finalizarea inspecției fiscale nu au fost luate măsuri asiguratorii pentru recuperarea prejudiciului rezultat din evaziune de_ lei, cu obligațiile fiscale accesorii, întrucât nu au putut fi identificate scriptic și faptic activele rămase în patrimoniul societății divizate iar firma SC ROMBUSZ SRL Oșorhei, jud. Bihor, principalul furnizor de furaje pentru_ SRL, a fost pusă în imposibilitate de a-și mai recupera creanța de 2.599.100 lei, reprezentând c/val mărfurilor livrate către_ SRL, rămase neachitate.

După divizarea_ SRL, în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, descoperită în cursul inspecției fiscale, inculpații B. C. V. și B. LS, în baza contractului de cesiune și hotărârii din_ au procedat la transmiterea fictivă a părților sociale deținute la_ SRL către cetățenii maghiari Miczura Varga Henrike și Koti A. s Tibor, nerezidenți în România, fiind stabilit sediul fictiv al firmei în localitatea Bagara, com Aghireș, jud Cluj, la o adresă inexistentă.

Persoanele către care s-a realizat formal transferul firmei sunt suspecte de implicarea în activități de spălarea banilor pe teritoriul României, conform informațiilor furnizate de ONPCSB, sub paravanul altor firme preluate în aceiași perioadă.

În cadrul inspecției fiscale, inculpata B. C. V., reprezentând_ SRL, sub diverse pretexte, a refuzat să prezinte documentele contabile pentru perioada_ -_ și să dea explicațiile cerute de echipa de control cu privire la activitățile suspecte de evaziune fiscale iar ulterior a invocat cesionarea firmei ca și motiv pentru a nu da curs acestor solicitări.

Apreciază că, din ansamblul materialului probator de la dosar rezultă că sunt întrunite condițiile cerute de art. 143 C.proc.pen., întrucât există probe temeinice privind comiterea de către inculpații B. C. V. și B. LS a infracțiunilor de evaziune fiscală și la legea societăților comerciale ( art. 272 alin. 1 pct. 2 și art. 280¹din Legea nr. 31/1990) pentru care aceștia sunt cercetați penal, și anume: raportul de inspecție fiscală nr. F-CJ 496/_, procesul verbal nr. 221/_ și decizia de impunere nr. F-CJ 638/_ întocmite de către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, documentele financiar - contabile, verificările

efectuate cu privire la pretinșii furnizori ai SC "94 CSA"; SRL Turda de către organele fiscale și poliție, actele privind divizarea societății SC "94 CSA"; SRL Turda și cesionarea părților sociale, datele și documentele comunicate de Oficiul Registrului Comerțului, Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, de alte instituții și autorități publice ( Primăria Aghireșu, Turda, Mihai Viteazu; Inspectoratul Teritorial de Muncă al jud. Cluj); declarațiile date și documentele depuse de reprezentanții SC ROMBUSZ SRL Oșorhei, jud. Bihor; procesele verbale privind perchezițiile efectuate la domiciliul învinuiților și la adresele ce figurează actualmente în proprietatea SC CSA AVICOLA SRL, preluate în urma divizării de la_ SRL, unde au fost găsite documentele contabile ale firmei divizate și cesionate; declarațiile martorilor Cruceru A., Hideg Erzsebet Kristina. Inculpații nu recunosc comiterea faptelor iar declarațiile date de aceștia sunt contrazise de materialul probator de la dosarul cauzei. Nu au putut preciza aspecte concrete, credibile, care să confirme realitatea achizițiilor efectuate de la cele 11 firme pretins furnizoare ori presupusul transfer al stocurilor de marfă și al celorlalte active ale firmei către cei doi cetățeni maghiari care figurează că ar fi cesionat societatea.

Activitatea infracțională este una complexă, derulată pe o perioadă mai mare de timp, și implică comiterea unei infracțiuni grave, de evaziune fiscală, cu prejudiciu de peste 700.000 euro, asociată și cu alte infracțiuni, comise în scopul asigurării sustragerii de la cercetări ori de la acoperirea obligații patrimoniale, rezultate din datorii fiscale.

Conduita inculpaților care după săvârșirea actelor de evaziune fiscală, în timpul inspecției fiscale au comis și alte infracțiuni, în scopul asigurării sustragerii de la cercetări ori de la acoperirea obligaților patrimoniale, relevă un potențial risc de sustragere de la cercetări ori pentru influențarea anchetei și întârzierea cercetărilor, ori pentru continuarea comiterii de activități infracționale.

Coroborând datele de la dosar, constatăm că în acord cu Recomandarea nr. R ( 80)11 a Comitetului de Miniștrii ai Consiliului Europei, există motive verosimile care să legitimeze bănuiala că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt urmăriți penal, prin existența de fapte sau informații de natură a convinge obiectiv că persoana în cauză a comis infracțiuni.

Sunt întrunite cumulativ atât condițiile cerute de art. 143 C.proc.pen., existând probe temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat penal, cât și temeiul prev. de art.148 lit. f) C.proc. pen. ce justifică luarea de măsuri privative de libertate față de inculpați, rezultate din ansamblul materialului probator de la dosar, având în vedere că inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani ( cu referire la infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal, ce se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 11 ani și interzicerea unor drepturi și la infracțiunea de transmitere fictivă a părților sociale deținute într-o

societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori a îngreunării acesteia prev. de art. 280¹din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, ce se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani).

