Încheierea penală nr. 878/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.878/R/2013
Ședința publică din 17 iunie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: L. M., judecător JUDECĂTORI: M. Ș.
ANA C.
G.: M. B.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel C. reprezentat prin PROCUROR - VIOLETA TRĂISTARU
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul V. V. împotriva încheierii penale nr.394 din 7 iunie 2013 a T. ui Maramureș, pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect propunere arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul V. V., în stare de arest, asistat de către apărător ales, av. Cioltea Octavian, din cadrul Baroului Maramureș, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză.
La întrebarea instanței, inculpatul V. V. arată că își menține declarația dată în fața instanței de fond și nu dorește să dea o altă declarație în fața instanței de recurs.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului V. V. , solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, a se dispune respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.
În susținerea recursului arată că, la dosar sunt probe din care rezultă unele aspecte pe care inculpatul le-a învederat, însă despre care instanța de fond nu face vorbire. Susține că niciodată nu s-ar fi ajuns la comiterea acestei fapte dacă partea vătămată și victima nu ar fi intrat pe terenul inculpatului cu intenția vădită de a-i aplica o corecție. Solicită a se avea în vedere că anterior conflictului, părțile s-au despărțit în condiții amiabile, ulterior partea vătămată și victima revenind înarmate cu o bâtă și un cuțit, amenințându-l pe inculpat că îi taie gâtul.
În aceste condiții, inculpatul a reacționat, aruncând lopata cu jar pe primul care a ridicat bâta, iar al doilea s-a apropiat amenințător de copil. Primul care a încercat să-l lovească s-a retras fugind, fiind urmat de inculpat și de minor. În urmărirea lor, a venit cel de-al doilea cu cuțitul și în momentul în care s-a apropiat de un staul, inculpat a desprins un par din gard și a aruncat, lovind-o în cap pe victimă, urmare a cărui fapt aceasta a căzut la pământ.
Apreciază că această stare de fapt ridică multe semne de întrebare în ce privește calificarea juridică a faptei, la acest moment existând doar un raport de constatare medico-legală.
În ce privește temeiul arestării preventive respectiv, cel prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., susține că acesta trebuie analizat de la caz la caz și în contextul în care lucrurile s-au petrecut. Solicită a se avea în vedere împrejurarea că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, anterior a avut un comportament excepțional, descris chiar de martorii audiați în cauză, este familist, are doi copii în întreținere, astfel că există premisele că lăsarea sa în libertate nu poate prezenta un pericol pentru ordinea publică.
În subsidiar, solicită a se lua o altă măsură mai puțin restrictivă, respectiv obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea sau țara, prev.de art.145/1 sau 145 C.pr.pen., având garanția că se va prezenta în fața organelor de urmărire penală sau instanță.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Reprezentantul M. ui P. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, pentru considerentele arătate în motivare de către prima instanță, soluția nefiind criticabilă sub aspectele invocate de către apărare.
Inculpatul V. V. , având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate, arătând că are doi copii minori în întreținere.
C U R T E A
Prin Încheierea penală nr.394 din 7 iunie 2013 pronunțată în dosar nr._ al T. ui Maramureș, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și în consecință:
În temeiul art.1491C.pr.pen. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului V. V. (CNP 1., fiul lui S. și I., născut la data de_ în S. de Sus, județul Maramureș, domiciliat în S. de Sus, nr. 2003, județul Maramureș) pe o durată de 29 zile începând din data de 7 iunie 2013 până la 5 iulie 2013 inclusiv.
S-a respins cererea de luare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, formulată de inculpatul V. V., prin apărător.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sesizarea adresată acestei instanțe Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a solicitat arestarea preventivă a inculpatului V. V. pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de 7 iunie 2013 până la data de 5 iulie 2013, acesta fiind cercetat în dosarul nr. 323/P/2013 sub aspectul infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 C.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de_, pe fondul unui conflict spontan cu victima Ripiceanu G., a exercitat acte de violență cu o bâtă de lemn asupra acesteia, cauzându-i leziuni traumatice constând în traumatism cranio-cerebral acut, avulsie glob ocular drept, fracturi cerebrale, hematom cerebral, fracturi costale, leziuni care inițial au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața. Urmare actelor de violență victima a decedat la data de_ .
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a făcut referire la dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală, ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.
Procedând la soluționarea propunerii formulate în baza probelor administrate până în prezent în activitatea de urmărire penală, tribunalul reține următoarele :
Prin rezoluția din data de 2 iunie 2013 dată în dosarul nr. 323/P/2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174, art. 175 lit. i Cod penal și lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La data de 6 iunie 2013 față de inculpat s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 180 alin. 2 C.pen., cu aplicarea art.
33 lit. a Cod penal. Prin ordonanța din_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 180 alin. 1 C.pen., în infracțiunea prev. de art. 180 alin. 2 C.pen. și s-a dispus reținerea pe o durată de 24 de ore, iar prin ordonanța din_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod.
Potrivit dispozițiilor art.1491Cod procedură penală, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 din Codul de procedură penală și există vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală, când se consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, judecătorul dispune arestarea preventivă a acestuia arătând temeiurile care justifică luarea acestei măsuri.
Potrivit art. 681Cod procedură penală sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
Analizând propunerea formulată de parchet în raport de infracțiunea de omor calificat pentru care s-a solicitat arestarea preventivă, tribunalul a reținut că din toate probele administrate până în această fază a urmăririi penale, există indicii temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă că
inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat, respectiv că la data de 0_, în jurul orelor 1400în timp ce se afla împreună cu fiul său de 8 ani pe terenul pe care îl deține, inculpatul a avut o altercație cu victima Ripiceanu G. și soția acestuia Ripiceanu I., care scăpase mai multe vite pe terenul său. În acest context, inculpatul a trântit-o la pământ pe martora Ripiceanu I., iar pe victima Ripiceanu G. găsindu-l dormind, l- a trezit, i-a tras cizmele din picioare, lovindu-l cu acestea peste cap.
În aceeași zi în jurul orelor 1600, în timp ce inculpatul ardea resturi vegetale pe terenul său, în zona respectivă au pătruns mai multe vite, aflate în paza victimei și părții vătămate Zafiu G. D., care s-au deplasat acolo pentru a le recupera.
Iritat de acest lucru, inculpatul a început să-i înjure și să-i amenințe cu moartea pe susnumiți, apoi a luat o lopată cu jar aprins, aruncând-o spre partea vătămată Zafiu G. D., lovindu-l apoi cu același obiect peste
picioare. Față de manifestările agresive ale inculpatului, pentru a-și aigura scăparea, părțile au luat-o la fugă, în jos, spre locul numit "Drăguleasa".
Pe terenul respectiv, aparținând martorului Muj D., situat la o distanță de cca. 300 de metri de terenul inculpatului, în apropierea unui gard din lemn, inculpatul a ajuns-o pe victima Ripiceanu G. aplicându-i mai multe lovituri cu o bâtă din lemn de dimensiuni mari, cu vârf ascuțit, în urma cărora acesta a căzut la pământ, în stare de inconștiență.
Agresiunea a fost văzută de partea vătămată Zafiu G. D., de la o distanță de cca. 50 de metri, care s-a deplasat apoi în fugă la locuința familie Muj D., anunțând-o pe martora Muj I. despre cele întâmplate.
Prin constatările preliminare din data de_ ale Serviciului Medico Legal Județean Baia Mare s-a concluzionat că numitul Ripiceanu G. a prezentat leziuni traumatice - T.C.C.A., avulsie glob ocular drept, fracturi cerebrale, H.S.A., hematom cerebral, fracturi costale. Leziunile s-au putut produce prin lovire cu corp contondent dur, posibil cu vârf ascuțit și au pus în primejdie viața victimei, necesită 45-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicații. Leziunile pot data din_ .
Potrivit procesului verbal din data de_ întocmit de organele de poliție, victima Ripiceanu G. a decedat în după masa zilei de_, iar potrivit constatărilor preliminare din data de_ ale Serviciului Medico Legal Județean Baia Mare, urmare a autopsiei efectuate, s-a concluzionat că moartea numitului Ripiceanu G. a fost violentă, ea s-a datorat contuziei, dilacerării și hemoragiei meningo-cerebrale cu fractură craniană. Leziunile tanotogeneratoare s-au putut produce prin lovire cu un corp contondent dur și pot data din data de_ .
Pentru acest motiv, prin ordonanța din_ Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute inițial în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 20 C.pen. rap. la art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 174 alin. 1, art. 175 alin. 1 lit. i Cod.
Inculpatul a recunoscut doar în parte acuzațiile, susținând că victima l-ar fi amenințat cu un cuțit și o bâtă, context în care a aruncat cu o bâtă de lemn către victimă, de la o distanță de câțiva metri, lovind-o.
Probe și indicii temeinice care justifică presupunerea că inculpatul a exercitat multiple acte de violență asupra victimei rezultă din declarațiile martorilor Zafiu G. D., Ripiceanu I., Muj I., procesul-verbal de cercetare la fața locului, din care rezultă că agresarea victimei a avut loc pe terenul numitului Muj D., situat la 300 metri de terenul inculpatului, loc unde a fost găsită bâta din lemn în lungime de 212 cm, diametru 5 cm, cu unul din capete ascuțit, precum și din concluziile medico-legale care atestă multiplele leziuni suferite de victimă.
În raport de aceste împrejurări instanța a rețiut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.1491din Codul de procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, apreciind că sunt întrunite cerințele prev. de art.143 din Codul de procedură penală și este incident cazul prev. de art.148 lit.f din Codul de procedură penală, deoarece infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este sancționată de lege cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol relevat de modalitatea concretă în care a acționat inculpatul, de natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat acesta.
La aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, instanța a avut în vedere împrejurările reținute drept cadru a comiterii faptei, astfel că
lăsarea în libertate a inculpatului, în condițiile în care este acuzat de comiterea unei infracțiuni grave îndreptate împotriva vieții, ar crea un puternic sentiment de insecuritate în rândul comunității și, totodată, convingerea că autoritățile judiciare nu reacționează suficient de ferm împotriva faptelor de acest gen.
S-a avut are în vedere, de asemenea, că în împrejurările date, se prezumă că inculpatul a comis acte de violență și asupra părții vătămate Zafiu G. D. și martorei Ripiceanu I., motiv pentru care lăsarea sa în
libertate prezintă un real pericol pentru comunitate.
Nu trebuie omis că luarea unei măsuri preventive se realizează, în principal, pentru a se preveni comiterea de astfel de noi fapte și pentru a asigura aflarea adevărului printr-o bună desfășurare a procesului penal. Punând în balanță interesul general al societății de a fi ferită de astfel de fapte, cu interesul personal al inculpatului de a fi judecat în stare de libertate, tribunalul a apreciat că, la acest moment procesual, interesul general primează, iar o altă măsură neprivativă de libertate ar fi insuficientă, astfel s-a respins cererea de luare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul V. V., solicitând casarea acesteia și, rejudecând, în principal, respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului, iar în subsidiar, luarea față de inculpat a unei măsuri preventive mai puțin restrictive, respectiv, măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art.145/1 sau 145 C.pr.pen.
În motivarea recursului s-a arătat în primul rând că, deși inculpatul a învederat în fața organelor de urmărire penală anumite aspecte lămuritoare ale stării de fapt și ale contribuției sale efective la producerea incidentului, iar la dosar există probe în acest sens, instanța de fond nu face vorbire despre acestea în motivarea hotărârii de arestare a inculpatului.
S-a mai arătat că, s-a ajuns la comiterea faptei, datorită atitudinii părții vătămate și victimei, care au intrat pe terenul inculpatului cu intenția vădită de a-i aplica o corecție. În aceste condiții inculpatul a reacționat, dar și pentru a-și proteja copilul.
Stare de fapt din speță, la acest moment ridică multe semne de întrebare în ce privește calificarea juridică a faptei, existând doar un raport de constatare medico-legală.
S-a arătat, de asemenea, că inculpatul se află la prima confruntare cu legea penală, anterior a avut un comportament excepțional, descris chiar de martorii audiați în cauză, este familist, are doi copii în întreținere, astfel că există premise reale de a se aprecia că prin lăsarea sa în libertate sau cel puțin, prin restrângerea libertății să nu prezinte pericol pentru ordinea publică.
Ver if ic ând înche iere a atac ată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și art.385/6 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Așa cum corect a reținut judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului V. V. în cauză, din lucrările, de până acum, ale dosarului de urmărire penală, rezultă că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune această măsură preventivă.
Astfel, s-a constatat corect că există indicii temeinice, în sensul dispoz. art.68/1 C.pr.pen., respectiv, date din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapta de care este acuzat și pentru care s-a făcut propunerea de arestare preventivă.
Rezultă aceste indicii din mijloacele de probă indicate în încheierea
atacată (declarațiile martorilor Zafiu G. D., Ripiceanu I., Muj I., procesul-verbal de cercetare la fața locului - din care rezultă că agresarea victimei a avut loc pe terenul numitului Muj D., situat la 300 metri de terenul inculpatului, loc unde a fost găsită bâta din lemn, cu unul din capete ascuțit; constatările preliminare medico-legale care atestă multiplele leziuni suferite de victimă), care conturează presupunerea legitimă că la data de_, pe fondul unui conflict spontan cu victima Ripiceanu G., inculpatul V. V. a exercitat acte de violență cu o bâtă de lemn asupra acesteia, cauzându-i leziuni traumatice, care, inițial, au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de îngrijiri medicale, iar ulterior, la_ au determinat decesul acesteia.
De asemenea, corect a apreciat instanța și că, este incident în cauză temeiul prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., raportat la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cercetată ( pedeapsa închisorii de la 15 la 25 ani), deci închisoarea mai mare de 4 ani, precum și la pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului, pericol relevat de natura și gravitatea deosebită infracțiunii presupus comise de inculpat ( gravitate ce este reflectată nu numai de sancțiunea prevăzută de lege pentru această faptă, dar și de importanța relațiilor sociale lezate, împrejurările concrete în care se presupune că s-a comis - în contextul în care, deși victima fugise de pe terenul său, inculpatul a urmărit-o cca. 300 de metri, a ajuns-o din urmă și a început să o agreseze și, totodată, se pare că, în aceleași împrejurări a comis acte de violență și asupra părții vătămate Zafiu G. D. și martorei Ripiceanu I. ).
De altfel, măsura preventivă luată față de inculpat se circumscrie și exigențelor art. 5 par.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, el fiind arestat în vederea aducerii în fața autorității judiciare competente, existând motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune.
Împrejurarea că apărarea consideră discutabilă încadrarea juridică a faptei, nu este relevantă la acest moment, nu este esențială pentru analizarea oportunității luării măsurii preventive arestării, nu anulează în nici un fel elementele certe ale cauzei - decesul victimei, acțiunea inculpatului în acest sens și presupunerea rezonabilă că inculpatul este autorul faptei, indiferent care va fi infracțiunea căreia i se va circumscrie fapta cercetată.
Solicitarea subsidiară de a lua față de inculpat o măsură preventivă neprivativă de libertate nu poate fi primită, în acest moment procesual fiind considerată inoportună și inaptă a asigura realizarea scopului prev. de art.136 C.pr.pen., raportat la gradul de pericol social concret al faptei de care este acuzat inculpatul și, la persoana acestuia, care, chiar dacă nu are antecedente penale, prin modul în care se pare că a acționat, denotă o periculozitate sporită.
Interesul public real, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, se apreciază că trebuie să prevaleze, fără a afecta prezumția de nevinovăție, față de regula generală a cercetării în stare de libertate a inculpatului, cel puțin la acest moment procesual.
Față de toate aceste considerente, Curtea constată nefondat recursul declarat în cauză, urmând ca acesta să fie respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen.
În baza art.192 alin.2 C.pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul V. V., fiul lui S. și I., născut la_ în S. de Sus, aflat în prezent în Arestul IPJ Maramureș, împotriva încheierii penale nr. 394 din 7 iunie 2013 a T. ui Maramureș.
Obligă pe recurentul inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 iunie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||
L. M. | M. | Ș. | ANA C. |
G.
M. B.
Red./Tehnred.A.C. 3 ex./_
Jud. fond: A. S. -F.
← Încheierea penală nr. 1038/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 493/2013. Propunere de arestare... → |
---|