Încheierea penală nr. 1205/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1205/R/2013
Ședința publică din 24 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : I. | M. | , judecător |
JUDECĂTORI | : V. | V. | A. |
: L. | H. | ||
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. G., împotriva încheierii penale nr.92/C/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului, cercetat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev.de art.197 alin.1 și 3 C.penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul C. G., aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av.Pantea I. A., din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind, inculpatul învederează instanței că-și menține recursul declarat în cauză.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând cauza, să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Astfel, apreciază că inculpatutl poate fi cercetat și în stare de libertate întrucât nu există probe suficiente din care să reiasă că acesta ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului, a recunoscut și regretat fapta comisă, este la prima confruntare cu legea penală, are un loc de muncă stabil iar ceea ce s-a înctâmplar este un incident izolat. Cu onorar din FMJ.
Reprezentantul Parchetului, solicită respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele avute în vedere de instanța de fond. Consideră că există indiciile comiterii faptei astfel că măsura luată de instanță este necesară și nu s eimpune cercetarea inculpatului în stare de libertate. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul C. G., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea lui în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere că a recunoscut și regretat fapta, este la prima confruntare cu legea penală și are un loc de muncă stabil.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 92 din 17 septembrie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj
În temeiul art.149 ind.1 al.9-11, 148 lit.f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului - C. G. fiul lui Antal și Katalin, născut la data de_ în mun.Cluj Napoca jud.Cluj, domiciliat în mun. Cluj Napoca str.Aurel V. u nt.44 ap.36, f.f.l mun.Cluj Napoca str.Cantonului f.n. jud.Cluj, posesor al C.P. seria PC nr.7., eliberată de SPCLEP Cluj Napoca, CNP 1., fără antecedente penale,
- pe o durată de 29 zile, începând cu data de 17 septembrie 2013 și până la 15 octombrie 2013.
Conform art.189 C.pr.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocati Cluj suma de
100 lei, av. Olariu Octavian, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce s-a avansat din F.M.J.
Potrivit art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul C. G. pentru o perioadă de 29 zile, având în vedere că se impune o astfel de măsura pentru buna derulare a anchetei penale.
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin rezoluția din_, confirmată în aceeași dată de către procuror potrivit art. 228 alin.3 ind.1 c.p.p., s-a început urmărirea penală față de învinuitul C. G., reținându-se că din actele de la dosar rezultă indicii temeinice că acesta a săvârșit infracțiunea de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1 și alin. 3 c.p.
Prin ordonanța din data de 17 septembrie 2013, în temeiul art. 235 C.pr.pen. a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva învinuitului, pentru comiterea infracțiunii de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1 și alin. 3 C.pen., învinuitul dobândind calitatea de inculpat.(f. 53)
Față de învinuit s-a luat măsura preventivă a reținerii, pe termen de 24 ore din data de_ ora 14,35 măsură ce expiră în data de_ ora 14,35.
În fapt, din actele efectuate a rezultat că la data de_ numitul Angheluș L. Iosif a sesizat organele de poliție din cadrul Poliției mun.Cluj Napoca -Secția 1 Poliție, despre faptul că fiica sa minoră în vârstă de 8 ani, a fost supusă la perversiuni sexuale de un individ necunoscut. În cursul cercetărilor a fost identificat numitul C. G. fiul lui Antal și Katalin, născut la data de_ în mun.Cluj Napoca jud.Cluj, ca fiind posibilul autor al faptei.
Din cercetările efectuate a rezultat că, în data de_ în jurul orelor 13,30, numitul Angheluș L. Iosif, tatăl minorei Angheluș Antonia Sara în vârstă de 8 ani (născută la data de_ ) a condus-o pe aceasta până în stația de autobuze situată în Piața Mihai Viteazul, din mun.Cluj Napoca, de unde urma ca minora să plece singură spre casă, cu autobusul. În jurul orelor 13,30 -14,00, după ce minora s-a urcat în autobuzul nr.33, în timp ce acesta staționa în Piața Mihai Viteazu, inculpatul a acostat-o și prin amenințare cu acte de violență a determinat-o să coboare din autobuz, după care a dus-o până în zona dealului Cetățuie din mun.Cluj Napoca, unde în magazia unui imobil în construcție de pe str.Șerpuitoare f.n, cu intenție, prin constrângerea minorei realizată prin amenințarea cu acte de agresiune asupra minorei și acte de violență, precum și profitând de imposibilitatea ei de a-și exprima voința, învinuitul i-a introdus penisul în cavitatea bucală și a obligat-o să întrețină un act sexual oral. După finalizarea actului sexual, pentru a-i permite cel mai probabil să se îndepărteze de la locul faptei și să împiedice minora să anunțe autoritățile, inculpatul a închis-o pe minoră în magazia respectivă, blocând ușa de acces cu o presă de struguri, dar cu toate acestea, după mai multe încercări, minora a reușit să deschidă ușa și să iasă afară.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii de viol asupra minorei, arătând că a săvârșit această faptă datorită stării de ebrietate în care se afla.
Date și indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa rezultă din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (f.6-18), adresa nr. 7. din_ a IPJ Cluj din care rezultă că urmele papilare ridicate de la locul faptei aparțin inculpatului (f. 20), declarațiile părții vătămate Angheluș Antonia Sara (f. 22-23) care se coroborează cu raportul psihologic preliminar nr. 6875/II/2/11 din_ întocmit de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (f. 35), procesul-verbal de examinare a unor obiecte de îmbrăcăminte a minorei și planșe foto (f. 30-29), procesul- verbal din_ de vizionare a camerelor de supraveghere (f. 34), fișa UPU (f. 37-40), declarația reprezentant legal Angheluș L. Iosif (f. 41-42), declarațiile de recunoaștere a faptelor de către inculpat (f. 49, 51, 54-55).
Dată fiind activitatea infracțională desfășurată de inculpat, modalitatea concretă de materializare a acesteia, împrejurările care califică acțiunea sa, valorile sociale lezate, precum și modul de operare, instanța apreciază că în cauză se impune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile . Temeiul de drept care justifică măsura arestării preventive este prevăzut în art. 148 lit. f Cod proc pen și constă în pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este de închisoare mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Din actele de la dosar rezultă probe și indicii temeinice că fapta inculpatului se încadrează juridic în infracțiunea de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1 și alin. 3 C.pen care este pedepsită de lege cu închisoare de la 10 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi. Pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din împrejurările în care inculpatul a comis fapta, respectiv pentru atisfacerea nevoilor sale sexuale, profitând de imposibilitatea minorei de a-și exprima voința, fiind minoră în vârstă de 8 ani, context în care datorită vârstei nu are posibilitatea de a-și exprima un consimțământ valabil, prin constrângere morală și fizică, în loc public, a determinat-o pe minoră să coboare din autobuzul nr.33 staționat în Piața Mihai Viteazul, după care a dus-o pe minoră până pe str.Șerpuită din mun.Cluj Napoca în zona Cetățuie, unde a constrâns-o pe minoră să efectueze actului sexual oral solicitat; din natura și gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului care a pus în pericol integritatea corporală și dezvoltarea psihică ulterioară a copilului în vârstă de doar 8 ani, obligat la acte sexuale orale, aspecte ce imprimă o
periculozitate socială ridicată a faptei și a inculpatului.
Mai trebuie subliniat faptul că, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori a unor astfel de fapte. Mai trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de stat nu acționează cu fermitate, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Starea de pericol pentru ordinea publică, spre deosebire de pericolul social concret al faptei respective, presupune o rezonanță a acelei fapte, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială iar fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate. Lăsarea în libertate a inculpatului ar reprezenta o încurajare a săvârșirii unor fapte similare atât de către inculpat cât și de către persoane care au această tendință, în lipsa unei reacții ferme a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte. Propunerea de față este în deplină concordanță cu punctul de vedere exprimat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a statuat în repetate rânduri că, infracțiunile prezentând o gravitate deosebită - ca și cea din prezenta speță - pot să suscite o tulburare socială care să justifice măsura preventivă privativă de libertate în cursul urmăririi penale și a judecății.
Astfel, a fost admisă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și în temeiul art.149 ind.1 al.9-11, 148 lit.f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a
inculpatului C. G. pe o durată de 29 zile, începând cu data de 17 septembrie 2013 și până la 15 octombrie 2013.
Conform art.189 C.pr.pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocati Cluj suma de
100 lei, av. Olariu Octavian, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce s-a avansat din F.M.J.
Potrivit art.192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare (în care se include și onorariul avocațial din oficiu) au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul CSANKA G. criticând solutia instantei de fond ca fiind netemeinică si nelegală si a solicitat casarea încheierii atacate si pronuntarea unei decizii prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă, iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Recursul a fost motivat arătându-se că poate fi cercetat și în stare de libertate întrucât nu există probe suficiente din care să reiasă că ar prezenta pericol pentru ordinea publică, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului, este la prima confruntare cu legea penală, are un loc de muncă stabil, iar comiterea faptei constituie un incident izolat.