Există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la rolul inculpaților în inițierea și desfășurarea activităților, la modul concret în care a fost concepută și derulată frauda fiscală, la amploarea activității infracționale, ce a generat un prejudiciu de peste 700.000 Euro cauzat bugetului de stat, dar și la conduita inculpaților care după săvârșirea actelor de evaziune fiscală, în timpul inspecției fiscale au comis și alte infracțiuni, în scopul asigurării sustragerii de la cercetări ori de la acoperirea obligaților patrimoniale. Aceste aspecte, relevă un potențial risc de sustragere de la cercetări ori pentru influențarea anchetei și întârzierea cercetărilor sau pentru continuarea comiterii de activități infracționale, și, totodată, gravitate sporită a faptelor comise și periculozitatea socială reprezentată de persoana inculpatului, dovedind starea de insecuritate pentru valorile ocrotite de legea penală, riscul ca acesta să comită și alte fapte penale, și, pe cale de consecință, justificând luarea de măsuri privative de libertate, prin intervenția fermă a organelor judiciare în a descuraja repetarea unor fapte similare.

Infracționalitatea sub forma evaziunii fiscale reprezintă o problemă de interes public general la nivelul țării noastre având în vedere consecințele negative pe care le generează, prin afectarea gravă a bugetul public și procurarea de profituri substanțiale pentru cei implicați în astfel de activități infracționale.

În contextul economic actual, combaterea fraudei și a evaziunii fiscale a devenit una dintre provocările majore în domeniul politicii fiscale în statele membre ale Uniunii Europene. Accentul se pune și pe luarea de măsuri pentru combaterea formelor de evaziune fiscală și pentru o mai eficientă contracarare a efectelor negative ale acestor forme de infracționalitate

Apărătorul ales al inculpaților av. Lăpușan M. R. , arată că în opinia sa, cauza este una de natură juridic comercială și fiscală care va trebui soluționată având în vedere norme de drept fiscal. Dorește să supune atenției instanței în ordine cronologică modul de derulare a evenimentelor, astfel arată că societatea inculpaților_ SRL a intrat într-un proces de divizare potrivit dispozițiilor art.243 alin.1 din Legea nr.31/1990 care cuprinde o reglementare specială a opoziției împotriva unor astfel de proiecte, respectiv creditorii societăților care iau parte la fuziune sau divizare au dreptul la protecția adecvată a intereselor lor.

Societatea a trecut la o divizare parțială, elementele de pasiv și elementele de activ fiind egale, astfel că nu s-a pus problema ca societatea SC SCA Avicola SRL să fie favorizată în detrimentul societății divizate. S-au preluat de către SC Avicola ca și elemente de pasiv credite pe termen lung, care au fost garantate tocmai cu imobilele preluate în patrimoniul acesteia ca și elemente de activ.

În procesul de divizare s-au avut la bază date contabile aferente perioadei aprilie 2012, în vreme ce titlul de creanță al statului a fost emis la data de_ .

Arată că, în momentul depunerii la registrul Comerțului cererea de divizare, avizată de director, s-a continuat procesul de divizare chiar dacă într-adevăr s-a primit avizul de inspecție fiscală, întrucât Legea 31/1990 nu prevede o condiționare, sau o interdicție de a continua prcesul de divizare.

Instanța specializată a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru divizare, reținând și faptul că formularea unei opoziții în temeiul alin.1, nu are ca

efect suspendarea executării fuziunii sau divizării și nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, se invocă faptul că, pe foile de transport apare numele de Dolha V. în calitate de delegat, însă solicită a se observa că nu pe toate actele anexate, apare acest nume. Această infracțiune vizează tranzacțiile cu 11 societăți comerciale, la care s-a constatat un prejudiciu de 3.059.816 lei reprezentând TVA aferent, la care se adaugă dobânzi și penalități aferente.

Precizează că art.11 din Codul Fiscal prevede stabilirea condițiilor în care tranzacțiile derulate pot fi sau nu justificate din perspectiva dreptului de deducere a TVA-ului aferent, respectiv ca societatea contractantă să nu fie inactivă fiscal, să nu aibă fie certificatul de plătitor TVA anulat și tranzacțiile derulate să aibă scop economic, să nu fie fictive.

Consideră că în declarația 394 s-a menționat livrările făcute, chiar dacă poate au mai fost scăpări, există furnizori ai furnizorilor care nu au depus declarația 394, însă în acest caz nu înțelege care ar fi culpa SC C_ .

Cu privire la achiziții de mărfuri și servicii, așa cum se menționează și în raportul de I. fiscală aceste lucrări au avut la bază un număr de 7 contracte comerciale, având ca obiect achiziționarea, contra cost, a unor serviciu de reparații la Hală, întrucât SC C_ deține 9 imobile care au fost reabilitate. Fiecare din aceste contracte are atașate niște situații de lucrări și niște facturi fiscale care au fost puse la dispoziția organelor de control. Arată că Primăria Turda a emis în anul 2012 un referat la lucrări de reamenajare astfel că nu era nevoie de autorizație de construire, ceea ce interesa este că aceste lucrări să fi fost efectuate efectiv, lucru necontestat de organele de inspecție fiscală.

Cu privire la raporturile desfășurate de SC C_ cu societatea Iron Monger, inspectorii fiscale au avut suspiciuni cu privire la realitatea și legalitatea tranzacțiilor, cum că ar exista datorii însă, practic s-au emis bilete la ordin și au fost încasate, nu corespunde adevărului afirmația, că există extrase de cont din care rezultă că societatea nu a plătit.

