Încheierea penală nr. 86/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal: 3184
ÎNCHEIEREA P. Ă NR.86/R/2013
Ședința publică din data de 14 august 2013 Instanța constituită din :
Președinte: R. M. Judecător: M. L. Judecător: A. Ț. Grefier: A. B.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații B. I. -I., B. C.
-I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M.
-D., Ș. Z. -A., B. C. -V. și B. F. -R., împotriva încheierii penale nr. 73 din data de_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, prin care s-a luat față de inculpați măsura arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul B. I. -I., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul B. C. -I., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ
C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul C. A. V.
, aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul L. P. -A., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul N. M. -A., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul P. C. -V., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul P. M. -D., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul Ș. Z. -A., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. -C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar, inculpatul B. C. -V., aflat in stare de arest preventiv in A. ul IPJ C., asistat de aparatori alesi, av. B. Calin si Ciocian I. C., ambii din cadrul Baroului C., cu imputerniciri avocatiale depuse la dosar și inculpatul B. F. -R., aflat in stare de arest preventiv in A. ul
IPJ C., asistat de aparator ales, av. Timoce Milu-Constantin, din cadrul Baroului B. esti, cu imputernicire avocatiala depusa la dosarul cauzei.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. M. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanta constata ca la dosarul cauzei a fost acvirat dosarul de urmarire penala nr. 6957/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria C. -N. .
La întrebarea instanței, inculpatii B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A. ,
B. C. -V. si B. F. -R., arată că își mențin recursurile formulate.
Instanța procedează la identificarea inculpatilor B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A., B. C. -V. și B. F. -R. .
Instanța aduce la cunoștința inculpatilor faptul că, în cadrul soluționării recursului audierea lor este obligatorie, având dreptul să nu dea nicio declarație și să se prevaleze de dreptul la tăcere prev. de art. 70 alin. 2 C.p.p.
Inculpatii B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N.
M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A., B. C. -V. și B.
F. -R., arată că nu doresc să dea o declarație în fața instanței de recurs, întrucat își mentin declaratiile date în fața judecatorului fondului.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Atât reprezentanta M. ului Public cât și aparatorii alesi ai inculpatilor arată că nu au cereri de formulat sau exceptii de invocat.
Aparatorul ales al inculpatilor B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., S. Z. -A. și B.
C. -V., av. B. Calin, depune la dosarul cauzei un set de inscrisuri in circumstantiere in ceea ce ii priveste pe toti inculpatii pe care ii asista, respectiv caracterizari, acte de stare civila, contracte de la locul de munca s.a. De asemenea, depune o adresa inregistrata de Scutul Negru in data de_, anterior declansarii oricaror cercetari in acest dosar, cu privire la un alt incident la care va face referire si practica judiciara referitor la respingerea propunerii de arestare pentru infractiunea prev. de art. 321 C.pen.
Aparatorul ales al inculpatilor B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., S. Z. -A. si B.
C. -V., av. Ciocian I. C., depune la dosarul cauzei motivele de recurs.
Aparatorul ales al inculpatului B. F. -R., depune la dosarul cauzei motivele de recurs si separat, fata de inscrisurile depuse de catre colegul sau, un set de caracterizari cu privire la inculpatul B. F. -R. .
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată că recursurile sunt în stare de judecată și acordă cuvântul participanților în susținerea recursurilor declarate.
Aparatorul ales al inculpatilor B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A. și B.
C. -V., av. Ciocian I. C., solicita admiterea recursului si rejudecand cauza sa dispuna punerea in libertate a inculpatilor.
In subsidiar, solicita instantei sa ia alte masuri care sa impuna alte obligarii, respectiv posibilitatea de a nu parasi tara sau localitatea.
Raportat la punctele pe care le-a sustinut si in scris, o sa se refere strict la aprecierea judecatorului fondului care nu a avut in vedere nelegalitatea referatului intocmit pentru propunerea de arestare preventiva si anume neascultarea inculpatilor la momentul la care acestia si-au manifestat dorinta de a da declaratie, insa nefiind informati concret asupra faptelor materiale de care au fost acuzati, nu au putut da foarte multe detalii la acel moment, motiv pentru care in fata judecatorului au preferat sa dea acele declaratii pe care le sustin in totalitate.
Cu privire la punctul 2 din motivele de recurs, arata ca judecatorul care a dispus asupra masurii arestarii preventive, nu a luat in considerare solicitarea lor raportat la audierile martorilor fiindu-le incalcat dreptul la aparare, in masura in care acesti martori au fost audiati inclusiv in ziua in care au fost prezenti la politie, urmarirea penala era pusa deja in miscare si erau chiar in sediul politiei, motiv pentru care, conform dreptului la aparare, trebuiau sa fie solicitati cand se dispune aceasta audiere pentru a putea formula aparari sau eventuale intrebari. Arata ca aceste motive sunt sustinute in motivele de recurs, motiv pentru care solicita instantei sa aiba in vedere aspectele pe care le-a subliniat.
De asemenea, arata ca ar exista o discutie raportat la 4 dintre inculpati, B. I.
, P. M., Ș. Z. si B. C. -V., care au fost audiati raportat la propunerea de arestare preventiva, de un procuror pe care in acest moment il considera necompetent material pentru ca, conform art. 236 rap. la art. 1491si art. 234 C.p.p., procurorul sesizat trebuia sa faca aceste audieri si inclusiv sa intocmeasca referatul, nicidecum un alt procuror. In cauza, la 4 dintre inculpati asa s-a procedat.
In ceea ce priveste circumstantierea personala a fiecarora, s-au depus niste scripte pe care solicita instantei sa le aiba in vedere si pe care le va sustine colegul sau, raportat la lipsa unei stari de recidiva, la caracterele personale, la modul de desfasurare a activitatii si toate celelalte aspecte, pe care instanta care a dispus masura arestarii trebuia sa tina cont la momentul la care dispune asupra acestei masuri.
Ultimul punct era acea alternativa de a se dispune prin exceptie asupra libertatii inculpatilor, motiv pentru care nu s-a avut in vedere sub nicio forma o posibilitate de a se stabili o cu totul alta masura neprivativa de libertate, inculpatii nu au prezentat nicio clipa impresia sau imaginea ca s-ar sustrage de la buna desfasurare a procesului penal si tot ceea ce implica aceasta desfasurare, motiv pentru care solicita instantei sa aiba in vedere chiar si in subsidiar, aceasta posibilitate de a se lua o alta masura neprivativa de libertate, acestea fiind doar exceptii pe care CEDO le sanctioneaza in masura in care nu este dovedit acest pericol social.
Solicita instantei sa aiba in vedere toate motivele pe care le-a depus in scris si sa dispuna in consecinta.
Aparatorul ales al inculpatilor B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A. și B.
C. -V., av. B. Calin, solicita instantei admiterea recursului, casarea incheierii atacate si rejudecand sa dispuna in principal, respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Judecătoria Cluj-Napoca si in subsidiar,
daca instanta va considera ca sunt indeplinite conditiile legii, prin raportare la art. 146 alin. 111C.p.p. sa dispuna luarea unei oricare alte masuri, respectiv obligarea de a nu parasi tara sau localitatea.
Arata ca s-au invocat in scris in motivele de recurs 2 motive de ordin procedural si anume ca: 1. potrivit art. 1491C.p.p. audierea in ceea ce priveste luarea unei masuri preventive trebuie sa fie distincta fata de audierea inculpatilor, respectiv a invinuitilor, in momentul punerii sub invinuire pe starea de fapt respectiv asupra invinuirii care li se aduce. Este evident ca in acele declaratii in care se arata ca inculpatii doresc sa dea declaratie dupa ce potrivit art. 228 alin. 6 C.p.p. li se aduce la cunostinta invinuirea si prin raportare la art. 6 din C.p.p., in mod amanuntit cu privire la fiecare dintre
inculpati, vor dori sa dea declaratie. Aceasta este pozitia procesuala adoptata in fata procurorului in ceea ce priveste invinuirea care li se aduce. Nicaieri nu se va gasi in declaratie o mentiune in sensul ca s-a hotarat formularea unei propuneri de arestare preventiva de catre procuror, ca se aduce la cunostinta acest aspect si daca sunt intrebati asupra acestei situatii, in sensul sa li se aduca la cunostinta temeiul arestarii si ce pozitie procesuala adopta fata de faptul ca se va formula o propunere de arestare preventiva.
Al doilea motiv si in motivele de recurs instanta va regasi inserata inclusiv Decizia cu numar a I., pronunata in complet de 5 judecatori, in sensul ca potrivit art. 172 C.p.p. aparatorul are dreptul sa asiste la orice act procesual si procedural din cauza respectiva, in coroborare cu art. 6 din CEDO si art. 6 C.p.p., in sensul ca trebuie sa fie aduse la cunostinta invinuirea de indata sau in cel mai scurt timp posibil. S-a tras concluzia de I. ca din momentul punerii sub invinuire si pana la momentul aducerii la cunostinta a invinuirii ar trebui sa fie exercitat acest drept prev. de art. 172 C.p.p., in sensul ca aparatorul sa poata sa asiste la acele acte de urmarire penla, respectiv administrare de probe, luare de declaratii s.a. In speta, punerea sub invinuire a fost simultana cu luarea tuturor declaratiilor si administrarea tuturor probelor in acest dosar, astfel incalcandu-se flagrant si in mod grav dreptul la aparare, inculpatii si invinuitii din acel moment neavand dreptul sau posibilitatea sa isi exercite efectiv acest drept la aparare prin luarea in mod amanuntit a invinuirii si prin posibilitatea aparatorului de a lua participa la luarea declaratiilor martorilor s.a.
In ceea ce priveste fondul acestei cauze in sensul admiterii recursului si respingerii propunerii de arestare preventiva, arata ca gravitatea si pericolul concret pentru ordinea publica, prin raportare la Incheierea prin care s-a dispus admiterea propunerii de arestare preventiva, se face referire la gravitatea faptei si aceasta este redata intr-un anume mod tendentios, denaturat si mult amplificat fata de ceea ce s-a intamplat in sensul ca se prezinta lucrurile intr-un mod trunchiat si anume un grup de indivizi patrund intr-un local Janis, intr-o dimineata, peste 3 persoane care in mod pasnic consumau bauturi alcoolice si ii lovesc cu bestialitate, insa lucrurile nu stau delor asa potrivit tuturor probelor administrate la dosarul cauzei.
Pe de o parte, ar fi de precizat ca acest episod este parte dintr-un film care are 4 episoade. A dovedit faptul ca anterior acestui incident a avut loc un incident de o amploare si de o gravitate mult peste amploarea acestui eveniment, in sensul ca la discoteca din Aghires politia a solicitatat interventia Scutului Negru, Scutul Negru si oamenii care erau la interventie si care o mare parte se afla azi in fata instantei, au intervenit, le-au imobilizat pe acele persoane care erau agresive si care erau inarmate
cu bate de baseball, cu crose de golf metalice, cu sape. Conform scriptului si raportului depus la dosarul cauzei si a adresei prin care Scutul Negru a raspuns la solicitarea politiei de a prezenta un nou raport de eveniment, acele persoane au fost predate politiei, cele 5 persoane predate politiei au continuat sa scuipe, sa injure, sa loveasca politistii aflati la fata locului, care erau depasiti de evenimente. Ulterior punerii in libertate celor 5 persoane li s-au alaturat alte 10 persoane, s-a formulat un grup, a venit echipajul SMURD care la randul lor, membrii echipajului au fost loviti, scuipati s.a. Deci acest eveniment a fost un prim eveniment si ulterior 2 persoane V. A., un fost angajat al Scutului Negru impreuna cu o alta persoana M. A. pentru care a si depus certificate medico-legale la dosarul cauzei, au fost loviti in publici, in fata unei discoteci, respectiv la UPU, cand cel de al doilea s-a dus sa isi viziteze prietenul, cu bestialitate de catre un grup de persoane si ulterior s-au formulat plangeri penale. Al treilea incident a avut loc in aceeasi zi, in data de_ la Pennynsula, un obiectiv pazit de Scutul Negru, cand doi dintre angajati, respectiv B. si S., au fost loviti de catre acea persoana agresata la Janis, respectiv de catre F. Baias si unul dintre ei si-a pierdut starea de constienta, a fost dus la spital, au primit certificate medico-legale care arata ca au suferit leziuni ce necesita 4-5 zile de ingrijiri medicale si care au fost depuse la dosarul cauzei.
Nu spune ca modul in care au actionat a fost perfect legal si justificat, spune ca starea de fapt prezentata in Incheiere nu este starea de fapt care reflecta adevarul, in sensul ca acesti oameni au fost anuntati de catre acea persoana F. Baias ca acolo s- au adunat acele grupari, cea din Aghires, cei care i-au lovit pe cele doua persoane la UPU si respectiv in fata unei discoteci, ca fiind un obiectiv pazit de Scutul Negru s-a apasat butonul de panica care din motive tehnice nu a functionat, a fost anuntat unul dintre inculpati N. de catre unul dintre barmani, respectiv Alex ca este scandal in Janis. Acest lucru este dovedit si prin declaratiile martorilor care spun ca au evacuat 4 persoane care faceau scandal intr-o sala pe care au inchis-o si i-au trimis la alta masa, deci este dovedit faptul ca a fost initiat un scandal si prin declaratiile de inculpati ca acele persoane au fost la fata locului si ca au plecat inainte cu cateva minute; ulterior acestui incident au revenit la fata locului si l-au intrebat pe B. " Beule cine l-a lovit pe prietenul meu";.
Arata ca actiunea daca nu una justificata, cel putin una care vine ca si urmare a celor 3 subepisoade pe care le-a prezentat astazi in fata instantei.
Pe masura arestului preventiv, din punctul sau de vedere o greseala majora este faptul ca aceasta propunere se refera in grup la toate persoanele aflate in fata instantei astazi. Se spune, inclusiv in rezolutia de punere sub invinuire, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale faptul ca " indivizi imbracati in uniforma cu insemnele Scutului Negru au lovit persoane care isi beau pasnic bautura in clubul Janis";. Se poate observa pe acele imagini ca una dintre persoane care bea pasnis bautura nu a fost atinsa, cealalta persoana a fost si se refera la Fatol, a fost lovita o singura data peste genunchi, una singura a fost lovita alaturi de F. Baias, este vorba de Contea Virgil care este o persoana care l-a insotit initial in clubul Pennynsula si care a declansat si a participat la acel scandal alaturi de Baias si alaturi de actiunea de lovire a celor doi agenti care se aflau in timpul serviciului si asigurau paza obiectivului Pennynsula.
Se retine si in propunerea de arestare faptul ca cel putin cu privire la doua dintre persoane, respectiv S. si P. M. si daca ii luam prin excludere si alte persoane, se
nominalizeaza cateva persoane care sunt vazute in imagini ca lovind pe Contea Virgil si L. ca l-ar fi lovit o singura data peste genunchi pe martorul Fatol. Din punctul sau de vedere, pe de o parte, raportat la art. 136 C.p.p. si fata de unele persoane se retine ca au fost debordant de sincere, au participat la ancheta activ si ca au expus starea de fapt cu lux de amanunte, ca de fiecare data au raspuns pozitiv la solicitarea organelor de urmarire penala. Arata ca scopul masurilor preventive este acela de a asigura buna desfasurare a procesului penal si de a evita sustragerea de la urmarire penala si de la judecata. Toti acesti inculpati s-au prezentat la ora indicata de organul de urmarire penala, indiferent daca au fost citati procedural sau ca au fost anuntati prin intermediul colegilor. Pe de alta parte ca si argument logic, in ipoteza in care inculpatii au dat declaratii sincere si au raspuns complet la toate intrebarile, care ar fi interesul lor sa impieteze asupra desfasurarii urmaririi penale sau sa influenteze alti martori, daca acestia au avut o pozitie sincera fata de ceea ce s-a intamplat. Pe de alta parte, martorii au dat unele declaratii complete referitor la ceea ce au vazut si daca e sa analizam, potrivit art. 143 C.p.p. rap. la art. 321 alin. 1 C.pen., din punctul sau de vedere, fata de
unii dintre inculpati, nu sunt probe sau indicii in sensul art. 681C.pen. si art. 5 din CEDO, in sensul ca instanta nu poate sa constate ca ar exista o presupunere rezonabila sau motive imtemeiate ca au savarsit vreo infractiune. Avem de a face cu art. 321 C.pen. care este o infractiune cu continuturi alternative, insa el se intreaba, in ipoteza
in care se spune ca acest grup a lovit anumite persoane, nu se face referire la nicio alta situatie in sensul ca au proferat amenintari, au adresat injurii sau orice alta activitate care poate sa se circumscrie unei activitati de realizare a laturii obiective a infractiunii prev. de art. 321 C.pen. si atunci se intreaba fata de cei care chiar procurorul arata ca nu au lovit si nu au facut nimic, insa prin prezenta lor au intarit convingerea celorlati. Atunci poate am putea discuta despre o complicitate morala la aceasta infractiune.
Din punctul sau de vedere, raportat la unii dintre inculpati, nu exista probe sau indicii temeinice in sensul art. 143 C.p.p. asa cum a aratat prin raportare la art. 681C.pen. si art. 5 din CEDO.
Raportat la art. 148 lit. f C.p.p. in sensul ca trebuie sa fie o infractiune care este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 5 ani si prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Pe de parte, doreste sa faca referire la faptul ca maximum special prevazut de lege in acest moment pentru art. 321 C.pen. este 5 ani. A depus la dosarul cauzei respingeri de propunere de arestare preventiva care se refera la art. 321 alin. 1 si 2 C.pen., aici avem de a face doar cu art. 321 alin. 1 C.pen. Desigur practica judiciara nu este izvor de drept, insa exista acel principiu care spune ca la aceleasi premise se impun aceleasi solutii, dar spune ca aici este valabil un alt principiu care spune ca daca in aceeasi situatie in care se respinge propunerea de arestare preventiva pentru ultraj care conturba grav ordinea publica s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventiva, cu atat mai mult s-ar impune si in in situatia data.
Pe de alta parte, exista si acea Recomandare R11/80 a Comitetului de Ministrii, la care face referire inclusiv instanta de judecata cand admite propunerea de arestare preventiva desi a depus-o la dosarul cauzei ca si probatiune in sensul unui argument pozitiv in favoarea inculpatilor. Vorbim despre persoane care nu au antecedente penale, una singura are dar a intervenit reabilitarea, care potrivit art. 133 C.pen. face sa inceteze orice interdictii si decaderi derivand din condamnare.
Pe de alta parte, arata ca este de notorietate faptul ca, lucrand ca si agent de paza in aceasta echipa de interventie, lucrezi intr-un mediu in care este foarte greu sa pastrezi un echilibru perfect, sa ai o atitudine perfecta de fiecare data, multi dintre inculpati sunt casatoriti, au copii si lucreaza de la infiintarea Scutului Negru de 8 ani de zile. La aceasta societate comerciala nu au avut niciodata incidente, nu au fost condamnati si nu au antecedente penale.
Aceste criterii la care trebuie sa ne raportam alaturi de cele 4 pericole sunt: natura si gravitatea infractiunii. Asa cum a aratat vorbim despre ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice, in noul Cod penal care va intra in vigoare peste putin timp este despartita aceasta infractiune in doua infractiuni, una prev. de art. 371 care ramane strict pe infractiunea pentru care inculpatii sunt trimisi in judecata si art. 375 care de a face cu acte de natura sexuala s.a., maximum special la noua infractiune cu tulburarea linistii publice este de 2 ani. Strict pentru aceasta infractiune sa fii pus sub urmarire, sa fie pusa in miscare actiunea penala prin ordonanta si propus pentru arestare fara antecedente penale, nu cunoaste sa existe vreo hotarare judecatoreasca la nivelul instantelor jduecatoresti din R. ia.
Un alt criteriu este importanta dovezilor ca persoana respectiva a comis o infractiune. Asa cum a aratat, daca fata de unii dintre inculpati nu exista niciun fel de indiciu ca ar fi vorba despre savarsirea unei infractiuni, spune ca si fata de ceilalti la care s-a dovedit ca au lovit acea persoana, se poate discuta cel mult despre o vatamare corporala si declaratia lui Baias este ca nu intelege sa depuna plangere penala.
Pe de alta parte spune ca trebuie sa tina cont de pedeapsa care poate fi impusa in eventualitatea condamnarii, fiind cel de al treilea criteriu prevazut de punctul 5 din aceasta Recomandare care a stat la baza formularii practicii CEDO din 1980 si pana in prezent. Nu crede ca vreo instanta si a depus la dosarul cauzei o Decizie a Curtii de Apel C. din anul 2013 prin care se respinge recursul Parchetului si recursul inculpatilor si se mentine o hotarare a J. i Zalau in ceea ce priveste 3 infractiuni: incaierare, ultraj si ultraj contra bunelor moravuri. Pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri, la o stare de fapt in care au participat 16 persoane, s-au spart sticle, s-au taiat la mana, s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca de achitare si aplicarea unei amenzi administrative. Indiferent de severitatea cu care s-ar judeca o asemenea fapta, crede si are convingerea ferma ca nicio instanta din R. ia, la oameni fara antecedente penale, raportat la un asemenea incident nu s-ar putea pronunta in sensul condamnarii persoanelor cu executare in regim de detentie si chiar pentru cei pentru care se va stabili vinovatia, s-ar impune cel mult o hotarare de condamnare cu suspendare, daca nu, asa cum a aratat, o achitare.
Pe de alta parte, trebuie sa se tina cont, tot in aceasta Recomandare R11, cu referire la art. 136 alin.8 C.p.p., de caracterul, antecedentele, situatia personala si sociala ale persoanei respective si mai ales legaturile sale cu comunitatea. Asa cum a aratat si a depus in circumstantiere mai multe scripte din care rezulta ca cei mai multi sunt incadrati in munca de ani buni de zile, unii dintre ei lucreaza de la infiintarea societatii unii dintre ei sunt casatoriti, au copii.
Din actele de stare civila si din caracterizarile depuse in circumstantiere in ceea ce ii priveste pe toti inculpatii si raportat la dispozitiile art. 136 alin. 8 C.p.p., fata de acei inculpati fata de care va constata ca sunt indicii temeinice ca au savarsit o infractiune, solicita instantei, eventual, sa dispuna luarea unei alte masuri preventive,
respectiv obligarea de a nu parasi tara si pe langa obligatiile prevazute de lege, instanta va putea dispune obligatiile pe care le va considera de cuviinta.
Pentru toate aceste considerente, solicita instantei sa dispuna admiterea recursului asa cum a fost formulat si in principal, respingerea propunerii de arestare preventiva cel putin fata de inculpatii care se retine ca nu au lovit si prin excludere, fata de cei care sunt mentionati expres ca au lovit, sa respinga in totalitate si eventual fata de ceilalti inculpati, luarea unei masuri preventive neprivative de libertate, respectiv obligarea de a nu parasi tara.
Apărătorul ales al inculpatului B. F. -R., solicită admiterea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul B. F. -R. dar și față de ceilalți inculpați.
Înțelege să critice încheierea Judecătoriei C. -N. sub mai multe aspecte:
În primul rând înțelege să reproșeze faptul că această încheiere prin care s-a dispus măsura arestării preventive nu este temeinic motivată sub aspectul dispozițiilor art. 143 C.p.p. și art. 148 lit. f C.p.p. Solicită instanței să observe că practic referatul cu propunere de arestare preventivă, sub cele două aspecte invocate, respectiv art. 143
C.p.p. și art. 148 lit. f C.p.p., este preluat în această încheiere ad-literam, cuvânt cu cuvânt în proporție de 100%, ori, din punctul său de vedere, acest lucru nu demonstrează altceva decât formalismul de care a dat dovadă instanța de fond și superficilitatea cu care a analizat această propunere de arestare preventivă. E inadmisibil să copiezi un referat cu propunere de aresatare preventivă făcând trimitere inclusiv la textele doctinare invocate de către procuror din revista Dreptul nr. 7/2003. Așa cum a arătat, din punctul său de vedere, acest lucru demonstrează formalismul instanței de fond.
Pe de altă parte, înțelege să critice încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive raportat la faptul că niciun moment, nici procurorul și nici instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive nu a analizat scopul măsurilor preventive și dacă această măsură a arestării preventive se impune a fi luată în cauză și face aici trimitere la dispozițiile art. 1491alin. 1 C.p.p. precum și la dispozițiile art. 136 alin. 1 C.p.p. Constată că nici unul din aceste texte legale nu au fost analizate cu ocazia luării măsurii arestării preventive.
În al treilea rând și extrem de important este faptul că, până la acest moment în cauză nu a fost începută urmărirea penală pentru vreo infracțiune de violență, nici lovire sau alte violențe, nici vătămare corporală din culpă. Ori, atât propunerea de arestare preventivă cât și încheierea prin care s-a luat această măsură analizează și e motivată tocmai pe astfel de fapte, infracțiuni de violență și nicidecum pentru infracțiunea pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale și s-a pus în mișcare acțiunea penală, respectiv cea prev. de art. 321 alin. 1 C.pen. și aici înțelege să facă trimitere la acea încheiere, respectiv la momentul la care instanța analizează sau face trimitere în modalitatea în care o face la dispozițiile art. 143 și art. 148 C.p.p. Chiar dacă acțiunea inculpaților a fost una în forță nu trebuie uitat că ei în momentul de față nu sunt cercetați și nu trebuie arestați pentru violențele exercitate asupra personelor vătămate care până în acest moment nu au înțeles să depună vreo plângere penală. Consideră că trebuie facută o distincție clară în această cauză între prezumtivele infracțiuni de violență care au fost comise în cauză, dar care se pot cerceta exclusiv la
plângerea prealabilă a persoanei vătămate și infracțiunea prev. de art. 321 alin. 1 C.pen.
În ceea ce privește această lipsă a plângerii prealabile a personelor vătămate, arată că atât în propunerea de arestare cât și în încheiere, se face cel puțin speculația, dacă nu se afirmă cu certitudine că până în acest moment nu a fost depusă o astfel de plângere penală împotriva inculpaților de către părțile vătănate, de teamă. În ceea ce ce privește pe părțile vătămate, în contextul în care așa cum a arătat și colegul său, în aceeași seară, în noaptea respectivă înainte de incident, aceleași persoane din clubul Janis au provocat scandal la festivalul Pennynsula și chiar au agresat doi dintre agenții de pază în văzul lumii. După acel scandal, după ce acele persoane au fost amendate de către jandarmerie s-au deplasat în localul Janis, unde cunoscând că paza este asigurată de Scutul Negru, au continuat să facă scandal și chiar au insistat să vină echipa de intervenție, să vină oamenii de la Scutul Negru pentru a-și rezolva problemele. Ori, din acest punct de vedere întreaga desfășurare a evenimentelor din punctul său de vedere denotă acțiunea provocatoare a acelor persoane care în acest moment, pentru faptele de violență, într-adevăr sunt persoane vătămate și nu părți vătămate pentru că nu au depus plângere și nicidecum o atitudine de teamă din partea lor.
Revenind la infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați prev. de art. 321 alin. 1 C.pen., opinia sa este că înregistrările de pe camerele de supraveghere, în ceea ce privește această infracțiune sunt elocvente în ceea ce privește "reacția opiniei publice";. Solicită instamței să vizualizeze acele înregistrări din care se poate observa cum reacționează clienții localului și așa în număr foarte mic, fiind vorba de maxim 5 persoane. Sunt persoane care în momentul incidentului care nu a durat mai mult de 1 minut, nici măcar nu se ridică de la masă, care nu schițează niciun gest. Sunt alte persoane în număr de 2 sau 3, care nu simt teama și nu o iau la fugă datorită fricii provocate de acțiunea inculpaților și dimpotrivă se duc și se înghesuie să vadă ce se întâmplă la fata locului, sunt curioase, dar nicidecum nu se remarcă o stare de temere în ceea ce îi privește.
Pe de altă parte, niciuna din aceste persoane străine de grupul celor trei martori care au fost agresați nu anunță organele de ordine despre incident. Nimeni din acele persoane care s-ar fi simțit amenințate de reacția inculpaților nu a avut o astfel de reacție nici în momentul incidentului, nici după momentul incidentului, ba mai mult, după ce inculpații pleacă de la local este chemată ambulanța și un echipaj de poliție. Nici la acel moment, nimeni nu se sesizează cu privire la aceste incidente.
Sesizarea cu privire la incidentul din data de_ și nu sesizarea din punct de vedere procedural astfel cu este ea prevăzută în C.p.p., ci reacția cu privire la acel incident, a apărut doar la momentul, după care printr-un comunicat al IPJ C. se arată faptul că toți acești inculpați au fost reținuți și urmează să fie duși cu propunere de arestare preventivă. Până în acel moment, după-amiaza zilei de 3 august 2013, în jurul orelor 17.00, nimeni nu s.a sesizat cu privire la ceea ce s-a întâmplat în clubul Janis, nici presa, nici opinia publică, absolut nimeni. Întreaga tevatură pe marginea acestui dosar a apărut doar după ce s-a făcut anunțul public că se efectuează cercetări și că au fost reținuți cei 10 angajați ai firmei Scutul Negru. Reacția și mai virulentă cu privire la această cauză și comentariile pe marginea acesteia, au apărut doar la data de_, când spre surprinderea sa, deși încheierea teoretic și oficial nu era motivată și instanța de recurs nu era încă investită cu soluționarea acestei cauze, considerentele acesteia au
apărut în integralitate în presă. Consideră că nu se poate proceda în această manieră pentru a justifica o măsură a arestării preventive pentru a jusitica un pericol concret pentru societate.
Dorește să mai învedereze instanței două aspecte:
Încă din primul moment al anchetei, la momentul audierii și prezentării inculpatului B. în fața organelor de poliție, acesta a dat declarații atât în calitate de învinuit cât și în calitate de inculpat, după ce s-a pus în mișcare acțiunea penală, a dat declarații și în fața judecătorului care a fost investit cu propunerea de arestare preventivă. Ori, toate apărările lui și toate susținerile lui au fost ignorate cu desăvârșire ca și cum ele nu ar fi existat. Crede că măcar în acest moment susținerile și apărările inculpatului B., dar și ale celorlalți inculpați, ar trebui analizate și nu a stabili vinovăția sau nevinovăția lui, nu pentru a stabili dacă a procedat sau nu a procedat corect pentru că în mod evident cu a procedat corect. Crede că trebuie analizate strict pentru a vedea dacă în acest moment măsura arestării preventive se impune a fi luată față de acesta.
În ceea ce îl privește pe inculpatul B., într-adevăr din punct de vedere juridic acest inculpat are o situație juridică specială fiind în stare de recidivă postexecutorie și aici dorește să facă următoarea precizare: în urmă cu mai mulți ani de zile inculpatul a fost implicat într-un alt incident pe care la acel moment, după ce a fost trimis în judecată, Tribunalul Cluj l-a apreciat ca nefiind faptă infracțională și s-a dispus achitarea inculpatului. Ulterior, instanțele superioare au avut o altă opinie și au dispus condamnarea definitivă a acestui inculpat pentru infracțiunea de tâlhărie. După ce și-a ispășit pedeapsa pe care a primit-o care a fost de 1 an 4 luni cu executare, inculpatul s- a reintegrat social, s-a ținut departe de toate aceste activități ilicite, și-a întemeiat o familie, este căsătorit, are în întreținere un copil minor de sub 2 ani de zile și în fața instanței de fond a depus atât certificatul de săcătorie cât și certificatul de naștere al fiicei sale minore, își câștigă existența în mod licit, s-a dedicat unei cariere sportive pe care se pare că e pe cale să o rateze și există la dosarul cauzei acele caracterizări, în special aceste aspecte le vizează cu privire la activitatea lui sportivă și a depus inclusiv o caracterizare de la patronul clubului Janis acolo unde s-a întâmplat incidentul. Solicită instanței să aibă în vedere opinia acestui angajator față de angajatul B. R. .
Toate aceste aspcte care țin strict de circumstanțiere trebuie avute în vedere la luarea oricărei măsuri a arestării preventive, ele sunt în concordanță cu dispozițiile art. 136 alin. 8 C.p.p. și din punctul său de vedere demonstrează că la acest moment, luarea măsurii arestării preventive față de acest inculpat nu se justifică, cu atât mai mult cu cât, personal are ferma convingere că cele 10 zile de când se află în stare de arest l-au adus cu picioarele pe pământ.
Arată că este de acord că infracțiunile de violență trebuiesc stopate, că trebuie luate măsuri pentru oprirea unui astfel de val de violențe, dar nu crede și nu este de acord ca inculpatul B. și până la urmă și ceilalți coinculpați care se află în boxă alături de el, să fie acardoul pentru toată pleada aceasta de acte violente din ultima vreme. Nu crede că arestarea acestor oameni este în măsură să rezolve această problemă la fel cum nu crede că arestarea unui schimb întreg a unei firme de pază este în măsură să eradicheze aceste acte de violență.
Pentru toate aceste considerente, solicită instanței să dispună admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza să dispună respingerea
propunerii de arestare preventivă formulată în cauză de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și dacă apreciază necesar să impună în sarcina inculpatului B. o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, fie obligarea de a nu părăsi țara, fie obligarea de a nu părăsi localitatea, cu toate obligațiile pe care instanța le consideră necesare astfel încât scopul măsurilor preventive să fie atins și la fel să fie asigurată și buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentanta M. ului Public, față de recursurile declarate, solicită instanței să dispună respingerea acestora și să mențină hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Din punctul său de vedere, instanța de fond în mod corect a analizat situația acestor inculpați și a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile cerute de art. 143 C.p.p., la dosar există indicii temeinice că aceștia s-ar face vinovați de săvârșirea infracțiunii pentru care sunt cercetați. În afară de indicii există chiar și probe care vin în susținerea învinuirii aduse de către parchet.
Astfel, starea de fapt care rezultă din probele care au fost administrate până în acest moment este cea pe care a reținut-o instanța. Probele la care a făcut referire sunt chiar declarațiile unora dintre inculpați care prezintă într-un stil propriu un punct de vedere asupra celor întâmpate însă se coroborează cu celelalte probe care există, imaginile video din care se poate vedea ce s-a întâmplat foarte clar în acea dmineață în localul respectiv, declarațiile martorului Baias-victima acestui incident, declarația martorului Fatol A., declarația martorei Goga A. care a relevat în declșarația dată starea de temere ce i-a fost creată prin această interveție în forță a inculpaților, declarația martorului Golub A. -supraveghetor de sală care arată că nu a cerut în acel moment intervenția forțelor de ordine, declarația martorului Ursu M. care confirmă, la fel ca și ceilalți martori incidentele, declarația martorilor B. Aurelian L.
, Socaciu Patricia, P. escu I., toate aceste probe conturează starea de fapt reținută de către instanță.
De asemenea, sunt îndeplinite dispozițiile art. 148 lit. f C.p.p., ambele teze prevăzute de acest articol atât pedeapsa cât și pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă aceste fapte și persoana inculpaților.
Din probele care există până în acest moment rezultă că inculpații au avut anterior incidente cu unii dintre cei aflați în local la alte evenimente publice și astfel cu toții au hotărât să le aplice o corecție, în speță Baias Tomas pe care l-au și găsit acolo; inculpații s-au înarmat cu armamentul din dotare, chiar dacă se aflau în afara serviciului, au intrat în local și și-au făcut practic singuri dreptate.
În mod corect instanța a reținut că inculpații, prin serviciul pe care îl desfășoară ei, au menirea de a aplana conflictele care se pot isca în locurile publice și nu de a le provoca la rândul lor. Practic, inculpații și-au făcut singuri dreptate fiind ofensați de atitudinea anterioară a victimei.
Consideră că măsura luată de către instanța de fond este justificată și există temeiuri pentru luarea acesteia și solicită instanței să respingă recursurile formulate de inculpați și să îi oblige pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare în recurs.
Inculpatul B. I. -I., având ultimul cuvânt, arată că este căsătorit, are un copil minor în întreținere și lucrează la Scutul Negru de 8 ani de zile și nu are antecedente penale. De asemenea, arată că îi pare rău pentru cele întâmplate, solicitând instanței să fie cercetat în stare de libertate pentru a avea grijă de familia sa. În situația în care
instanța va lua o altă măsură neprivativă de libertate, se obligă să respecte toate obligațiile ce îi vor fi impuse.
Inculpatul B. C. -I., având ultimul cuvânt, arată că este căsătorit, este întreținător de familie și are studii superioare. Solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate întrucât nu are antecedente penale și regretă cele întâmplate. În situația în care instanța va lua o altă măsură neprivativă de libertate, se obligă să respecte toate obligațiile ce îi vor fi impuse.
Inculpatul C. A. -V., având ultimul cuvânt, arată că este căsătorit, are un o fetiță în vârstă de 6 luni, este student, lucrează la Scutul Negru de 8 ani de zile și nu are antecedente penale. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate, solicitând instanței să fie cercetat în stare de libertate.
Inculpatul L. P. -A., având ultimul cuvânt, arată că lucrează la Scutul Negru de 3 ani de zile și nu are antecedente penale. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate.
Inculpatul N. M. -A., având ultimul cuvânt, solicită instanței să aibă în vedere că urmează să aibă un copil și că nu are antecedente penale. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate.
Inculpatul P. C. -V., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate, arătând că este singurul întreținător al familiei. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate.
Inculpatul P. M. -D., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate, arătând că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate.
Inculpatul Ș. Z. -A., având ultimul cuvânt, solicită instanței să aibă în vedere că are studii superioare și că nu are antecedente penale. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate.
Inculpatul B. C. -V., având ultimul cuvânt, arată că este căsătorit, este singurul întreținător al familiei și lucrează la Scutul Negru de 4 ani și nu a avut niciodată probleme cu legea penală. De asemenea, arată că regretă cele întâmplate, solicitând instanței să fie cercetat în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să își ajute familia. În situația în care instanța va lua o altă măsură neprivativă de libertate, se obligă să respecte toate obligațiile ce îi vor fi impuse.
Inculpatul B. F. -R., având ultimul cuvânt, solicită instanței admiterea recursului și să dispună cercetarea sa în stare de libertate, arătând că este singurul întreținător al familiei. În situația în care instanța va lua o altă măsură neprivativă de libertate, se obligă să respecte toate obligațiile ce îi vor fi impuse
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală nr.73/_ a Judecătoriei C. -N., în temeiul art.149/1 C.pr.pen. s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj- Napoca și, în consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B. I. -I. , fiul lui Grigore și M., născut la data de_ în Pălatca, jud. C., B. C. -I. , fiul lui Grigore și Terezia, născut la data de_ în Târgu Lăpuș, jud. Maramureș, C.
A. -V. , fiul lui N. și Theodora-A., născut la data de_ în C. -N., jud. C., L. P. -A. , fiul lui A. -Aurel și C. -D., născut la data de_ în
C. -N., jud. C., N. M. -A. , fiul lui Ștefan și M., născut la data de_ în C. -N., jud. C., P. C. -V. , fiul lui V. și M., născut la data de_ în C. -N., jud. C., P. M. -D. , fiul lui V. și M., născut la data de_ în
C. -N., jud. C., Ș. Z. -A. , fiul lui Z. și Aurelia, născut la data de_ în Câmpia Turzii, jud. C., B. C. -V. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în C. -N., jud. C. și B. F. -R. , fiul lui Viorel și O., născut la data de_ în C. -N., jud. C., toți cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prev. de art.321 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.75 lit.a C.pen. (respectiv cu aplicarea art.37 lit.b C.pen. față de inculpatul B. F. -R. ), pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, pentru toți cei zece inculpați, în motivare arătându-se în esență că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen. față de inculpați și că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea acestora.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, inculpații B. I. -I., B. C. -I., C. A. -V., L. P. -A., N. M. -A., P. C.
-V., P. M. -D., Ș. Z. -A., B. C. -V. și B. F. -R., care au
criticat încheierea atacată ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea lor de îndată în libertate, iar în subsidiar luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara, în motivare inculpații arătând în esență că lăsarea lor în liberate nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică sau pentru desfășurarea în bune condiții în continuare a procesului penal, raportat la împrejurările că au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, în materialitatea acestora (fapte pe care le regretă, dar au fost comise în condițiile în care, anterior, colegi de-ai lor au fost agresați de către victima Baias Tomas și alte persoane), nu au antecedente penale (exceptându-l pe inculpatul B. F. -R. ), au familii de întreținut, respectiv nu au mai fost confruntați cu astfel de probleme, deși lucrează de mai mulți la firma de pază Scutul Negru. Totodată, ca și aspecte de nelegalitate, s-au invocat de către inculpați, prin apărătorii aleși, faptul că măsura arestării preventive a fost dispusă față de inculpați cu încălcarea dispozițiilor legale, întrucât aceștia nu au fost ascultați de procuror înainte de întocmirea propunerii de arestare preventivă, că judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă nu s-a pronunțat asupra cererii inculpaților prin care au solicitat să fie înlăturate declarațiile de martor din datele de 1 și 2 august 2013, care au fost luate cu încălcarea dreptului la apărare (întrucât inculpații nu au avut posibilitatea de a-și angaja un apărător ales care să participe la ascultarea martorilor, care au fost audiați înainte de a li se aduce la cunoștință învinuirile) și că patru dintre inculpați (respectiv B. I. -I., P. M. -D., Ș. Z.
-A. și B. C. -V. ) au dat "declarație de inculpat"; prin care li se aducea la cunoștință că se va propune luarea măsurii arestării preventive împotriva lor, în fața unui procuror necompetent material în raport cu dispozițiile art.236 și art.1491alin.1 C.pr.pen., întrucât aceste declarații nu au fost luate de către procurorul sesizat în temeiul dispozițiilor art.234 C.pr.pen. de către organul de cercetare penală (cum s-a întâmplat în cazul celorlalți șase inculpați).
Analizând recursurile formulate de inculpați, în raport cu dispozițiile legale în materie, cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că sunt nefondate.
Aceasta deoarece, instanța de fond a apreciat în mod just că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 alin.1 și art.148 lit.f C.pr.pen. față de toți cei zece inculpați sus-menționați întrucât, pe de o parte, în cauză există indicii temeinice
că inculpații B. | I. -I., B. C. | -I., C. A. | -V. | , L. P. -A., N. | M. | |
-A., P. C. | -V., P. M. | -D., Ș. | Z. | -A. | , B. C. -V. și B. | F. |
-R. au săvârșit faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina lor (fapte constând în aceea că, la data de_, în jurul orei 08,30, echipați cu ținută specifică de intervenție cu inscripția "Scutul Negru";, inculpații au agresat trei persoane de sex masculin în incinta clubului Janis Stuff, pe imaginile surprinse de camerele de supraveghere video observându-se mai multe persoane care, văzând ceea ce se întâmplă, fug sau se îndepărtează în grabă de la locul faptei, în momentul în care realizează violența de care dau dovadă autorii în acțiunile lor), în acest sens fiind declarațiile martorilor Baias Tomas, Fatol A., Goga A., Golub A., Ursu M. ,
B. Aurelian-L., Socaciu Patricia și P. escu I., imaginile video surprinse de camerele de supraveghere din incinta localului Janis Stuff și declarațiile date de inculpați.
Pe de altă parte , pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri reținută în sarcina celor zece inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, probele în acest sens rezultând, în principal, din gradul de pericol social concret, foarte ridicat, al faptelor comise, din modul și împrejurările în care faptele au fost săvârșite (de către mai multe persoane împreună, înarmate cu bastoane telescopice, în centrul municipiului C. -N., în prezența unui număr mare de persoane, de natură să provoace un impact deosebit în rândul membrilor comunității, creându-le acestora un sentiment de insecuritate raportat la exercitarea dreptului la siguranță personală; totodată, este de precizat faptul că inculpații, persoane care sunt instruite și plătite tocmai pentru a interveni în scopul aplanării conflictelor iscate în locuri publice, au profitat de echipamentul pus la dispoziție de angajator și l-au folosit la săvârșirea unor fapte antisociale, în scopul de se răzbuna pe anumite persoane cu care avuseseră anterior unele conflicte, dând dovadă de cruzime în acțiunea de lovire a unor persoane care stăteau la masă în modul cel mai pașnic posibil - martorul Baias Tomas fiind lovit până a ajuns în stare de inconștiență, după care a fost târât prin local și lăsat să zacă într-o baltă de sânge; chiar dacă unii dintre inculpați, P. M. -D. și Ș. Z. -A. nu au aplicat lovituri persoanelor aflate în local, prezența lor în scop de intimidare, alături de ceilalți inculpați, toți înarmați, a fost de natură să sporească gravitatea faptei, să întărească încrederea infracțională a agresorilor și să sporească șansele de reușită, motiv pentru care luarea măsurii arestării preventive se impune și față de aceștia), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unor persoane (dintre care unele nu se află la prima confruntare cu legea penală - inculpații C. A. -V., P. M. -D. și
B. F. -R. ) care au comis astfel de infracțiuni, ce au ajuns la cunoștința opiniei publice producând un puternic impact negativ, ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat (cercetarea în stare de libertate a inculpaților putând reprezenta chiar o încurajare la săvârșirea unor fapte similare pentru aceștia sau pentru alte persoane care au tendințe
antisociale, văzând lipsa de fermitate a justiției față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte grave).
În altă ordine de idei, referitor la criticile de nelegalitate formulate de apărătorii inculpaților, tribunalul constată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât, pe de o parte, inculpații au fost audiați, de către un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (procuror competent material în raport cu infracțiunea prev. de art.321 alin.1 C.pr.pen., conform dispozițiilor art.209 alin.4 C.pr.pen.), înainte de întocmirea propunerii de arestare preventivă, în prezența apărătorilor aleși (însă numai doi dintre inculpați, respectiv B. F. -R. și C. A. -V., au dorit să dea declarații, ceilalți prevalându-se de dreptul la tăcere), iar pe de altă parte, solicitarea privind înlăturarea declarațiilor unor martori, pe motiv de încălcare a dreptului la apărare, este o chestiune care ține de fondul cauzei, urmând a fi pusă în discuție în fața instanței sesizate cu soluționarea fondului cauzei și nu cu ocazia soluționării unei propuneri de arestare preventivă.
Pentru aceste motive, concluzionând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. I. -I., B. C. -I., C. A. V.
, L. P. -A., N. M. -A., P. C. -V., P. M. -D., Ș. Z. -A.
, B. C. -V. și B. F. -R., împotriva încheierii penale sus-menționate.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. va obliga pe fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B. I. -I. , fiul lui Grigore și M., născut la data de_ în Pălatca, jud. C., B. C. -I. , fiul lui Grigore și Terezia, născut la data de_ în Târgu Lăpuș, jud. Maramureș, C. A.
-V. , fiul lui N. și Theodora-A., născut la data de_ în C. -N., jud. C.
, L. P. -A. , fiul lui A. -Aurel și C. -D., născut la data de_ în C. -N.
, jud. C., N. M. -A. , fiul lui Ștefan și M., născut la data de_ în C. -
N., jud. C., P. C. -V. , fiul lui V. și M., născut la data de_ în C. -
N., jud. C., P. M. -D. , fiul lui V. și M., născut la data de_ în C. -
, jud. C., Ș. Z. -A. , fiul lui Z. și Aurelia, născut la data de_ în Câmpia Turzii, jud. C., B. C. -V. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în C. -N., jud. C. și B. F. -R. , fiul lui Viorel și O., născut la data de_ în C. -N., jud. C., toți deținuți în prezent în A. ul I.P.J. C., împotriva încheierii penale nr.73/_ a Judecătoriei C. -N. .
Obligă pe fiecare inculpat la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 14 august 2013.
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
R.
M. M. L.
A. B.
Ț.
Red. M.L./A.B.
2 ex./_
Jud. fond: A. -B. Birău
| ← Încheierea penală nr. 180/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 12/29. Propunere de arestare preventiva... → |
|---|
