Încheierea penală nr. 12/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.12/R

Ședința publică de la 01 Aprilie 2013 Completul compus din:

Președinte: M. S., judecător

: T. C., președ. secție penală

: P. A., judecător

: B. M., grefier

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial S. este reprezentat de B. ușan D., procuror șef.

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații recurenți K. E.

, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și

K. L. I., în prezent deținuți în A. I.P.J S., împotriva încheierii penale nr.17/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._

, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpaților.

La apelul nominal făcut în cauză, au răspuns inculpații recurenți K. E.

, K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și

K. L. I., în stare de arest, asistați de apărător ales av. P. Mircea (delegații f.24-30), iar inculpatul recurent B. I. G. este asistat și de apărător ales av. Sas Garofița (delegație f.23).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după

care;

Întrebat fiind, apărătorul inculpaților, av. P. Mircea arată că îi apără

pe toți inculpații și nu consideră că în cauză ar exista interese contrarii care să împiedice apărarea tuturor inculpaților de un singur apărător.

Întrebați fiind, inculpații recurenți declară că toți l-au angajat pe av. P. Mircea pentru a-i reprezenta în fața instanței în acest dosar.

Apărătorul inculpaților recurenți, av. P. Mircea, depune la dosarul cauzei motivele de recurs (f.31-36). Un exemplar din motivele de recurs este înmânat reprezentantului parchetului.

Întrebați fiind inculpații recurenți K. E., K. I., K. S. P., K.

T., B. I. G., F. N. A. și K. L. I., arată că nu doresc să dea alte declarații în această fază procesuală însă inculpatul recurent K. R. I. arată că dorește să dea o declarație în fața instanței de recurs.

Se procedează la ascultarea inculpatului recurent K. R. I., cele declarate de acesta fiind consemnate în declarația de inculpat atașată dosarului cauzei la fila 37.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătorul inculpaților recurenți, av. P. Mircea, solicită admiterea recursurilor formulate de inculpați apreciind soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică. Arată că instituția Curtea Europeană a stabilit condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se putea lua măsura arestării preventive față de o persoană, măsură care este cea mai gravă. Este adevărat că instanța trebuie să aibă în vedere dacă în ceea ce îi privește pe inculpați există pericolul ca aceștia să fugă, să se sustragă, să zădărnicească adevărul, să comită alte infracțiuni, însă din nicio piesă a dosarului nu rezultă acest lucru. De asemenea, instanța de fond a luat în considerare și impactul asupra opiniei publice însă în cazul inculpaților a existat o intensă campanie publicitară inculpații fiind prezentați ca fiind niște "monștrii"; care au comis infracțiuni cu violență realizând din infracțiuni averi incomensurabile, lucru total neadevărat dacă îi analizăm pe inculpați mai bine iar afirmațiile în sensul că sumele de bani realizate de inculpați din "vânzarea burții"; sunt exagerate. Consideră că nu sunt întrunite dispozițiile art. 148 lit.b,c și d Cod procedură penală care să ducă la arestarea inculpaților, instanța putând lua față de inculpați o altă măsură, mai puțin restrictivă respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, măsuri pe care le consideră suficiente pentru asigurarea scopului prevăzut de art.136 Cod procedură penală. În ceea ce o privește pe inculpata recurentă K. L. I. co, arată că aceasta are un copil de 10 luni pe care îl alăptează însă în prezent acest copil se află plasat în îngrijirea unei persoane în vârstă care nu îl poate îngriji corespunzător și a unui alt minor. Consideră că trebuie avut în vedere faptul că inculpata are un copil atât de mic care are nevoi de mama sa considerând că interesul copilului este mai presus decât arestarea inculpatei iar consecințele întreruperii alimentării sugarului sunt grave. De asemenea, arată că orice persoană de sex feminin care are un copil mai mic de un an poate

formula cerere de întrerupere a executării pedepsei tocmai pentru îngrijirea copilului mai mic de un an, situație în care se află și inculpata K. L. I. co iar toată situația negativă în care se află inculpata se răsfrânge asupra copilului în primul rând. Față de această inculpată instanța putea lua o măsură mai puțin restrictivă cu stabilirea unor obligații suplimentare în sarcina sa. Cu privire la inculpatul recurent Kiș I. arată că acesta are mari probleme de sănătate, a suferit un preinfart, depunând în acest sens acte medicale iar la momentul flagrantului acestui inculpat i s-a făcut rău fiind chemată ambulanța pentru a-i acorda îngrijiri medicale. Cu privire la inculpații Kiș E. și B. I. G., arată că aceștia sunt încadrați în grad de handicapat depunând în acest sens acte doveditoare. Arată că unii dinte inculpați posedă într-adevăr un autoturism BMW X5 însă anul de fabricație este 2000, deci o mașină nu foarte scumpă valoarea maximă a acesteia fiind de

    1. euro, însă această mașină a fost schimbată cu un alt autoturism Mercedes 270 mai vechi, depunând în acest sens acte doveditoare. Cu privire la toți inculpații, arată că aceștia sunt oameni sărmani la fel ca și oamenii la care au dat împrumut sume de bani care de altfel sunt sume mici nefiind vorba despre cămătari cu averi impresionante așa cum parchetul i-a caracterizat. În concluzie, solicită admiterea recursurilor inculpaților recurenți, desființarea hotărârii instanței de fond, respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpaților cu posibilitatea luării față de inculpați a unor măsuri mai puțin restrictive respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara.

      Apărătoarea inculpatului B. I. G., av. Sas Garofița, solicită admiterea recursului inculpatului recurent cu consecința revocării măsurii arestării preventive dispusă de instanța de fond. Arată că la alegerea măsurii preventive instanța este ținută a avea în vedere gradul de pericol social al faptei raportat la presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa. Consideră că arestarea inculpatului recurent nu se justifică, gradul de pericol social abstract este mult scăzut raportat la limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia iar în prezent la dosarul cauzei nu există indicii că inculpatul ar fi săvârșit toate faptele pentru care s-a formulat propunere de arestare preventivă. De asemenea, solicită instanței a avea în vedere că în momentul desfășurării flagrantului la inculpat nu s-a găsit nicio sumă de bani. Solicită a se avea în vedere că inculpatul recurent posedă un certificat de handicap mintal cu întârziere mentală și tulburări de comportament accentuată însă la dosarul cauzei neexistând o expertiză de specialitate care să constate raportat la problemele medicale pe care le are inculpatul, dacă are discernământ sau nu. Consideră că afecțiunile de care inculpatul suferă îi pot afecta discernământul iar potrivit art.117 Cod procedură penală efectuarea acestei expertize de specialitate era obligatorie. Consideră că înainte de a se formula propunere de arestare a inculpatului era necesară lămurirea tuturor aspectelor cu privire la persoana inculpatului. De asemenea, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul recurent nu are antecedente penale acesta nefiind amendat nici măcar contravențional. Apreciază că doar indignarea populației cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpatului nu pot justifica luarea măsurii arestării preventive față de acesta. Consideră că buna desfășurarea a procesului penal se poate realiza și cu inculpatul în stare de libertate luându-se față de acesta o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara. Consideră că cercetarea în libertate a inculpatului este starea de normalitate iar măsura arestării preventive este doar o excepție.

      Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor inculpaților apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind legală și temeinică fiind îndeplinite dispozițiile art.148 lit.b,e și f Cod procedură penală. Cu privire la art.148 lit.b Cod procedură penală, arată că în cauză există date că inculpații doresc să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea și amenințarea unor martori și prin distrugerea probelor. Cu privire la art.148 lit.e Cod procedură penală, există dovezi că inculpații au exercitat presiuni fizice și psihice asupra părților vătămate și familiilor acestora, lucru ce rezultă din declarațiile părților vătămate. Arată că datorită inculpaților, părțile vătămate trăiesc sub teroare fiindu-le frică de răzbunarea inculpaților o parte vătămată fiind amenințată că i se va da foc la casă. Cu privire la art.148 lit.f Cod procedură penală, arată că pedeapsa pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a

      inculpaților ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Arată că în prezent urmărirea penală este în plină desfășurare urmând a fi identificate și alte părți vătămate. Cu privire la inculpata Kiș L. I. co arată că într-adevăr aceasta are un copil de 10 luni însă s-a luat imediat legătura cu autoritățile competenta iar minorul a fost dat în grija soacrei inculpatei care este o femeie în vârstă de 53 de ani iar aceasta se va ocupa pe viitor de creșterea minorului. Arată că în 5 supravegheri operative în care inculpata Kiș L. I. co recupera banii de la victimele sale nu se afla împreună cu minorul acesta fiind lăsat

      acasă. În acest moment au fost depistate circa 10 victime însă potrivit declarațiilor factorilor poștali se presupune că numărul acestor victime se ridică la 100. Arată că inculpații nu sunt oameni sărmani așa cum apărătorii acestora au lase înțeleagă, inculpații posedând mașini de lux foarte scumpe. Cu privire la inculpatul Kiș I. arată că acesta este doar aparent bolnav iar în momentul reținerii acesta era în prag de leșin și i s-a acorda primul ajutor, acest inculpat apărând în 5 dintre supravegherile operative. Din declarațiile părților vătămate rezultă că inculpații le-ar fi sfătuit pe părțile vătămată că dacă nu au bani să le restituie atunci să practice cerșetoria pentru a returna banii inculpaților existând și dovezi că rudele inculpaților care sunt în libertate exercită presiuni asupra părților vătămate să-și schimbe declarațiile. Depune la dosarul cauzei declarații ale părților vătămate, luate după arestare inculpaților, din care rezultă că acestea au fost supuse în continuare la constrângeri din partea rudelor inculpaților să-și schimbe declarațiile.

      Inculpata recurentă Kiș E., având cuvântul, declară că dorește să fie cercetată în stare de libertate.

      Inculpatul recurent Kiș I., având cuvântul, declară că este nevinovat, nu consideră că a practicat cămătăria ci doar a dat bani pe cont persoanelor care i-au solicitat un ajutor.

      Inculpatul recurent Kiș S. P., având cuvântul, declară că a într- adevăr a dat bani cu împrumut unor persoane dar nu a practicat niciodată cămătăria, dorește ca măcar soția sa inculpata Kiș L. I. co să fie cercetată

      în libertate având în vedere că aceasta are copii minori în întreținere.

      Inculpatul recurent Kiș T., având cuvântul, solicită cercetarea sa în stare de libertate luându-și totodată angajamentul că se va prezenta la organele de cercetare penală ori de câte ori va fi chemat.

      Inculpatul recurent Kiș R. I., având cuvântul, declară că nu știe de ce fapte este acuzat, consideră că este nevinovat și dorește să fie cercetat în stare de libertate.

      Inculpatul recurent B. I. G., având cuvântul, declară că este nevinovat iar asupra sa nu s-a găsit nimic în momentul percheziției. Solicită cercetarea sa în stare de libertate.

      Inculpatul recurent F. N. A., solicită cercetarea sa în stare de

      libertate. Arată că are în întreținere 3 copii minori, nu s-a găsit nimic la el în momentul flagrantului iar el crește porci și doar îi vinde pe datorie nicidecum nu practică cămătăria.

      Inculpata recurentă Kiș L. I., având cuvântul, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Arată că are în întreținere 3 copii minori dintre care unul are doar 10 luni, nu se consideră vinovată luându-și totodată angajamentul că se va prezenta în fața organelor de cercetare penală ori de câte ori va fi chemată.

      T R I B U N A L U L,

      Prin încheierea penală nr.17/A din_ a Judecătoriei Z., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

      • Biroul Teritorial S. si

        1. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei K. E. poreclită

          "Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș J., jud.S.

          , domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud.S., CNP 2., cetățean român, studii primare, casnică, căsătorită, fără antecedente penale,

          pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        2. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.S., CNP 1., cetățean român, studii primare, asociat la AF I. F., căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        3. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. S. -P. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1., cetățean român, studii primare, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        4. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei K. L. I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.S., CNP 2., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorită, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        5. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. T. , fiul lui I. și

          R., născut la data de_, în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1., cetățean român,

          studii generale, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, recidivist postcondamnatoriu, pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        6. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. I. G. , fiul lui

          I. și M., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.63, jud.S., CNP 1., cetățean român, fără studii, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        7. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului K. R. I. poreclit

          "Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.S., CNP 1., cetățean român, studii - 10 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de

          la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

          În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

        8. În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.b), e) și f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului F. N. A. poreclit "Gusti";, fiul lui P. și I., născut la data de_ în localitatea J.

, jud.S., domiciliat în localitatea J., str.S., nr.219, jud.S., CNP 1.

, cetățean român, studii primare, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 de zile, de la 27 martie 2013 până la 24 aprilie 2013 inclusiv.

În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de _

, ora 16.00, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial S. a solicitat arestarea preventivă a inculpaților K. E., K. I. ,

K. S. P., K. L. I., K. T., B. I. G., K. R. I. și F. N.

A., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătarie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial S. a făcut referire la dispozițiile art.143, art.148 lit.b), e) și f) și art.136 Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a inculpaților.