Mai arată că, în situația în care cesiunea se face între persoane din afara societății, se face prin publicare în Monitorul Oficiul, sunt proceduri legale, foarte multe cesiuni așa se realizează, respectiv față de persoane care anterior au fost atrase în societate ca și coasociați.

Apreciază că la dosar nu există declarații sau probe care să contrazică înscrisurile existente la dosar, astfel că se impune a fi respinsă propunerea de arestare preventivă a celor doi inculpați.

Apărătorul ales al inculpaților, av. Lascău A. D. solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpaților și cercetarea acestora în stare de libertate. Consideră că la dosar nu există indicii sau probe temeinice din care să rezulte că, inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor. Chiar dacă faptele imputate inculpaților prezintă un grad ridicat de pericol social abstract, acest lucru nu trebuie confundat cu pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații în situația în care ar fi cercetați în stare de libertate. Solicită a avea în vedere dispozițiile art.136 C.pr.pen, privind scopul și categoriile măsurilor

preventive, care se iau pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei. În opinia sa, la dar nu există indicii că s-ar sustrage de la urmărirea penală sau ar împiedica buna desfășurare a procesului penal raportat la persoana inculpaților, trebuie a se aprecia dacă cea mai grea măsură este oportună; prezumția de nevinovăție primează până la pronunțarea unei hotărâri definitivă în cauză. De asemenea apreciază că la dosar nu există indicii în lumina dispozițiilor art.143 C.pr.pen.. Arată că relațiile dintre inculpații și cetățenii maghiari au fost pur comerciale, greu de crezut fiind susținerile reprezentantei ministerului public, cum că s-a încercat spălare de bani. În ceea ce privește art.148 lit f C.pr.pen., chiar dacă prima teză a acestui articol referitoare la limitele de pedeapsă este îndeplinită, teza a-II-a, referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită expresia "potențial risc"; pentru justificarea măsurii arestului preventiv, nu este dovedită, întrucât art.148 lit.f C.pr.pen. vorbește de probe care să justifice această măsură. Invocă două cauze celebre, cauza Lettelier contra Franței și Sculeanu/Jiga contra României. Mai precizează faptul că doar simplele acuzații nu sunt suficiente pentru a se justifica luarea măsurii arestului preventiv,o măsură atât de gravă, trebuie analizată și situația personală a inculpaților, care sunt soț și soție, fiind căsătoriți de 20 de ani, muncesc împreună de 20 de ani în domeniul afacerilor, au angajați 130 de persoane, prin privarea de libertate a inculpaților s-ar duce de râpă toată afacerea, au doi copii, băiatul student și o fetiță de 10 ani lăsată în grija rudelor. Solicită, respingerea propunerii de arestare preventivă, iar în situația în care se va consideră că totuși este necesar a fi luată o măsură preventivă, aceea să fie una neprivativă de libertate, măsură care ar fi suficientă pentru ca instanța să aibă un control asupra inculpaților. Depune la dosar practică judiciară și un rechizitoriu

Inculpata B. C. V., având ultimul cuvânt, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă și cercetarea sa în stare de libertate, întrucât, nu prezintă nici un fel de pericol pentru ordinea publică, are o fetiță de 10 ani care are nevoie de sprijinul său.

Inculpatul B. LS, având ultimul cuvânt, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă și cercetarea sa în stare de libertate. Precizează faptul că, de 20 de ani se ocupă de această afacere, nu a avut nici o datorie la bugetul statului, are 130 de angajați care vor avea de suferit dacă activitatea va fi întreruptă.

T R I B U N A L U L

Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile față de inculpații B. C. V., fiica lui A. și Virginia, născută la data de_ în Turda, CNP 2., dom. Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj, fără antecedente penale și B. LS, fiul lui I. și R., născut la data de 20 iunie 1967 în Turda, CNP 1., dom. în Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj,

antecedente penale - reabilitat, ambii cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată ), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal și a infracțiunii de transmitere fictivă a părților sociale deținute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori a îngreunării acesteia prev. de art. 280¹din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, infracțiuni al căror limită de

pedeapsă justifică formularea propunerii de luare a măsurii preventive conform temeiului precizat, respectiv, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, în scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată ( ce se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani), invocată pentru circumstanțierea împrejurărilor în care au fost comise celelalte infracțiuni grave, arătând în motivarea propunerii că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen.

În sarcina inculpaților s-a reținut că în calitate de reprezentanți ai SC "94 CSA"; SRL Turda, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, în mod repetat în perioada_ -_, au omis să înregistreze în actele contabile ale societății o parte din operațiunile comerciale efectuate și veniturile realizate aferente valorificării stocurilor de marfă și de produse finite, respectiv, au evidențiat în actele contabile cheltuieli nereale privind achiziții fictive de materiale, furaje ori de servicii de la 11 societăți comerciale și anume: S.C.";RUBBER RECYCLING";

S.R.L. Cluj Napoca, S.C. "SAI STEEL IMPEX"; S.R.L. Cluj Napoca, S.C.";SALCÂM 2009 FOREST"; S.R.L. Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita S.C.";B&B CONSTRUCT"; S.R.L., Mera, Baciu, jud. Cluj, S.C.";INTERCLUB";