Procedând la judecarea recursului prin prisma motivelor invocate,pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum si din oficiu, potrivit art.385/6 alin.3 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei deduse judecatii, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 148 Cod procedură penală, măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 143 Cod procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute la lit a-f.
În cursul urmăririi penale, conform art. 149/1 Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului se dispune la propunerea motivată a procurorului. Or, examinând propunerea de arestare formulată, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale în materie, se constată că fondat prima instantă a statuat că este întemeiată, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit.b și f Cod procedură penală
Astfel, din materialul probator administrat până în prezent în cauză, rezultă că sunt probe sau indicii temeinice, în sensul precizat de art. 68/1 Cod procedură penală, că inculpatul ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, respectiv infracțiunea de viol prev. și ped. de art. 197 alin. 1 și alin. 3 C.pen. fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive, este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul a săvârșit infracțiunea. În hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.
În speță, din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta, relevante sub aspectul îndeplinirii acestei condiții fiind mijloacele de probă administrate până în prezent, si care constă în aceea că în data de_ în jurul orelor 13,30 -14,00, inculpatul a acostat-o pe minora Angheluș Antonia Sara în vârstă de 8 ani în autobuzul nr. 33 în timp ce acesta staționa în Piața Mihai Viteazu și prin amenințare cu acte de violență a determinat-o să coboare din autobuz, după care a dus-o până în zona dealului Cetățuie din mun.Cluj Napoca, unde în magazia unui imobil în construcție de pe str.Șerpuitoare f.n, cu intenție, prin constrângerea minorei realizată prin amenințarea cu acte de agresiune și acte de violență, precum și profitând de imposibilitatea ei de a-și exprima voința, inculpatul a obligat-o să întrețină un act sexual oral. După finalizarea
actului sexual, pentru a-i permite cel mai probabil să se îndepărteze de la locul faptei și să împiedice minora să anunțe autoritățile, inculpatul a închis-o pe minoră în magazia respectivă, blocând ușa de acces cu o presă de struguri, dar cu toate acestea, după mai multe încercări, minora a reușit să deschidă ușa și să iasă afară.
Tot astfel, se constată că inculpatul se află în situația prevăzută la art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea presupus comisă este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea acestei ultime condiții, se au în vedere gravitatea faptei, împrejurările concrete de săvârșire a acesteia si modul de operare.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat în cazul Letellier vs Franța că în circumstanțe excepționale, pe motivul gravității în dauna reacției publice, anumite infracțiuni, pot constitui cauza unor dezordini sociale în măsură să justifice detenția, cel puțin pentru un timp.
În cauză, inculpatul este cercetat pentru comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancționării de către legea penală, ci și prin consecințele produse deoarece prin fapta pretins comisă a adus atingere unor valori sociale deosebit de importante, respectiv dreptul la viata privata si libertate sexuala a unei persoane, valori care se evidentiaza cu mai mare putere atunci când vicitma este un copil.
Așa fiind, apare cu puterea evidenței rezonanța negativă în rândul opiniei publice a comiterii acestor fapte și constând într-o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică, reacție care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice, al respectului față de lege, stimulând o anumită stare de insecuritate socială dacă împotriva unor fapte grave organele de stat nu acționează suficient, că legea nu este aplicată cu hotărâre.
Toate aceste aspecte îndreptățesc concluzia că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, generând, implicit, o stare de neîncredere și insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale, ordinea publică implicând un climat social firesc, în care să fie asigurată funcționarea normală a instituțiilor statului.
Prin prisma celor mai sus arătate, se constată că măsura arestării preventive a inculpatului se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 al.1 C.p.p., iar circumstanțele personale ale acestuia vor fi avute în vedere cu ocazia soluționării în fond a cauzei, în măsura în care va fi trimis în judecată, iar instanța se va orienta spre o soluție de condamnare. Sub acest aspect, situatia familiala și conduita în societate a inculpatului nu sunt de natură a determina instanța să se orienteze, la acest moment procesual, spre luarea unei alte măsuri preventive, mai puțin restrictive.
Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. b C.proc.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, iar încheierea atacată se va menține în totalitate ca fiind legală și temeinică.
Inculpateului i s-a asigurat asistență juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili suma de 100 Ron în favoarea Baroului de Avocați Cluj ce se va avansa din FMJ.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se va dispune obligarea inculpatului recurent să plătească 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul CSANKA G., împotriva încheierii penale nr. 92 din 17 septembrie 2013 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului Cluj, suma de 100 lei ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. M. V. V. A. L. H.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. A. I.
| ← Încheierea penală nr. 493/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 224/24. Propunere de arestare preventiva... → |
|---|