Inculpații au fost reținuți pentru 24 de ore fiecare, astfel: K. E. de la data de_ ora 20.30 până la data de_ ora 20.30, K. I. de la data de_ ora 21.40 până la data de_ ora 21.40, K. S. -P. de la data de_ ora 23.30 până la data de_ ora 23.30, K. L. I. de la data de_ ora 00.20 până la data de_ ora 00.20, K. T. de la data de_ ora 01.40 până la data de_ ora 01.40, B. I. G. de la data de_ ora 02.20 până la data de_ ora 02.20, K. R. -I., pe o durată de 24 ore, respectiv de la data de_ ora 03:15 până la data de_ ora 03:15 și F. N. -A. de la data de_ ora 04 :05 până la data de_ ora 04.05.

De asemenea, prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial S. din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut, referitor la starea de fapt, că din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală, rezultă că în data de_, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate S. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că începând cu anul 2012 și până în prezent, pe raza localității J., jud.S. acționează un grup de crimă organizată specializat în comiterea unor infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării

împrumută cu importante sume de bani, diferite persoane din cartierul de cetățeni de etnie rromă din orașul J., percepându-le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperează prin amenințări și acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora.

În cazul în care victimele nu mai reușeau să-și plătească datoriile către membrii acestei grupări, acestea erau obligate prin acte de violență și amenințare să încheie și să semneze în fața notarului public diferite procuri, prin care își cedau pe o perioadă de 2 sau 3 ani toate drepturile financiare prevăzute de lege privind alocațiile de stat pentru copii minori, aflați în întreținerea acestora, precum și din pensiile de handicap în care sunt încadrați unii membri din familiile victimelor.

Membrii grupării, în momentul oferirii împrumutului financiar, rețineau fără niciun drept cărțile de identitate ale victimelor, iar în baza acestora își însușeau ilegal sumele de bani menționate anterior, cu complicitatea celor doi factori poștali din cadrul Oficiului Postal din Orașul J., precum și a dirigintei Oficiului Poștal.

Astfel, membrii grupării intrau în posesia ilicita a unor importante sume de bani, bunuri și chiar imobile, pe care victimele cămătarilor, aflându- se în permanentă stare de teroare, atât prin amenințările cu moartea, cât și prin actele de violență repetate, erau obligate să le cedeze în favoarea acestora.

În urma verificărilor și investigațiilor efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că în perioada 2012-2013, membrilor acestei grupări au căzut victime foarte multe persoane, toate având un nivel social și intelectual scăzut, fiind ușor de atras în activitatea lor infracțională.

Membrii acestui grup de crimă organizată au comis același gen de infracțiuni, respectiv cămătărie și șantaj, fiecare dintre aceștia având în supraveghere și un anumit număr de victime, pe care aceștia le exploatau. De asemenea, un alt element comun îl reprezintă relațiile de rudenie dintre membrii grupului, inculpații K. I. și K. E. fiind soț si soție, asemeni inculpaților K. S. P. și K. L. I., inculpații K. R. I., K. T. și K.

  1. sunt frați, inculpatul F. N. -A. este fratele lui K. L. I., inculpatul K. R. I. este soțul învinuitei K. Sarolta, învinuitul K. I. Marius este fiul inculpaților K. I. și K. E. .

    De asemenea, din materialul probator administrat în cauză a rezultat faptul că, pentru recuperarea sumelor de bani de la cetățenii de etnie rromă ce

    ridicau ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, majoritatea inculpaților erau prezenți în curtea Oficiului Poștal J. pentru a le amenința pe victime cu acte de violență sa predea sumele de bani încasate de către părțile vătămate.

    Astfel, inculpații, înainte de ridicarea sumelor de bani, le remiteau părților vătămate cărțile de identitate aparținând acestora, aceștia se prezentau la Oficiul Postal J., ridicau sumele de bani ce le aparțineau cu titlu de ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, plasamente, alocații suplimentare, precum și ajutoare complementare, după caz, după care erau obligate să predea inculpaților atât sumele de bani, cât și cărțile de identitate.

    În unele situații, inculpații, după recuperarea sumelor de bani mai sus menționate, le predau părților vătămate sume cuprinse între 10 și 20 de lei, pentru a-și întreține membrii familiei.

    Din declarațiile părților vătămate Lăcătuș Cornel Septimiu și Dulanyi M. rezultă faptul că, întrucât acestea erau obligate să predea sumele de bani

    încasate de la Oficiul Postal J. inculpaților, se aflau în situația de a practica cerșetoria pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta.

    Din declarația învinuitei Șuteu Virginica rezultă faptul că, în fiecare lună inculpații ridicau de la victime în fața Oficiului Poștal J. suma de aproximativ

    30.000 lei, raportat la cuantumul drepturilor încasate de acestea

    Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele inculpaților, au fost descoperite mai multe înscrisuri care conțineau evidențe ale sumele de bani ce trebuiau a fi plătite, perioada pentru care era perceput acest împrumut, precum și numărul și numele victimelor.

    Din materialul de urmărire penală administrat în cauză a rezultat și o altă metodă de recuperare a sumelor de bani împrumutate, cunoscută în comunitate cu denumirea de "vânzarea burții";, care presupunea că părții vătămate, însărcinată în ultima lună, i se oferea de către inculpați, cu titlu de împrumut, suma de 1.200 lei, pentru achitarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare, condiționat de cedarea de către aceasta a drepturilor de a încasa sume de bani lunare, reprezentând alocația pentru copii. În situația în care partea vătămată era de acord, aceasta era obligată ulterior sa restituie inculpaților atât suma de bani împrumutată, cât și dobânda de 100%, respectiv suma de 200 lei pe o durata de 24 de luni, respectiv suma totala de 4800 lei.

    Sub acest aspect sunt relevante mai multe declarații ale părților vătămate, însă instanța s-a rezumat la a reține în cuprinsul prezentului expozitiv doar pe cea a părții vătămate Varga I., aceasta fiind mai detaliată decât alte declarații în același sens: "Arăt că în mai multe rânduri am luat cu

    împrumut mici sume de bani până în 300 de lei cu dobândă de 100%. Nemaiputând să plătesc, "mi-am vândut pentru toți copiii burta";, ceea ce reprezenta vânzarea alocației copilului nenăscut pe o perioadă de 2 ani. Astfel că toți banii pentru copii constând în 450 de lei pentru copilul sub 2 ani Varga Valentin, indemnizație de maternitate (eu fiind persoană cu handicap), 150 de lei pentru copilul peste 2 ani Varga Darius F., câte 42 de lei reprezentând alocație pentru cei doi copiii mai mari Varga M. M. și Varga Ionuț în vârstă de 11 și respectiv 12 ani și Varga Darius F. și 200 de lei alocație pentru copilul Varga Valentin. Toți acești bani sunt "vânduți"; lui Erji și P. u. Deși am fost la aceștia și le-am spus că le-am dat foarte mulți bani și i-am rugat să mă lase să nu le mai dau bani întrucât nu le mai datorez nimic, aceștia m-au amenințat cu bătaia. Aceștia tot adăugau bani la sumele pe care

    le datoram de două și trei ori mai mult la orice sumă care era scadentă potrivit spuselor lor.";

    Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor, susținând în declarațiile date până la acest moment, în esență, că nu au acordat bani împrumut cu dobândă niciunei persoane.