S.R.L. Cluj Napoca, S.C. "GOOD PROD"; S.R.L. Zalău, S.C.";GENIU CONSTRUCT"; S.R.L. Râmnicu Vâlcea, S.C.";HOUSE CONSULTING"; S.R.L. Jucu de Mijloc, jud.Cluj, S.C.";LARCAS LINE"; S.R.L. București, S.C. "MATCRIS CONCEPT"; S.R.L. Oradea, S.C.";IRON MONGER"; S.R.L. Oarda, jud. Alba, cauzându-se bugetului de stat consolidat un prejudiciu de 3.128.667 lei ( circa

717.000 Euro), reprezentând TVA.

S-a mai reținut că în scopul sustragerii de la urmărirea penală pentru infracțiunea de evaziune fiscală, descoperită în cursul inspecției fiscale, inculpații

B. C. V. și B. LS , în baza contractului de cesiune și hotărârii din_ au procedat la transmiterea fictivă a părților sociale deținute la_ SRL către cetățenii maghiari Miczura Varga Henrike și Koti A. s Tibor, nerezidenți în România, fiind stabilit sediul fictiv al firmei în localitatea Bagara, com Aghireș, jud Cluj, la o adresă inexistentă.

Propunerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 136, 143, 146 și art.148 lit. f C.pr.pen.

Analizând actele existente în dosarul de urmărire penală, instanța reține următoarele:

Prin Rezoluția de la data de_ dată în dosarul nr. 180/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, confirmată de procuror prin rezoluția

de la data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții B. C.

V. și B. LS sub aspectul săvârșirii infracțiunilor evaziune fiscală în formă continuată și agravată, prev. și ped. de art. 9 alin. 1 lit. b, lit. c, alin. 3 din Legea nr. 241/2005 ( modificată ), cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 13 Cod penal și infracțiunea de transmitere fictivă a părților sociale deținute într-o societate, în scopul sustragerii de la urmărirea penală ori a îngreunării acesteia prev. de art. 280¹din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, respectiv pentru infracțiunea de folosire cu rea credință a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, în scop contrar intereselor acesteia sau în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă

societate în care are interese direct sau indirect prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată.

Prin ordonanța nr. 180/P/2013 din_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei doi inculpați pentru infracțiunile de mai sus.

Prin ordonanțele de la data de_ ora 17.30 și respectiv ora 17.40, s-a dispus reținerea celor 2 inculpați pentru o durată de câte 24 de ore.

Inculpații au fost audiați de procuror în prezența apărătorilor aleși.

Analizând prezenta propunere de arestare preventivă, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Potrivit art.149 ind. 1 C.pr.pen., rap.la art.148 al.1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.pr.pen. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol.

Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Chiar dacă potrivit jurisprudenței instanței de contencios european de la Strasbourg, forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit), totuși se impune cerința ca probele sau indiciile existente în cauză să justifice în mod rezonabil și credibil că inculpatul a comis faptele de care este acuzat.

Sub acest aspect, raportat la actele dosarului de urmărire penală atașat prezentei propuneri de arestare preventivă, judecătorul apreciază că se poate vorbi despre probe sau indicii temeinice numai cu privire la unele dintre acuzații, respectiv cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin.

1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:

Astfel, ca și o primă observație care se impune a fi făcută în cauză, raportul de inspecție fiscală atașat dosarului de urmărire penală (f. 159-171 vol. 2) a fost întocmit pe baza verificărilor încrucișate prin interogarea bazei de date a ANAF, făcându-se referire în mod constant la atitudinea inculpatei B. C. V. de a refuza depunerea documentelor financiar-contabile solicitate, prin invocarea unor diferite motive sau pretexte.

De bună seamă că o astfel de atitudine a inculpatei, în calitate de administrator al_ SRL, este condamnabilă și ridică suspiciuni cu privire la corectitudinea operațiunilor financiar-contabile evidențiate în documente, însă raportat la actele dosarului de urmărire penală, aceasta (atitudinea) își găsește explicația în aceea că într-adevăr, unele dintre documentele deținute și care au fost invocate pentru a justifica deducerea TVA-ului aferent unora dintre cheltuielile declarate, ridică suspiciuni serioase că ar fi false și prin urmare, cheltuielile ar fi fictive. Totuși, această constatare nu împiedică instanța ca în măsura în care sunt invocate și depuse documente financiar-contabile suplimentare, a le avea în vedere pentru a verifica cel puțin la nivel aparent, caracterul real sau dimpotrivă fictiv al cheltuielilor. Facem această observație întrucât în cuprinsul raportului de inspecție fiscală se repetă aproape redundant aspectul că inculpata nu a depus acte justificative.

Sub acest aspect, constatăm că au fost depuse pentru prima dată în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă un număr de 3 devize de lucrări emise de SC Iron Monger SRL, care au stat la baza emiterii unui număr de 3 facturi fiscale (de asemenea depuse la dosar), alături de un număr de alte 18 facturi emise de același furnizor), precum și un număr de 4 bilete la ordin însumând aproximativ suma de 1.000.000 lei RON, acte care cel puțin în aparență atestă caracterul real al cheltuielilor evidențiate la punctul 11 (pagina 17) din raportul de inspecție fiscală (TVA în sumă totală de 640.548 lei).

A fost de asemenea depus la dosar contractul de vânzare-cumpărare comercială nr. 18/_ încheiat între SC Matcris Concept SRL în calitate de furnizor și_ SRL în calitate de beneficiar, având ca obiect livrarea de furaje.

Din analiza reținerilor de la pct. 10 din raportul de inspecție fiscală, se constată faptul că societatea furnizoare declară livrări către_ SRL, reținându-se însă faptul că furnizorul principal al SC Matrcris Concept SRL nu a depus declarația 394 pentru lunile aprilie și mai 2012, iar pentru luna iunie 2012 nu declară livrări către SC Matrcris SRL, iar, pe de altă parte, se constată nereguli în circuitul subsecvent de livrări la furnizor. De aici se trage concluzia că între aceste societăți există o serie de tranzacții "pe care organele fiscale le consideră ca neavând suport legal";, imputându-se societății administrate de inculpata B. C. și aspectul că din datele de pe facturi este inserată la numele furnizorului numele Papp Elisabeta, cu date de identificare indescifrabile.

Din extrasul de informații obținut de la ORC (f. 40 vol. 2 u.p) rezultă că nu s- a obținut istoricul societății, ci doar informațiile actualizate, noul administrator

cetățean maghiar fiind numit la data de_, iar documentele depuse de societatea_ SRL sunt anterioare.

Pe de altă parte, din procesul-verbal de analiză a situației contabile (f. 45-46 vol. 1 u.p), rezultă că au fost descifrate datele de identificare ale administratorului Papp Elisabeta și că există persoana cu datele de identificare menționate pe facturi, iar în mod cert facturile emise au fost achitate cel puțin parțial (în condițiile în care legislația fiscală s-a modificat în sensul că TVA se deduce doar la momentul achitării facturii numai la începutul anului 2013).

În aceste condiții, instanța apreciază că nu se poate vorbi despre indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c Lg 241/2005 (cu TVA suplimentar în sumă de 906.266 lei) pornind doar de la constatarea că anumiți furnizori ai furnizorilor nu au depus declarația 394, sau că nu au declarat livrări către furnizorii intermediari, o concluzie pertinentă presupunând o analiză detaliată a tranzacțiilor comerciale și a evidențelor contabile ale furnizorilor intermediari.

În ceea ce privește relația comercială cu SC Sai Steel SRL (TVA stabilită suplimentar în sumă de 85001 lei), instanța constată că susținerile inculpaților în sensul că tranzacțiile care s-au desfășurat în cursul anului 2011 s-au negociat cu numitul S. I. în calitate de administrator este confirmată inclusiv de organele de inspecție fiscală (f. 162 vol. 2), societatea declară livrări materiale de construcții către_ SRL (dar nu potrivit declarației 394), constatându-se nereguli în ce privește lanțul de aprovizionare a furnizorului. Sub acest aspect însă, instanța nu poate omite faptul că atât pentru SC Sai Steel SRl, cât și pentru principalul furnizor al acestuia au fost întocmite sesizări penale pentru refuz de prezentare a documentelor contabile, sens în care nu se poate conchide cu pertinență faptul că documentele financiar-contabile prezentate de societatea administrată de inculpata

B. C. reflectă cheltuieli fictive. În egală măsură, se constată că facturile emise de SC Sai Steel SRL au fost achitate cel puțin parțial (în condițiile în care legislația fiscală s-a modificat în sensul că TVA se deduce doar la momentul achitării facturii numai la începutul anului 2013).

Cu privire la relația comercială cu SC Rubber Recycling SRL (TVA stabilită suplimentar în sumă de 207.236 lei), instanța constată că facturile reprezentând achiziții de servicii având ca obiect săpătură manuală, turnat centură, împrăștiat cu lopata"; au avut la bază devizele de lucrări depuse la prezentul dosar, că din cuprinsul raportului de inspecție fiscală (pct.1) rezultă că pentru semestrul I al anului 2011 societatea furnizoare a declarat livrările către_ SRL, iar pentru semestrul II al anului 2011 nu a mai depus deloc declarația 394. Se mai constată faptul că din analiza făcută de inspectorii fiscali rezultă concordanța între reprezentanții societății și persoanele care au întocmit facturile către_ SRL. În sfârșit, instanța mai reține că facturile emise de SC Rubber Recycling SRL au fost achitate cel puțin parțial (în condițiile în care legislația fiscală s-a modificat în sensul că TVA se deduce doar la momentul achitării facturii numai la începutul anului 2013).

În aceste condiții, concluzia fictivității cheltuielilor care au stat la baza deducerii TVA nu apare ca fiind pertinentă, în lipsa unei analize detaliate a

documentelor financiar-contabile a societăților implicate în circuitul comercial, mai ales în contextul în care raportul de inspecție fiscală care a stat la baza formulării învinuirii a fost contestat de inculpați.

Cu privire la tranzacțiile comerciale menționate în precedent și care privesc în special efectuarea de lucrări de modernizare a fermelor sau grajdurilor deținute în patrimoniul_ SRL, instanța face sublinierea că lipsa autorizației de construire nu poate fi reținută ca element determinant al concluziei că aceste cheltuieli ar fi fictive. Aceasta întrucât, pe de o parte, fapta de efectuare a lucrărilor fără autorizație este sancționată distinct, în temeiul Legii nr. 50/1991, iar, pe de altă parte, așa cum inculpații au depus dovada la dosar, există anumite categorii de lucrări pentru care nu este necesară obținerea autorizației de construcție, lucrări evidențiate în cuprinsul adresei nr. 6184/_ emisă de Primăria Municipiului Turda (atașată prezentului dosar).

În ceea ce privește suma de 1.182.005 lei- TVA stabilită suplimentar, aferentă stocului de marfă și produse finite constatate lipsă, instanța constată că au fost depuse pentru prima dată în fața judecătorului învestit cu soluționarea prezentei propuneri de arestare preventivă, proces-verbal de predare-primire întocmit la data de_, însoțit de listele de inventar, semnate de predare de către inculpați, iar de primire de către noii asociați cesionari Miczura Varga Henrikne și Koti A. s Tibor.

În condițiile în care în raportul de inspecție fiscală să reproșează tocmai lipsa prezentării procesului-verbal de predare-primire însoțit de lista inventar, precum și în condițiile în care între semnăturile aplicate pe actele depuse în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă emanând de la noii asociați și specimenele de semnătură existente la filele 126-129 vol. 2 u.p) nu au fost identificate diferențe vizibile, nu se poate trage altă concluzie decât aceea a aparenței de legalitate a operațiunii de predare a stocului de marfă către noii asociați, cu consecința înlăturării indiciilor de săvârșire a faptei de evaziune fiscală.

Sub acest aspect, reprezentanta Ministerului Public a invocat declarațiile martorei Hideg Erzsebet Krisztina (f. 66 vol. 1 u.p), care, în calitate de angajată ca funcționar administrativ la_ SRL a arătat că nu a întocmit vreo listă de inventar cu marfa care ar fi urmat a fi predată și că nu are cunoștință ca această societate să își fi schimbat acționariatul prin cesiunea către cetățeni maghiari.

Totuși, instanța nu poate omite aspectul esențial că potrivit declarațiilor martorei, acesteia i s-a desfăcut contractul de muncă în luna ianuarie 2013 și s-a aflat în șomaj până în luna octombrie 2013, când a fost reangajată (în mod cert la SC CSA AVICOLA SRL), astfel că martora nici nu avea cum să aibă la cunoștință despre cesiunea societății și implicit schimbarea acționariatului, respectiv despre operațiunile de inventariere sau predare a stocului de marfă.

Desigur că stabilirea aparenței de valabilitate a acestor înscrisuri (care atestă predarea-primirea stocului de marfă) este strâns legată de stabilirea realității sau fictivității cesiunii_ SRL, așa cum aceasta poate fi stabilită pe baza actelor de cercetare penală efectuate până în prezent.

În demersul de stabilire a caracterului real sau fictiv al cesiunii, operațiunile subsecvente de divizare a_ SRL și ulterior de cesiune trebuie analizate împreună.

Cu privire la operațiunea de divizare, Parchetul caracterizează această operațiune ca fiind realizată fraudulos, fiind efectuată în scop contrar intereselor societății divizate și pentru a se împiedica luarea de măsuri asigurătorii în vederea acoperirii prejudiciului cauzat bugetului de stat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

Instanța constată însă că o astfel de afirmație nu poate fi primită fără rezerve serioase.

Astfel, în primul rând, actele dosarului de urmărire penală atestă că operațiunea de divizare a avut la bază proiectul de divizare întocmit potrivit bilanțului contabil de divizare de la data de_ (f. 44-51 vol. 5 u.p). în urma efectuării bilanțului contabil de divizare, în adunarea generală extraordinară a asociaților din data de_ (cu atestare de dată certă prin avocat M. R. Lăpușan) s-a luat hotărârea de divizare a societății comerciale_ SRL.

Proiectul de divizare purtând data de_ a fost depus la ORC sub nr. 5. la data de_, mențiunea fiind înregistrată în registrul comerțului la data de _

La aceeași dată de_ s-a depus la ORC sub nr. 5. cererea de menționare în registru a solicitării de desemnare a expertului pentru divizare, mențiunea fiind operată la data de_ .

Se constată așadar că toate aceste formalități prevăzute de lege au fost efectuate anterior primului aviz de inspecție fiscală, comunicat societății cu semnătură de primire la data de_ .

Pe de altă parte, prin sentința comercială nr. 4071/2012 de la data de_ pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj s-a constatat legalitatea operațiunii de divizare, reținându-se în considerentele hotărârii faptul că prin raportul întocmit de SC EXPERTIZA SRL s-a certificat corectitudinea operațiunilor de divizare.

În aceste condiții, hotărârea de divizare fiind anterioară primului aviz de inspecție fiscală, nu se poate susține întemeiat că prin urmarea cursului acestei proceduri de divizare s-ar fi urmărit împiedicarea luării de măsuri asigurătorii în vederea acoperirii prejudiciului cauzat bugetului de stat prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, lipsind nu doar titlul executoriu al statului, ci însuși fundamentul care ar fi putut să justifice acest titlu (perspectiva inspecției fiscale).

Nu în ultimul rând, așa cum se arată și în considerentele sentinței comerciale nr. 4071/2012 de la data de_ pronunțată de Tribunalul Specializat Cluj, nici chiar formularea unei opoziții la divizare nu este de natură a conduce la suspendarea procedurii în curs, neexistând prin urmare vreun temei legal care să impună obligația de sistare a procedurii ca efect al demarării inspecției fiscale.

De altfel, Parchetul invocă în circumstanțiere (pentru a întări concluzia intenției frauduloase a inculpaților prin desfășurarea operațiunii de divizare) plângerea penală și acțiunea în opoziție la divizare formulată de presupusul creditor al_ SRL, în persoana SC ROMBUSZ SRL Oșorhei, jud. Bihor.

Cu privire la relațiile comerciale dintre aceste societăți, instanța constată că pe rolul instanțelor judecătorești se află cel puțin un litigiu comercial care are ca obiect stabilirea caracterului cert, lichid și exigibil al creanței deținute de SC ROMBUSZ SRL Oșorhei, iar, pe de altă parte, la filele 4-7 vol. 5 d.u.p se regăsește doar

referatul cu propunere de a nu se începe urmărirea penală față de numiții B. C. și B. S. (inculpați în prezenta cauză), precum și față de_ SRL și SC CSA AVICOLA SRL sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1,2,3 și 5 C.pen., în dauna SC ROMBUSZ SRL Oșorhei, propunere care până în prezent nu a fost analizată de procurorul competent.

În concluzie, instanța apreciază că nu există, cel puțin până în prezent, indicii temeinice în sensul că operațiunea de divizare s-ar fi făcut în scop fraudulos, impunându-se administrarea de probe suplimentare pentru clarificarea mobilului și scopului divizării.

În ceea ce privește operațiunea de cesiune a părților sociale ale_ SRL, instanța constată că, într-adevăr, atât majorarea capitalului social, cât și operațiunea de cesiune în sine, au fost efectuate pe durata desfășurării inspecției fiscale, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la mobilul cesiunii.

Cu toate acestea însă, unele aspecte trebuie relevate și anume:

- faptul că potrivit declarațiilor martorei Cruceru A. Ofelia (f. 64

65 vol. 1 u.p) angajată pe post de responsabil resurse umane, încă din cursul lunii septembrie 2012 a început transferul de personal de pe_ SRL pe SC CSA AVICOLA SRL, care s-a finalizat în cursul lunii martie 2013, fiind încetate contractele de muncă cu reluarea acestora, prin acordul părților, pe noua societate. Se constată astfel că, așa cum au declarat și inculpații, s-a dorit transferul activității de pe_ SRL pe SC CSA AVICOLA SRL, condiții în care deținerea calității de asociat la_ SRL putea apărea ca lipsită de interes.

faptul că potrivit susținerilor Parchetului din chiar cuprinsul propunerii
de arestare preventivă, numiții Miczura Varga Henrikne și Koti A. s Tibor, cetățeni maghiari, nu se aflau la prima preluare a unei societăți comerciale, dimpotrivă, potrivit informațiilor transmise de ONPCSB, aceștia ar fi preluat mai multe firme în aceeași perioadă, fiind într-adevăr suspectați că ar fi implicați în activitatea de spălare a banilor pe teritoriul României, sub paravanul altor societăți comerciale preluate. Or, în aceste condiții, nu poate fi exclusă susținerea inculpaților că de stabilirea noului sediu al firmei (într-o locație inexistentă) s-au ocupat în exclusivitate acești cetățeni maghiari, care aveau premisele de a cunoaște caracterul fictiv al adresei de sediu indicate. Simplul fapt că adresa noului sediu a fost indicată în actul de cesiune nu impunea, în aprecierea instanței, și obligația inculpaților în calitate de acționarii cesionari să verifice și actele de sediu deținute de noii acționari.
faptul că în lipsa unor indicii temeinice că inculpații B. ar fi avut la cunoștință despre caracterul fictiv al noii adrese de sediu pentru_ SRL, al existenței proceselor-verbale de predare-primire și de inventariere a mărfii aflate pe stoc semnate de noii acționari, nu se poate conchide în mod pertinent că cesiunea a

fost fictivă.

Sub acest aspect, deși este adevărat că la sediul SC CSA AVICOLA SRL au fost identificate o parte din documentele contabile ale_ SRL (caracterul parțial rezultând din declarația martorei Cruceru A. Ofelia), instanța apreciază că acest fapt în sine nu este suficient pentru a se putea concluziona că cesiunea ar fi fost fictivă, impunându-se suplimentarea probațiunii pentru a se stabili în primul rând

proporția documentelor contabile rămase în posesia inculpaților și eventual a justificării deținerii acestor documente.

În orice caz, instanța găsește deosebit de important faptul că la perchezițiile domiciliare încuviințate în cauză au fost identificate documente financiar-contabile ale_ SRL, ceea ce face posibilă în primul rând efectuarea unei expertize contabile prin care să se clarifice legalitatea conducerii activității contabile și a înregistrărilor în contabilitate, mai ales că în raportul de inspecție fiscală s-a reclamat în mod constant lipsa acestor documente.

Pentru considerentele expuse anterior, instanța apreciază că acuzațiile aduse inculpaților B. nu sunt fundamentate suficient pentru a putea justifica în primul rând reținerea existenței indiciilor temeinice că aceștia s-ar putea face vinovați de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină, cu referire la infracțiunea prev. de art. 280 ind. 1 din Legea nr. 31/1990, la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr 241/2005 și a unora dintre actele materiale ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr 241/2005.

Desigur că în același raport de inspecție fiscală sunt evidențiate și tranzacțiile cu SC Salcâm 2009 Forest SRL (pct. 3)- cu TVA suplimentară în valoare de 20.645 lei, SC B&B CONSTRUCT SRL (pct. 4)- cu TVA suplimentară în sumă de 19.882 lei, SC INTERCLUB SRL (pct. 5)- cu TVA suplimentară în sumă de 20.748 lei, SC GOOD PROD SRL (pct. 6)- cu TVA suplimentară în sumă de 20.743 lei, SC GENIU CONSTRUCT SRL (pct. 7)- cu TVA suplimentară în sumă de 20.748 lei și SC LARCAS LINE SRL (pct. 9)- cu TVA suplimentară în sumă de 4845 lei. Tranzacțiile efectuate cu aceste societăți ridică suspiciuni reale că au la bază documente financiar-contabile false și că, prin urmare, sunt fictive. Ne referim aici la datele privind numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care ar fi făcut livrarea (care s-au dovedit a fi fie inexistente, fie aferente unor autovehicule care în mod obiectiv nu ar putea transporta tipul de marfă evidențiat în facturi, fie aferente unor autovehicule care aparțin unor persoane fizice sau juridice străine de societățile implicate în tranzacție), la numele delegatului sau datele de identificare ale acestuia (care în unele cazuri s-a dovedit a aparține în realitate unor alte persoane), sau la neconcordanța între datele de identificare ale societăților comerciale furnizoare și formatul facturilor uzitate. Cu privire la aceste tranzacții, există indicii temeinice în înțelesul art. 68 ind. 1 C.pr.pen. care fac rezonabilă presupunerea că s-ar fi săvârșit infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., cuantumul total al prejudiciului ridicându-se la suma de 107.611 lei.

Totuși, instanța reține că deși sunt îndeplinite condițiile referitoare la limitele de pedeapsă, așa cum ele sunt reglementate de art. 148 alin. 1 lit. f tz. I C.pr.pen., în cauză nu este îndeplinită și condiția pericolului social concret pe care lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta-o pentru ordinea publică.

Pentru a se reține că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, legiuitorul român a prevăzut necesitatea existenței unor probe certe. Doctrina și practica judiciară a nuanțat această cerință, fiind statuat că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptei, din modalitatea de

săvârșire, persoana inculpatului, eventual valoarea prejudiciului cauzat, rezonanța socială a faptelor și impactul asupra opiniei publice.

În propunerea formulată s-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică nu reprezintă altceva decât temerea că odată pus în libertate inculpații ar putea săvârși din nou fapte prevăzute de legea penală și temerea că punerea în libertate a acestora ar declanșa puternice reacții și sentimente de insecuritate în rândul opiniei publice, încurajând săvârșirea de infracțiuni similare de către alți destinatari ai legii penale.

Cu privire la primul aspect menționat instanța constată că nu există și nici nu au fost indicate date concrete că inculpații ar comite fapte prevăzute de legea penală dacă ar fi lăsați în libertate, presupunerea organului de urmărire penală în acest sens în absența unor elemente concrete nefiind suficientă.

Referitor la sentimentul de insecuritate în rândul opiniei publice, instanța constată că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că tulburarea ordinii publice poate fi luată în calcul ca motiv de luare sau menținere a arestării preventive în anumite situații excepționale și în măsura în care dreptul intern recunoaște această natură, însă acesta nu poate fi considerat relevant și suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea deținutului ar tulbura cu adevărat ordinea publică (cauza Letellier împotriva Franței).

În cauza de față, singurul argument care ar putea susține pericolul social concret este gravitatea faptei reținute în sarcina inculpaților. Totuși, acestora li se rețin în sarcină infracțiuni economice, cele reținute de instanță ca având suport probator de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații s-ar putea face vinovați de comiterea lor datează din perioada anului 2010, condiții în care nu se poate aprecia că la acest moment prin rezonanța socială au un impact deosebit și sunt de natură a tulbura ordinea și liniștea publică.

Pe de altă parte, inculpații sunt implicați în activitatea comercială încă din anul 1999, au un rulaj economic semnificativ și un număr crescut de angajați, au o familie bine închegată și au în întreținere doi copii (unul minor și altul major aflat în continuarea studiilor), nu sunt cunoscuți cu antecedente penale (inculpatul B. S. fiind în prezent reabilitat).

În aceste condiții, pentru clarificarea situației de fapt nu se justifică luarea măsurii arestării preventive, iar în lipsa oricăror indicii că inculpații ar intenționa să se sustragă de la urmărire penală sau că ar încerca să împieteze asupra bunei desfășurări a procesului penal, instanța apreciază că nu se impune luarea vreunei măsuri preventive, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 136 alin. 1 C.pr.pen.. Față de considerentele ce preced, în baza art. 149 ind. 1 alin. 9 C.pr.pen., rap.

la art. 148 lit. f C.pr.pen., instanța va respinge propunerea de arestare preventivă a inculpaților B. C. V., fiica lui A. și Virginia, născută la data de_ în Turda, CNP 2., dom. Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj, fără antecedente penale și B. LS, fiul lui I. și R., născut la data de 20 iunie 1967 în Turda, CNP 1., dom. în Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj, antecedente penale - reabilitat, formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluționării prezentei propuneri de arestare preventivă vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În baza art. 149 ind. 1 alin. 9 C.pr.pen., rap. la art. 148 lit. f C.pr.pen., respinge propunerea de arestare preventivă a inculpaților

B. C. V., fiica lui A. și Virginia, născută la data de_ în Turda, CNP 2., dom. Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj, fără antecedente penale
B. LS, fiul lui I. și R., născut la data de 20 iunie 1967 în Turda, CNP 1., dom. în Turda, str. S. Bărnuțiu nr. 17, jud. Cluj, antecedente penale - reabilitat,

formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.

Cu recurs în 24 de ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, azi_, ora 20.35.

PREȘEDINTE		GREFIER
L. F.	L.	B.

LF/LF/2 EX/_

← Încheierea penală nr. 9/2013. Propunere de arestare preventiva...		Încheierea penală nr. 99/2013. Propunere de arestare... →

Încheierea penală nr. 11/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 11/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului