Încheierea penală nr. 110/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal:3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 110/R/2013
Ședința publică de la 09 octombrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: A. I.
Judecător: I. N. B. Judecător: S. T.
Grefier :M. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul O. S. C.
, împotriva încheierii penale nr. 88/_ a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei Turda, prin care s-a dispus admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpatului O. S. C. .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul O. S. C., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.Bădău C. E., cu delegație avocațială la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PRODAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la solicitarea instanței inculpatul declară că își menține declarațiile date anterior, respectiv la data de 03 octombrie 2013, în fața Judecătoriei Turda și nu dorește să adauge aspecte noi în fața instanței de recurs.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri ori excepții de formulat, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului solicită instanței admiterea recursului formulat de inculpat, casarea încheierii nr.88/_ a Judecătoriei Turda, cu consecința respingerii propunerii arestării preventive a inculpatului, considerând că măsura arestării preventive este o măsură excepțională și se aplică doar în cazul în care celelalte măsuri preventive nu sunt suficiente pentru a atinge scopul procesului penal.
Solicită instanței să aibă în vedere faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a manifestat regret și lăsarea sa în libertate ar fi cea mai bună soluție. Acesta s-a îngrijit corespunzător de cei 7 copii avuți în plasament. Inculpatul lăsat în libertate nu va influența partea vătămată și nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului. Totodată acesta se obligă să colaboreze cu organele de cercetare penală și se obligă să se prezinte în fața acestora ori de câte ori va fi solicitat.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea recursului formulat dec către inculpat împotriva Încheierii penale nr.88/_, a Judecătoriei Turda, menținerea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat.
Inculpatul este cercetat pentru o faptă gravă, solicitând instanței să aibă în vedere faptul că partea vătămată era lăsată în grija inculpatului, considerând că se impune menținerea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat.
Inculpatul O. S. C., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Reține că prin încheierea penală nr. 88/_ a Judecătoriei Turda s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a inculpatului O. S. C., acuzat de săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată prev. de art. 198 alin. 1, 4 și 5 C.pen, temeiul de arestare avut în vedere fiind cel prevăzut de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Pentru a pronunța această încheiere judecătorul propunerii a reținut următoarele:
Prin Rezoluția organelor de cercetare penală din data de_, confirmată de procuror la aceeași dată s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul O.
S. C. pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, prev. și ped. de art. 198 alin. 1 și 4 Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal.
Prin Ordonanța procurorului din data de_ a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat, noua încadrare reținută fiind de act sexual cu un minor, faptă prev și ped. de art. 198 alin. 1, 4 și 5 Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal.
Prin Ordonanța procurorului din data de_ a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul O. S. C. pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, faptă prev și ped. de art. 198 alin. 1, 4 și 5 Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal.
Prin ordonanța de reținere din data de_ s-a dispus reținerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore.
Analizând propunerea de arestare preventiva formulata raportat la declaratiile inculpatului date in fata organelor de cercetare penala - declarații de recunoaștere a faptelor penale pentru care este cercetat penal, declaratia partii vatamate, declaratii martori, judecătorul a reținut ca in cauza exista indicii temeinice in sensul savarsirii de catre inculpat a infracțiunii de act sexual cu un minor, in forma continuata, faptă prev și ped. de art. 198 alin. 1, 4 și 5 Cod Penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal în următoarele împrejurări:
În cursul lunii martie a anului 2013, inculpatul O. S. C., îndeplinea funcția de părinte social pentru mai mulți minori, printre care și minora Alexa M.
B., în cadrul casei de tip familial "Lukas"; din municipiul Turda.
Folosindu-se de faptul că partea vătămată Alexa M. B. avea vârsta de doar 11 ani și trei luni și că o poate influența ușor pe aceasta prin prisma calității avute, precum și a încrederii acordate, inculpatul a început să-i facă avansuri minorei, la început doar atingând-o sau sărutând-o pe buze.
În preajma sărbătorilor pascale, inculpatul O. S. C. a chemat-o pe minoră într-una din camerele centrului și, cu consimțământul acesteia, a avut un raport sexual normal cu aceasta.
În continuare, la intervale de câteva zile, sau chiar zilnic, așa cum a arătat inculpatul, a întreținut relații sexuale, atât normale cât și orale cu minora; inculpatul cu ocazia declaratiei date in fata instantei a mentionat ca activitatile de natura intima pe care le realiza cu minora din cauza le-a încetat din propria sa inițiativă in iulie 2013, când, cuprins de remușcări si regrete a încercat sa explice minorei ca nu este corect ceea ce se petrecea între ei.
Cu ocazia săvârșirii unei astfel de activităti, inculpatul O. S. C. a înregistrat actul sexual întreținut cu ajutorul unui aparat foto și apoi a descărcat
filmarea pe folder, intr-un calculator ce se găsea în casa de tip familial unde lucra ca asistent social, unde a fost gasit la momentul deschiderii calculatorului de către psihopedagoga centrului din cauza, numita Rotar A. .
Judecătorul a apreciat, de asemenea, că este îndeplinită cerința prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen., atât în ce privește condiția pedepsei mai mari de 4 ani închisoare pentru infracțiunea pentru care se solicită arestarea, cât și în ce privește condiția existenței de probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
In ce privește gradul de pericol social al inculpatului, ca si conditie cumulativa pentru admisibilitatea propunerii de arestare preventiva, prin prisma temeiului legal mai sus amintit, Codul de procedură penală nu definește noțiunea de ";pericol concret pentru ordinea publică";, motiv pentru care instanța a ținut cont de interpretările făcute de Curtea Europeană de la Strasbourg în materia privării de libertate.
Astfel Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, fără îndoială, unul din factorii pertinenți care justifică detenția preventivă, dar numai o bănuială puternică de participare la săvârșirea unei infracțiuni grave, chiar dacă rămâne un factor pertinent, nu legitimează, prin ea însăși o lungă detenție preventivă. Tot Curtea a statuat că un motiv pertinent și suficient pentru luarea măsurii detenției preventive îl constituie faptul că lăsarea în libertate a celui în cauză ar constitui în mod real o tulburare a ordinii publice; detenția nu este legitimă decât dacă ordinea publică rămâne realmente amenințată.
Existenta pericolului poate rezulta, intre altele, si din pericolul social al infractiunii de care este invinuita o persoana, din reactia publica la comiterea unor astfel de infractiuni și din posibilitatea comiterii unor asemenea fapte de catre alte persoane.
Ca urmare, la stabilirea pericolului social concret pot fi avute in vedere date referitoare la faptă, date de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate în ipoteza în care autoritățile nu ar reacționa cu fermitate. Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie înțeles prin prisma unei reacții colective față de anumite stări de lucruri care ar avea ca efect perturbarea disciplinei publice si a respectului față de lege, existând o stimulare a temerii colective că impotriva unor fapte considerate periculoase autoritățile nu acționează cu fermitatea necesară preîntâmpinării comiterii în viitor a unor asemenea fapte, a asigurării unui climat de securitate și liniște în rândul cetățenilor.
Rezonanța faptei în raport de care se face o propunere de arestare preventiva consta printre altele in capacitatea de a afecta echilibrul firesc si de a crea o stare de dezaprobare publică, o stare de insecuritate socială, fiind avute în vedere modul și împrejurările în care au fost comise actele materiale de natura penala ; in speța s-a reținut repetabilitatea actelor materiale de natura penala, calitatea in care inculpatul a acționat - calitatea de asistent social calitate in care trebuia sa se îngrijească de o dezvoltare armonioasa a copiilor aflați in grija sa, condiții în care s-a apreciat ca o altă măsură preventivă decât aceea a arestării preventive nu este suficientă.
In cauza de față, judecătorul a apreciat ca atitudinea deloc onoranta adoptata de inculpat nu are nici o justificare, cu atât mai puțin o răceală temporara a relațiilor inculpatului cu soția sa, așa cum a încercat oarecum sa motiveze acesta in declarația data in fata instanței.
Pentru motivele arătate s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ .
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul care solicită judecarea sa în stare de libertate deoarece nu va încerca zădărnicirea aflării adevărului, a recunoscut în totalitate faptele comise, nu va încerca să ia legătura cu partea vătămată, iar până în prezent a avut grijă în mod corespunzător de cei 7 copii dați în plasament.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale în materie, tribunalul constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește îndeplinirea cerințelor art. 143 C.pr.pen., în mod corect a reținut judecătorul propunerii că în cauză există indicii temeinice și chiar probe că inculpatul este autorul infracțiunii de comiterea căreia este acuzat, de altfel el
recunoaște faptul că a întreținut raporturi sexuale normale și orale, în mod repetat, cu minora de 11 ani și 3 luni aflată în îngrijirea sa.
În ceea ce privește pericolul pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar prezenta pentru ordinea publică facem precizarea că în analiza acestuia trebuie pornit de la gravitatea acuzației, respectiv de la pericolul social pe care îl prezintă infracțiunea de care este învinuit. Din start pericolul social abstract al infracțiunii de act sexual cu un minor în varianta de care este învinuit inculpatul este unul uriaș dacă avem în vedere limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor - de la 5 la 18 ani închisoare și interzicerea unor drepturi. Însă deosebit de ridicat în speță este și pericolul social
concret al infracțiunii deoarece inculpatul a întreținut raporturi sexuale, atât normale cât și orale, cu o minoră de numai 11 ani și 3 luni, în timp ce avea obligația de a veghea la buna creștere și dezvoltare a acesteia în calitate de părinte social, știut fiind că la această vârstă consimțământul dat de minoră pentru întreținerea de acte sexuale nu este unul valabil și că începerea vieții sexuale la o asemenea vârstă are repercusiuni din cele mai drastice pentru viitor, începând cu bolile venerice, continuând cu posibila sarcină și ajungând până la scăderea stimei de sine. Din acest punct de vedere, este posibil ca la eventualul raport privind starea de sănătate fizică și psihică a minorei, ce se va dispune în cauză, să reiasă că minora nu a avut cum să-și exprime voința de a se opune actului sexual din cauza nivelului de dezvoltare psihică specific vârstei, a lipsei de experiență de viață și a calității de părinte social care presupune un ascendent asupra ei, calitate pe care a avut-o inculpatul, caz în care se poate ajunge la schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de viol prev. de art. 197 alin. 2 lit. b, alin. 3 C.pen, unde pedeapsa prevăzută de lege este de la 10 la 25 ani închisoare. Mai mult, în speță inculpatul avea în îngrijire mai mulți copii și are la rândul său un copil în vârstă de 5 ani, ceea ce presupune că și ceilalți copii erau în pericol de a fi abordați la un moment dat de inculpat.
Nu este de neglijat mediatizarea cazului, reacția vehementă a opiniei publice, tulburarea ordinii publice la aflarea veștii că în grija unei astfel de persoane se află copiii fără părinți, care și așa erau deja traumatizați de abandonul părinților și de situația în care se aflau. Neluarea unei măsuri preventive privative de libertate față de inculpat ar presupune o reală tulburare a ordinii publice și un sentiment de insecuritate a copiilor în general, orice fel de persoană ajungând să fie oripilată la gândul că persoane acuzate de astfel de fapte nu sunt izolate de restul societății măcar pentru o perioadă.
Față de cele de mai sus, apreciind că măsura arestului preventiv este singura aptă în acest moment să satisfacă cerințele bunei desfășurări a procesului penal, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii penale nr. 88/_ a Judecătoriei Turda, urmând ca în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. inculpatul să fie obligat la plata în favoarea statului a
sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul O. S. C., fiul lui Aurel M. și Ana, născut la data de_, aflat în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr. 88/_ a Judecătoriei Turda.
În baza art. 189 din Codul de procedură penală stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu (av. Bădău C.
E. ) ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariul apărătorului din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE | JUDECĂTOR | JUDECĂTOR | |||
A. | L. I. | I. | N. B. S. | T. |
GREFIER
M. B.
Red. S.T./_ /3 ex.
| ← Încheierea penală nr. 6/2013. Propunere de arestare preventiva... | Încheierea penală nr. 1767/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