    Raportat la starea de fapt expusă, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a învinuitului.

    Astfel, potrivit acestui text, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

    În ceea ce privește sintagma de "indicii temeinice";, legiuitorul a arătat în art.681Cod procedură penală că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta, acestei noțiuni din dreptul intern corespunzându-i sintagma de motive verosimile folosita de art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și care potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie reprezintă fapte sau informații de natură sa convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune (cauza Fox, Campbell și Hartley c.Regatului Unit), fără a fi însă necesar ca aceste date să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea (cauzele McKay c.Regatului Unit și O"Hara c.Regatului Unit).

    Ținând cont de starea de fapt expusă anterior, dar și de actele premergătoare întocmite și de probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele, instanța a considerat că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens sunt relevante declarațiile părților vătămate audiate, Grebenar Marius, Banța Giani C., Horvat Gina, Adam I., Ladanyi Lajos Atila, Grebenar Rita, Nagy Cerasela, Varga Estera, Lakatos Rozalia, Lakatos Iren, Rosmalint L. M., Lakatos Paul, Lakatos Nadia, Lăcătuș Cornel Septimiu, Varga Virgil, K. I. ko M., Rosmalint I., Dulanyi R. Vandana, P. ț Florica C., Varga I., Rosmalint Simina A., Dulanyi L. Iboly, Dulanyi M., Rosmalint I. -M., Lingurar Silvia, declarațiile factorilor poștali, învinuiții Șuteu Virginica, Ceaca Silvia și C. Sergiu Aurelian, declarația făptuitorului Varga M. Kalman, supravegherile operative din datele de_ ,_ ,_ și_ efectuate de către organele de poliție cu ocazia ridicărilor sumelor de bani de către părțile vătămate de la Oficiul Poștal

  2. , procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de_, declarațiile martorilor audiați până în prezent, Lăcătuș Olga Rozalia, Grebenar

R. S., Ladanyi N. E., Lakatoș P. ița, Adam R., Runcan A. I.

, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana Anișoara, K. Kanalas N., Crăciun Aurora Simina, Runcan M. Cerasela, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, copiile înscrisurilor ridicate de la locuințele inculpaților și ale învinuiților cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare din data de_ .

Procedând la analizarea temeiurilor care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.b), e) și f) Cod procedură penală.

Astfel, în privința temeiului prevăzut de art.148 alin.1 lit.b) Cod procedură penală, s-a reținut că acesta este incident atunci când există date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Pentru aprecierea incidenței acestui temei, este necesară reținerea existenței unui risc semnificativ cu privire la obstrucționarea cursului justiției, or acesta rezultă cu prisosință din declarațiile părților vătămate Grebenar Marius, Banța Giani C., Horvat Gina, Adam I., Ladanyi Lajos Atila, Grebenar Rita, Nagy Cerasela, Varga Estera, Lakatos Rozalia, Lakatos Iren, Rosmalint L. M., Lakatos Paul, Lakatos Nadia, Lăcătuș Cornel Septimiu, Varga Virgil, K. I. ko M., Rosmalint I., Dulanyi R. Vandana, P. ț Florica C., Varga I., Rosmalint Simina A., Dulanyi L. Iboly, Dulanyi

M., Rosmalint I. -M., Lingurar Silvia și din cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Încercarea de influențare a părților vătămate și a eventualilor martori ce urmează a fi audiați rezultă din cuprinsul declarațiilor acestora de până la acest moment, în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații, iar părții vătămate Grebenar Rita, inculpata K. L. I. i-a cerut expres cu ocazia intervenției organelor de poliție, să declare că ea a fost cea care a aruncat actele de identitate pentru a nu fi găsite asupra acestei inculpate. Nu este de neglijat nici aspectul invocat de către inculpatul K. R. I. cu ocazia acordării ultimului cuvânt după dezbaterea propunerii de arestare preventivă, acesta spunând expres că părțile vătămate care vor fi audiate vor declara că nu ar fi luat bani cu camătă de la el, or, declarațiile actuale ale acelorași părți vătămate atestă contrariul.

De asemenea, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante s-a reținut că în momentul intervenirii la fața locului, "învinuita K.

E. a încercat să fugă și să arunce bunurile aflate asupra ei a fugit în scara blocului din apropiere … De asemenea, în momentul prinderii în flagrant a faptuitoarei K. L. I., poreclită ,,Pamela"; aceasta avea asupra ei si urmatoarele bunuri: cartea de identitate seria SX nr. 2. pe numele Lacatus Cornel Septimiu, cartea de identitate seria SX nr. 2. pe numele Nagy Cerasela, pe care le-a aruncat sub o masina aflata in imediata apropiere, aspect sesizat de unele din victimele aflate la fața locului."; În acest context încercarea celor două inculpate de a se sustrage răspunderii este mai mult decât evidentă.

În directă legătură cu acest temei este și cel prevăzut de art.148 alin.1 lit.e) Cod procedură penală, care presupune existența unor date despre exercitarea de presiuni asupra părților vătămate sau despre încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea.

Exercitarea presiunilor atât fizice, cât și psihice asupra părților vătămate rezultă, după cum s-a arătat și anterior, din chiar cuprinsul declarațiilor date de acestea până la acest moment, iar faptul că de-a lungul timpului, toate plângerile penale depuse de către părțile vătămate la poliție pentru infracțiuni de amenințare sau de acte de violență exercitate asupra lor de către inculpați au fost soluționate prin împăcarea părților întărește convingerea instanței în privința exercitării de presiuni asupra părților vătămate și creează suspiciunea că, odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire intelectuală a acestora, de starea

de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate.

Toate părțile vătămate au fost ținute sub teroare, fiindu-le frică să facă declarații în cauză pentru că, în măsura în care inculpații vor fi puși în libertate, vor recurge la răzbunări împotriva lor pentru declarațiile date. De altfel, amenințările asupra părților vătămate au început încă din timpul audierilor, "mama cămătarilor";, K. R., mama lui K. I. amenințând-o pe partea vătămată P. ț C., dar și pe alte persoane prezente în zonă, înainte de deplasarea acestora la audieri la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Jibou, că, în cazul în care acestea vor declara împotriva fiilor ei K. I., K. S.

P., K. R. I. și K. T. precum și împotriva familiilor acestora, aceasta le va da foc la case.

În sensul celor reținute anterior, sunt semnificate mai multe declarații ale părților vătămate audiate: "Precizez că atât mie cât și celorlalți rromi ne este foarte frică de acești oameni care ne-au ținut într-o continuă teroare până în prezent."; (Varga Estera), "Menționez că îmi este frică de toți acești cămătari atât pentru mine cât și pentru familia mea în măsura în care vor fi cercetați în stare de libertate."; (K. I. ko), "Tuturor persoanelor de etnie rromă care au luat bani de la cămătari le era frică de aceștia întrucât sunt violenți și îi loveau și amenințau în permanență"; (P. ț C. ), "Toți rromii de pe strada S. sunt datori familiei K. însă multora le este frică să dea declarații și să spună situația în care se află deși sunt "vânduți acestora"; Arăt că îmi este frică de familia K. întrucât dacă scapă o să se răzbune pe noi."; (Dulanyi R. Vandana),

"Menționez că atât mie cât și familiei mele precum și altor rromi de pe strada noastră ne este frică de cămătari întrucât aceștia sunt toți rude între ei, iar în cazul în care refuzăm să le plătim banii ne amenință sau ne agresează."; (Varga

I. ), "Doresc să precizez că în ce mă privește îmi achit cu regularitate banii solicitați de către Sandocan și Pamela întrucât îmi este frică de ei, știind de ce sunt capabili. Astăzi atât eu cât și numeroasele persoane cărora cămătarii le iau toți banii ne-am bucurat că au fost ridicați de către organele de poliție."; (Grebenar Rita), "Numeroși rromi de pe Cărămidarilor sunt datori acestor cămătari. Tuturor ne este frică de aceștia în măsura în care se vor întoarce la domiciliile lor. Cu atât mai mult cu cât aceștia ar putea afla ce am declarat noi."; (Lăcătuș Nadia), "Tuturor ne este frică de cămătari întrucât sunt foarte periculoși, pe mulți dintre noi bătându-ne și amenințându-ne. Aceștia domină tot cartierul de rromi prin teroarea pe care a pus-o pe noi. (Dulani M. ).

De asemenea, s-a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.f) Cod procedură penală. Astfel, pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile comise sunt închisoarea de la 3 la 15 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 și, respectiv de la 6 luni la 5 ani pentru infracțiunile de cămătărie și de șantaj, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestuia, acuzați de comiterea unor infracțiuni cu grad ridicat de pericol social.

Și referitor la acest temei trebuie să existe o suspiciune rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani, această condiție fiind analizată anterior de instanță.

Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților pentru ordinea publică, instanța a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social

concret al faptelor, decurgând din natura și modalitatea de săvârșire a acestora, cât și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, astfel cum sunt acestea prevăzute la art.136 alin.8 Cod procedură penală.

Sub acest aspect, s-a reținut că din cuprinsul raportului de analiză operațională întocmit în cauză rezultă că gruparea denumită generic

"Cămătarii"; din localitatea J. are ca principală activitate infracțională comiterea unor acte de șantaj, înșelăciune, amenințări și alte acte de violență fizică și psihică asupra unor persoane (în majoritate de etnie romă) din J., pentru recuperarea unor sume de bani împrumutate acestora de către membrii grupării. Gruparea are o structură bine definită, membrii acesteia având diverse roluri, respectiv de lider, de persoane care racolează potențiale victime cărora le oferă împrumuturi bănești, de persoane care exercită acte de violență fizică sau psihică asupra victimelor sau de persoane care se prezintă la notar pentru încheierea unor contracte de cedare a unor bunuri. În exercitarea actelor la care recurg, membrii grupării profită atât de incapacitatea fizică sau psihică a victimelor de a se apăra, o parte dintre acestea prezentând diferite tipuri de handicap, dar și de faptul că toate aceste victime provin din familii sărace, numeroase, lipsite de educație și cu un nivel de inteligență scăzut.

Analizând activitatea infracțională și implicit circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, instanța a reținut următoarele:

Inculpații K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Suteu Virginica si C. Aurelian-Sergiu.

Inculpații K. S. P. și K. L. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Banța Giani C., Grebenar Marius, Lakatoș Iren, Grebenar Rita, Grebenar R. S., Varga Estera, Crăciun Aurora, Nagy Cerasela, Runcan M., Lăkătuș Iuliu, Lăcătuș Olga Rozalia, Rosmalint Vandana, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam

  1. și Lakatoș Paul R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, dobânda percepută fiind de 100%, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Suteu Virginica și C. Sergiu Aurelian.

    Inculpatul K. T. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Grebenar Marius, Lakatos Iren, Grebenar R., Rosmalint Simina, Lakatos Paul iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-a obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul acelorași factori poștali Șuteu Virginica și ChiȘ Sergiu Aurelian.

    Inculpatul K. R. I. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint L. M., Lăcătuș Lucian, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Ladanyi Lajos Attila, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a

    sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

    Inculpatul B. I. G. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Grebenar Marius, Grebenar Rita, Grebenar R., Varga Estera, Lakatoș P. ița, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le- au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

    Inculpatul F. N. A. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint I., Lakatos R., P. Melania Minodora, Lingurar Silvia, Dulanyi Pamela, Varga Marin, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

    Din declarația părții vătămate Dulanyi R. Vandana rezultă faptul că aceasta a fost obligată ca începând cu anul 2012 să restituie mai multe împrumuturi luate de la K. I. și K. E., iar la mijlocul lunii martie 2013,

    inculpații K. I., K. R. I., K. T., K. S. P., înarmați cu arme albe s- au deplasat la locuința victimei unde au exercitat acte de violenta asupra celor doi frați ai victimei, Dulanyi I. Andrei și Lăcătuș Ș. an, acestuia din urmă rupându-i un dinte, întrucât partea vătămată a refuzat să le mai plătească acestora dobânzile datorate, aspecte confirmate și de declarația părții vătămate Grebenar Rita.

    Din declarația părții vătămate Lăcătuș Corneliu Septimiu reiese faptul că, ulterior împrumutării de la inculpații K. S. P. și K. L. I. cu suma de 100 lei pentru plata unei consultații medicale, dublându-i suma împrumutată și neputând-o achita acestora, cei doi au agresat-o fizic pe soția părții vătămate, iar în momentul în care partea vătămată a intervenit pentru soția lui, a fost agresat și el de către cei doi inculpați, fiind strâns de gat.

    Partea vătămată P. ț C. arată în propria declarație: "Sandocan și Pamela mi-au dat 200 de lei înainte de a naște fetița sub formă de împrumut. La acest copil mi-a venit alocația după aproximativ 5 luni în sumă de 1.200 lei fiind anunțată despre acest lucru de Pamela. Aceasta mi-a dat actul de identitate care era la ea și mi-a spus să mă duc după bani. Am fost și am ridicat banii și am vrut să fug acasă având intenția de a nu îi da banii acesteia însă am fost prinsă de aceasta și soțul său Sandocan care se aflau în apropiere. Sandocan mi-a smuls banii din mână și cartea de identitate și mi-a dat din banii mei suma de 50 lei, restul însușindu-i. Profitând de lipsa noastră de bani, la fel s-a întâmplat și cu cel de-al doilea copil al nostru pe nume Grebenar Antoniu A. care are în prezent 4 ani. Și alocația acestuia am dat- o soților K. Sandocan și Pamela pe o perioadă de 2 ani în schimbul sumei de 200 lei. La fel s-a întâmplat și cu al treilea copil în vârstă de 2 ani jumătate pe nume P. ț A. Denisa. Ultimul copil în vârstă de 8 luni pe nume Grebenar Feri l-am dat la stat cu două, trei luni în urmă întrucât nu am cu ce să îl

    întrețin.";

    De asemenea, partea vătămată Grebenar Marius menționează: "În 2011 mi-a murit un copil la naștere. În acel moment aveam o datorie de 300 de lei la

  2. pe care trebuia să o restitui în cuantum de 600 de lei când se va naște copilul și se va termina alocația. Întrucât copilul a decedat, acesta mi-a luat

pentru un an de zile 200 de lei pe lună reprezentând alocația pentru ceilalți copii.";

Din declarația părții vătămate Lakatoș Iren rezultă faptul că aceasta a împrumutat în luna august 2012 suma de 100 lei dobânda percepută fiind de 100%, partea vătămată plătind-o din alocațiile sociale primite. Întrucât, la începutul anului 2013, aceasta a refuzat să mai plătească sumele de bani percepute, K. T. a exercitat acte de violență asupra soțului acesteia, Lakatoș Paul.

Totodată, din declarația părții vătămate Lakatoș Paul rezultă că acesta, în cursul anului 2012, a împrumutat suma de 200 lei de la inculpatul K. T. pe care ulterior a fost obligat sa o restituie pe o perioada de un an de zile prin cedarea pensiei de handicapat aparținând soției sale în cuantum de 240 lei lunar. Pentru ridicarea acestei sume de bani inculpatul K. T. i-a solicitat o copie a actului de identitate cu ajutorul căreia, ulterior, inculpatul ridica sumele de bani cuvenite victimelor cu ajutorul factorului postal C. Sergiu Aurelian.

Din declarația părții vătămate Rosmalint Simina A. rezultă faptul că atât anterior anului 2011 cât și în cursul acelui an s-a împrumutat de la inculpatul K. R. I. cu suma de 1.200 lei prin metoda "vânzării burții"; pentru minorul Rosmalint Alex, fiind obligată ulterior prin amenințări și acte de violență de către inculpat să cedeze lunar suma de 200 lei pe o perioadă de 2 ani, sume de bani ridicate de către acesta în baza unei copii a actului de identitate al acesteia. De asemenea, și anterior a împrumutat de la inculpat diferite sume de bani, iar ulterior refuzând să mai cedeze în favoarea acestuia diferite sume de bani la care aceasta era îndreptățită, inculpatul s-a comportat foarte agresiv cu ea și i-a adresat amenințări.

Din declarația părții vătămate Ladanyi Lajos Attila rezultă faptul că, începând cu anul 2007, s-a împrumutat de la inculpatul K. R. I. și soția acestuia, învinuita K. Sarolta cu suma de 5.500 lei, fiind obligat ulterior să îi restituie acestuia dublul sumei împrumutate, respectiv 10.000 lei. În cursul anului 2008, în contul datoriei acumulate, partea vătămată i-a cedat inculpatului un autoturism Volkswagen Golf, evaluat la 7000 lei și diferența de 3000 lei. Inculpatul K. R. I. a agresat-o fizic pe partea vătămată în curtea Poliției orașului J. în timp ce intenționa să depună o plângere împotriva acestuia, însă ulterior, în urma unor amenințări, partea vătămată și-a retras plângerea. Totodată, în cursul anului 2008, partea vătămată a fost agresată fizic de către inculpatul K. R. I. în loc public și lovit cu pumnii în spate, căzând la pământ ca urmare a acestor lovituri.

În data de_, în baza informațiilor deținute, procurorii din cadrul Biroului Teritorial S. - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, împreună cu ofițerii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate S., au procedat la constatarea unei infracțiuni flagrante de șantaj și cămătărie.

Astfel, în data de_, în jurul orelor 10:00, aflându-se în spatele Oficiului Poștal J., inculpata K. E. împreună cu inculpata K. L. I., au fost surprinse în flagrant în timp ce ridicau mai multe sume de bani de la mai multe părți vătămate, acestea aflându-se în această instituție pentru ridicarea ajutoarelor sociale.

Cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatei K. E. a fost găsită suma de 1603 lei provenită din sumele de bani încasate de către un număr de 7 părți vătămate.

De asemenea, în momentul prinderii în flagrant a inculpatei K. L. I.

, aceasta avea asupra ei cărțile de identitate a părților vătămate Lacatus Cornel Septimiu și Nagy Cerasela pe care le-a aruncat sub un autoturism aflat în imediata apropiere, aspect sesizat de către unele din victimele aflate la fața locului.

Față de cele de mai sus, se relevă caracterul extrem de agresiv al tuturor inculpaților și lipsa oricăror scrupule din partea acestora în exercitarea activităților infracționale menționate.

Raportat la circumstanțele personale ale inculpaților, instanța a reținut și faptul că deși aceștia, cu excepția inculpatului K. T., care este recidivist postcondamnatoriu, nu au antecedente penale, acest aspect nu este de natură să împiedice luarea măsurii arestării preventive față de ei, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei și la amploarea activității infracționale desfășurate.

Sub același aspect, instanța a reținut și atitudinea fiecăruia dintre inculpați care nu au recunoscut comiterea faptelor, în ciuda surprinderii lor în flagrant și au încercat să ofere diverse scuze neverosimile pentru a justifica sumele de bani găsite asupra lor cu ocazia realizării flagrantului, astfel că se apreciază prin raportare la întreaga activitate infracțională reținută anterior că moralitatea acestora este una îndoielnică, de natură să confirme pericolul obstrucționării realizării cercetării penale în cauză și să tulbure ordinea publică prin lăsarea lor în libertate la acest moment.

De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret s-a avut în vedere gravitatea faptelor comise și împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, iar o manifestare de clemență în prezenta cauză, apreciată absolut nejustificată față de cele expuse anterior, nu ar face decât să încurajeze comportamentele infracționale de genul celor reținute în sarcina celor opt inculpați.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, faptele pentru care sunt cercetați inculpații întrunesc toate elementele menționate.

Sub același aspect al pericolului public, instanța a considerat, prin prisma aspectelor expuse anterior, că există și riscul comiterii de către inculpați a unor noi infracțiuni. Chiar dacă s-a susținut în apărare că aceștia nu vor mai comite infracțiuni de cămătărie, se apreciază ca fiind prezent riscul comiterii unor noi infracțiuni de șantaj sau a altor infracțiuni de violență asupra părților vătămate, fiind periclitată însăși viața, sănătatea și libertatea fizică și mai ales psihică a acestora.

S-a invocat de către apărare jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia măsurilor preventive, iar din acest punct de vedere, instanța este în acord cu apărarea, în sensul că potrivit acestei jurisprudențe, există patru motive fundamentale acceptabile pentru arestarea preventivă a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: pericolul ca acuzatul să fugă (c.Stogmuller c.Austriei ), riscul ca acuzatul odată repus în libertate, să împiedice administrarea justiției (c.Wemhoff c.Germaniei), să comită noi infracțiuni (c.Matzenetter c.Austriei) sau să tulbure ordinea publică (c.Letellier c.Franței), aceste motive fiind preluate și în legislația română, cu ocazia

reglementării cazurilor de arestare preventivă prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

Însă, contrar apărărilor formulate de către inculpați prin intermediul avocaților, instanța a considerat că toate aceste motive își găsesc justificarea în speța de față.

Referitor la pericolul sustragerii inculpaților de la procesul penal, acesta rezultă pe de o parte din gravitatea faptelor comise reliefată în sancțiunile prevăzute de lege, dar și din caracterul inculpaților, moralitatea acestora, apreciată deja de către instanță ca fiind una îndoielnică, lipsa unei ocupații și a unui loc de muncă a tuturor inculpaților, cu excepția lui K. I. și K. E., care sunt proprietarii unui bar în localitate, neexistând nici un fel de dovadă a obținerii unor venituri din desfășurarea de activități licite de către inculpați și, în ciuda acestui fapt, aceștia trăiesc în condiții mai mult decât decente, mult peste nivelul părților vătămate, aspect care se poate observa cu ușurință din planșele fotografice de la dosar în care apar locuințele acestora și autoturismele folosite. Mai mult, inculpatul K. T. este recidivist postcondamnatoriu, faptele fiind comise în termenul de încercare al suspendării condiționate a unei pedepse anterioare, astfel că, în situația în care acesta va fi condamnat, se va impune revocarea suspendării condiționate și executarea pedepselor în întregime cu privare de libertate, aspect de natură să sublinieze pericolul ca acest inculpat, mai mult decât ceilalți, să se sustragă de la procesul penal.

În privința pericolului de influențare a desfășurării procesului penal, acesta a fost deja analizat pe larg anterior, fiind acceptat chiar de către jurisprudența CEDO invocată menținerea unor persoane suspecte în stare de detenție, cel puțin la începutul anchetei, pentru a le împiedica să o perturbe, îndeosebi în cazul unei cauze complexe care necesită cercetări multiple. Speța de față este tocmai o astfel de cauză, impunându-se audierea unui număr ridicat de persoane, practic aproape în fiecare dintre declarațiile părților vătămate apărând indicate noi persoane care au căzut victime practicilor inculpaților.

Și pericolul comiterii unor noi infracțiuni și a tulburării ordinii publice au fost analizate anterior în mod detaliat de către instanță, astfel că nu se va mai reveni asupra acestor aspecte, constatându-se doar că toate cele patru motive fundamentale invocate subzistă în cauza de față și nu doar că justifică, ci chiar impun luarea măsurii preventive privative de libertate față de toți inculpații.

Raportat la aspectele expuse, instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați.

Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară efectuarea de verificări pentru identificarea unor părți vătămate ce nu s-au adresat până în prezent organelor de urmărire penală și care ar manifesta reticență în cazul lăsării inculpaților în libertate, dar și părțile vătămate identificate ori martorii ar putea manifesta reținere în a relata faptele și împrejurările pe care le cunosc, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de

libertate a inculpaților, această măsură preventivă fiind de natură să

garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal

Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana fiecărui inculpat, care s-au dovedit a fi persoane agresive, violente, încercând totodată să ascundă urmele săvârșirii infracțiunilor și, implicit, să înlăture răspunderea lor penală.

Față de celelalte apărări formulate în cauză, instanța a reținut că împrejurarea că inculpata K. L. I. are un copil minor în vârstă de doar 10 luni pe care îl alăptează nu este de natură să impună cu necesitate aplicarea doar a unei măsuri restrictive de libertate, interesul superior al minorului invocat de apărătorul inculpatei neputând fi mai presus decât cel al societății și al ocrotirii ordinii publice și a bunei desfășurări a procesului penal, nefiind în prezența unui litigiu de dreptul familiei, cu atât mai mult cu cât gravitatea faptelor este una ridicată, iar activitatea infracțională a inculpatei este una extrem de amplă, un număr de cel puțin 10 părți vătămate fiind împrumutate cu camătă de către aceasta și apoi amenințate în vederea restituirii împrumuturilor. Mai mult, grija pentru copilul minor invocată cu ocazia apărării nu a împiedicat-o pe inculpată nici să recurgă la procedeul cunoscut în comunitatea locală sub denumirea de "vânzarea burții"; (respectiv

"cumpărarea burții"; de către inculpată), oferind altor femei însărcinate sume de bani cu titlu de împrumut, în schimbul alocațiilor copiilor nenăscuți pe o perioadă de 2 ani sau mai mare și nici să facă deplasarea la Oficiul Poștal J. pentru a primi inclusiv din partea datornicilor sumele de bani cuvenite acestora cu titlu de alocații sau de ajutoare sociale în diverse forme, așa cum rezultă din imaginile surprinse cu ocazia realizării flagrantului și cu ocazia efectuării mai multor supravegheri operative.

În privința inculpatului B. I. G., s-a invocat o lipsă a discernământului acestuia, susținându-se că, datorită handicapului de care suferă, discernământul său este alterat și nu există dovezi în sensul existenței discernământului. Față de dispozițiile legale care prevăd răspunderea penală a unei persoane de la 18 ani, instanța apreciază, raportat la diagnosticul menționat în certificatul de încadrare în grad de handicap emis în urmă cu 9 ani, că acesta nu este de natură să ridice îndoieli cel puțin la acest moment cu privire la discernământul în comiterea faptelor care i se impută, cu atât mai mult cu cât activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă îndelungată, iar declarațiile date în cursul cercetărilor de până acum nu ridică semne de întrebare în privința discernământului său.

În ceea ce privește analogia invocată de către apărătorul ales al inculpaților K. E., K. I., K. S. P., K. R. I., B. I. G., F. N.

A. și K. L. I. cu dosarul nr.132/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în care s-a dispus trimiterea în judecată a patru inculpați pentru comiterea mai multor infracțiuni de șantaj oarecum similare cu cele reținute în prezentul dosar, iar în cadrul anchetei din acel dosar au fost puși în libertate inculpații, instanța reține că punerea în libertate a inculpaților respectivi s-a făcut după aproximativ 3 luni de la momentul luării față de ei a măsurii arestării preventive, apreciindu-se că în acel interval de timp impactul social și rezonanța negativă a faptelor s-a diminuat. Or, chiar raportat la această

apărare formulată, se impune luarea celei mai drastice măsuri preventive față de pericolul social concret al faptelor și al inculpaților.

Față de motivele expuse anterior, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit.f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

  • Biroul Teritorial S. și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, de la data de 27 martie 2013 până la data de 24 aprilie 2013 inclusiv în cazul inculpaților K. E., K. S. P., K. L. I., K.

T., B. I. G., K. R. I. și F. N. A. și de la data punerii în executare a mandatului în cazul inculpatului K. I., emițându-se mandate de arestare preventivă a inculpaților în acest sens.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații K. E., K. I. ,

K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și K. L.

I., solicitând judecarea în stare de libertate.

În motivele de recurs formulate de către aceștia prin apărătorul ales, fila 31, s-au arătat următoarele :

Inculpații sunt cercetați de către DIICOT - Biroul Teritorial S. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal. Instanța de fond în mod nelegal a dispus arestarea preventivă a acestora, neluând în considerare practica CEDO în materie, care a stabilit că arestarea preventivă este justificată când se face dovada că asupra procesului penal planează cel puțin unul din următoarele pericole - pericolul de săvârșire a unei noi infracțiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de dispariție al inculpatului sau pericolul de tulburare a ordinii publice. Or, în cazul de față, față de niciun inculpat nu a fost dovedit acest pericol și mai mult, faptele reținute în sarcina inculpaților nu au fost dovedite. S-a mai arătat că inculpata L. I. are un copil mic în îngrijire, iar atâta timp cât s-a dispus arestarea sa și a soțului ei acest copil rămâne fără îngrijire.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârii și în rejudecarea pe fond a cauzei respingerea propunerii formulate.

Examinând motivele invocate, vis-a-vis pe piesele dosarului, tribunalul a reținut că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente, urmând a fi respins în consecință.

Inculpații sunt cercetați în dosarul DIICOT - Biroul Teritorial S. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

În fapt s-a reținut în sarcina acestora că începând cu anul 2012 și până în prezent, s-au organizat în comiterea unor infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării împrumută cu importante sume de bani, diferite persoane din cartierul de cetățeni de etnie rromă din orașul J., percepându- le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperau prin amenințări și acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora.

În cazul în care victimele nu mai reușeau să-și plătească datoriile către membrii acestei grupări, acestea erau obligate prin acte de violență și amenințare să încheie și să semneze în fața notarului public diferite procuri, prin care își cedau pe o perioadă de 2 sau 3 ani toate drepturile financiare prevăzute de lege privind alocațiile de stat pentru copii minori, aflați în

întreținerea acestora, precum și din pensiile de handicap în care sunt încadrați unii membri din familiile victimelor.

Inculpații K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Inculpații K. S. P. și K. L. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Banta Giani C., Grebenar Marius, Lakatoș Iren, Grebenar Rita, Grebenar R. S., Varga Estera, Crăciun Aurora, Nagy Cerasela, Runcan M., Lăkătuș Iuliu, Lăcătuș Olga Rozalia, Rosmalint Vandana, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam

R. și Lakatoș Paul R., iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, dobânda percepută fiind de 100%, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Sergiu Aurelian.

Inculpatul K. T. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Grebenar Marius, Lakatos Iren, Grebenar R., Rosmalint Simina, Lakatos Paul iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-a obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul acelorași factori poștali Șuteu Virginica și ChiȘ Sergiu Aurelian.

Inculpatul K. R. I. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint L. M., Lăcătuș Lucian, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Ladanyi Lajos Attila, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Inculpatul B. I. G. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Grebenar Marius, Grebenar Rita, Grebenar R., Varga Estera, Lakatoș P. ița, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le- au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Inculpatul F. N. A. a împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Rosmalint I., Lakatos R., P. Melania Minodora, Lingurar Silvia, Dulanyi Pamela, Varga Marin, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani

împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali mai sus menționați.

Referitor la existența unor probe sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se reține că potrivit art. 63 alin.1 Cod procedură penală constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind.1 C.p.p. atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoană față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune (c. Varga c. României; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K-F c. Germaniei) fără a fi necesar a se putea formula o acuzare completă.

În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța a apreciat că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpați a faptelor reținute de procuror. Sunt relevante în acest sens declarațiile inculpatiilor, declarațiile parților vătămate, declarațiile de martori, acte le și înscrisurile depuse la dosar, procurile notariale.

Aceste probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezența cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpat. Din probele administrate până în acest moment în cauză instanța de fond a apreciat în mod corect că există indicii suficiente care să creeze o suspiciune întemeiată că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor.

Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților pentru ordinea publică, instanța de fond a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din natura și modalitatea de săvârșire a acestora, cât și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, astfel cum sunt acestea prevăzute la art.136 alin.8 Cod procedură penală,analizând pentru fiecare inculpat în parte pericolul pe care l-ar prezenta lăsarea lui în libertate prin prisma acestor criterii.

Intr-adevăr, la acest moment procesual, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de părți vătămate implicate, conduita inculpaților care au încercat fie distrugerea unor probe, fie intimidarea părților vătămate, instanța de fond în mod legal și temeinic a apreciat că sunt întrunite elementele prevederile art.148 lit.b,c f Cod procedură penală și că se impune arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile.

Mai mult, chiar și practica CEDO în materie a acceptat faptul că, datorită gravitații deosebite și a reacției publicului față de aceasta unele infracțiuni pot determina tulburări sociale care pot justifica arestarea preventivă, cel puțin o perioadă de timp.

Astfel, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații K. E., K. I., K.

S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și K. L. I.

, împotriva încheierii penale nr.17/A/2013 a Judecătoriei Z. . Văzând și dispozițiile art.192 alin2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive, În numele Legii :

D I S P U N E :

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A. și K.

L. I., împotriva încheierii penale nr.17/A/2013 a Judecătoriei Z. . Obligă inculpații la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 1 aprilie 2013.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Grefier,

T.

C.

M.

S. P. A.

B. M.

Red: TC/_

Dact: BM/_ Ex.2

Jud.fond: Ș. . M.C.

← Încheierea penală nr. 42/2013. Propunere de arestare...  Încheierea penală nr. 172/2013. Propunere de arestare... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 12/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului