Încheierea penală nr. 1288/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1288/R/2013
Ședința publică din 08 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : L. | H. | , judecător |
JUDECĂTORI | : I. | M. | |
: V. | V. | A. | |
GREFIER | : L. | C. |
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - reprezentat prin PROCUROR -
SEBASTIAN DOBRESCU
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul P. F. A., împotriva încheierii penale nr.98/C/_ a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr._, prin care s-a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului, inculpatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată și agravată, prev. de art. 9 al.1, lit.b și al.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 13 C.pen. și delapidare calificată care a produs consecințe deosebit de grave în
formă continuată, prev de art. 215 ind.1 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., totul cu aplicarea art.33, lit.a Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se prezintă inculpatul P.
F. A. aflat în stare de arest, asistat de apărători aleși, av.Anatol Pânzaru și Mincic Claudiu, ambii din cadrul Baroului Cluj, cu delegații avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorii inculpatului învederează instanței că pe lângă cele două volume de urmărire penală care se află la dosar se mai regăsesc încă 12 volume cu facturi și care nu au fost atașate cauzei.
Instanța, lasă cauza la a doua strigare în vederea înaintării dosarului de urmărire penală în formă completă.
La a doua strigare, se prezintă inculpatul P. F. A. aflat în stare de arest, asistat de apărători aleși, av.Anatol Pânzaru și Mincic Claudiu, ambii din cadrul Baroului Cluj, cu delegații avocațiale depuse la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că întreg dosarul de urmărire penală se află atașat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului, av.Mincic Claudiu, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, să se dispună în principal, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Astfel, cu privire la infracțiunea de delapidare, s-a susținut că inculpatul a fost administrator al SC Herbal Wholesale SRL și că în această calitate, și-ar fi însușit din patrimoniul societății sumele colectate și evidențiate cu titlu de taxă pe valoare adăugată aferente tranzacțiilor intracomunitare, ori, din actele dosarului nu reiese că inculpatul ar fi încasat vreo sumă de bani. Mai
mult, probele administrate arată că societatea nu a avut niciodată în gestiune sumele respective de bani. Pentru ca instanța să poată constata dacă într-adevăr există indicii temeinice și probe cu privire la această acuzație, face trimitere la declarațiile cumpărătorilor de autoturisme audiați, respectiv Fodor Mihai, Hagy Zoltan, Iorga Petre, Racolța I. el, Șanta B., Mocan L., Măcicășan S., Mureșan Sabin, Mureșan P., Măluțan Mihai și Salanță A. . Acești martori sunt cumpărătorii din țară ai autoturismelor aduse și nici unul nu a afirmat că i- ar fi dat inculpatului vreo sumă de bani. În încheierea recurată se arată că de achiziționarea efectivă a autoturismelor s-a ocupat inculpatul P., ori, probele administrate după momentul luării măsurii arestării preventive nu confirmă această ipoteză. La dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul s-ar fi deplasat în state membre ale UE pentru a aduce autoturisme iar nici unul din cumpărătorii din România nu a menționat că ar fi achiziționat mașinile de la inculpat. din declarațiile acestora rezultă două modalități în care au fost achiziționate autoturisme și anume: cumpărătorii din România obțineau o împuternicire cu semnătura administratorului de drept al SC Herbal Wholesale SRL care se deplasau în statele membre ale UE și achiziționau autoturismul în numele firmei la un preț fără TVA, achitând prețul direct vânzătorului. La
întoarcere luat legătura cu inculpatul Zubașcu Cornel care în schimbul a 100 de euro le elibera o factură și chitanțăiar în schimbul sumei de 100 lei obținea certificatul de atestare fiscală. O a doua modalitate consta în faptul că, cumpărătorii din România identificau autoturismul dorit în piața din Gilău unde luat legătura cu persoanele care vindeau autoturismele și care le aduceau din spațiul intracomunitar pe baza împuternicirilor semnate de învinuitul Deaș A. . Acestea din urmă încasau prețul autoturismului și fie eliberau ele factură și chitanță fie îl contactau pe inculpatul Zubașcupentru a se ocupa de întocmirea actelor. Prin urmare, declarațiile existente la dosar confirmă că sumele respective de bani nu intrau niciodată în conturile societății, mai apoi, reaudiați fiind, martorii Svitacovski L. și V. V. au arătat că nu au adus autoturisme pentru inculpat în numele societății. Totodată, extrasele de cont ale societății de la Banca Transilvania dovedesc fapttul că societatea nu a avut rulaj prin cont, singurele tranzacții bancare fiind virarea unor sume de bani vânzătorilor din spațiul intracomunitar și ridicarea unor sume de bani de către învinuitul Deaș A.
. În lipsa unor probe din care să rezulte că inculpatul și-ar fi însușit vreo sumă de bani, apreciază că la momentul actual nu există indicii temeinice care să
justifice presupunerea rezonabilă că ar fi comis infracțiunea. Solicită a se reține că martorii au arătat că sumele de pe factură nu au fost plătite în realitate către SC Herbal Wholesale SRL ci doar comisionul de 100 euro în schimbul facturii. Instanța de fond susține că aceste sume de bani ar fi fost date în realitate bazându-se pe actele contabile și pe raportul VIES deși nici Garda Financiară nu a reținut o asemenea ipoteză ci în sesizarea adresată organelor de urmărire penală s-a solicitat a se analiza realitatea operațiunilor comerciale.
Referitor la infracțiunea de evaziune fiscală se susține că nu au fost evidențiate în evidența contabilă a societății toate livrările intracomunitare realizate, rezultând un prejudiciu de circa 647.000 lei TVA nedeclarat. În condițiile în care inculpatul nu s-a ocupat de vânzarea autoturismelorși nu a întocmit vreun act contabil, apreciază că nu există probe din care să rezulte că
inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de evaziune fiscală. Toate persoanele audiate au arătat că de întocmirea facturilor și chitanțelor se ocupa inculpatul Zubașcu și tot el era cel care ducea actele contabilului societății. Deși martorul Svitacovski îl indică pe inculpatul Zubașcu ca fiind persoana care a răspândit zvonul prin piața auto din Gilău că oricine poate aduce autoturisme în numele SC Herbal Wholesale SRL dacă îi plătește suma de 100 euro, deși
inculpatul Zibașcu recunoaște că a primit de la învinuitul Deaș A. aproximativ
300 de împuterniciri, deși inculpatul Zubașcu recunoaște că el întocmea în întregime facturile și chitanțele și chiar semna în numele administratorului de drept, cu toate acestea inculpatul P. se află privat de libertate de mai bine de două luni.
În ceea ce privește art.148 lit.f C.pr.pen., apreciază că încheierea instanței de fond este nemotivată sub acest aspect întrucât subzistența acestuia nu poate face referire la gravitatea faptei, aceasta neputând justifica detenția preventivădecât în situații speciale. S-a invocat cu ocazia luării măsurii arestului preventiv necesitatea acestei măsuri pentru buna desfășurare a procesului penal însă în realitate nu a fost decât o pedepsire anticipată a inculpatului în condițiile în care timp de două luni singurele acte procedurale au fost audierea a patru martori și reaudierea numiților Svitacovski L. și V. V. . pentru a se suține că există un pericol concret pentru ordinea publică care să justifice privarea de libertate, nu este suficient ca organul judiciar să afirme ci trebuie să și demonstreze că o întreagă colectivitate este pusă în primejdie dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate. Astfel, pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie unul efectiv, real, rezultat din probe care să indice elemente care să denote acest pericol. Consideră că menținerea acestei măsuri ar depăși scopul măsurii preventive care trebuie să fie o măsură excepțională în condițiile în care, după două luni de zile nu au apărutt probe noi în sprijinul acuzării. Apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest deoarece nu rezultă nici o împrejurare care să demonstreze că eliberarea inculpatului ar tulbura ordinea publică cu atât mai mult cu cât inculpatul nu are antecedente penale, are o situație familială stabilă și are doi copii minori în întreținere dintre care unul suferă de o boală gravă ce necesită în permanență însoțitor.
Apărătorul inculpatului, av.Anatol Pânzaru, în completarea concluziilor antevorbitorului său arată că disp.art.148 lit.d C.pr.pen., nu are aplicabilitate în cauză, apreciindu-se de către instanță că acesta ar fi incident în cauză întrucât, anterior inculpatul a mai fost trimis în judecată, ori, consideră că acest aspect nu justifică privarea de libertate. Mergând pe raționamentul instanței de fond s-ar ajunge în situația în care orice persoană față de care se efectuează cercetări și care a mai fost anterior cercetat să poate fi arestată întrucât ar fi incident art.148 lit.d C.pr.pen. Susține că acest temei ar trebui interpretat în sensul că este necesar ca inculpatul să comită o nouă infracțiune intenționată după ce a săvârșit fapta pentru care se cere arestarea, opinie îmbrățișată și de Curtea de Apel Alba Iulia în încheierea penală nr.63/2012. Infracțiunea de evaziune fiscală ar trebui să se rezume la analiza unor acte care țin de evidența contabilă a unei
persoane juridice și nu implică o activitate specifică unor alte infracțiuni, tocmai de aceea încearcă să afle de ce poliția a desfășurat așa de greu cercetarea. Solicită a se avea în vedere că la percheziția efectuată nu s-a găsit nimic. Consideră că nu se dorește a se clarifica această problemă a societății de când suntem în UE pentru că foarte mulți angajați ai M. ui de Interne au cumpărat autoturisme într-o anumită modalitate pe care parchetul ar trebui să o verifice dacă este sau nu legală. În cele două luni de zile de când inculpatul se află în arest, s-au făcut doar patru audieri de martori. La fila 116 din dosarul de fond rezultă o adresă emisă de către autoritățile române către autoritățile din Germania pe calea poștei electronice ceea ce este foarte puțin și s-a reușit obținerea unor informații, ori, în asemenea condiții consideră că nu se dorește să se facă o anchetă. Arestarea inculpatului se datorează declanșării unei lupte pentru că la fila 94 există un act emis de către DNA Cluj privind începerea urmăririi penale împotriva inculpatului pentru infracțiuni de evaziune fiscală. La fila 93, față de inculpat se începe urmărirea penală într-un dosar care a fost
soluționat de către Tribunalul Cluj și de cătrte Curtea de Apel Cluj. Apreciază că lit.d a art.148 C.pr.pen., ar trebui să fie analizată în contextul în care față de inculpat a început cercetarea pentru o anumită infracțiune și după ce a început
această cercetare el a comis din nou o infracțiune. Din punct de vedere al practicii judiciare, în speță nu se regăsește art.148 lit.d C.pr.pen., pentru că este o apreciere vis-a-vis de antecedența penală a inculpatului. Pentru toate acestea, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și rejudecând cauza, să se dispună în principal, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul Parchetului, arată că obiectul prezentului dosar îl reprezintă o activitate infracțională complexă, acesta fiind și motivul pentru care urmărirea pernală nu a putut fi finalizată și s-a solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv în condițiile în care s-a apreciat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri. Astfel, hotărârea primei instanțe apare ca fiind temeinică, legală și bine motivată răspunzând tuturor problemelor ridicate de apărare, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat. Având în vedere ipoteza de aplicare a disp.148 lit.d C.pr.pen., constată că se aplică perfect în cazul de față pentru că este o urmărire penală începută împotriva unei persoane și această persoană se prespune că a comis o nouă infracțiune. Cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul P. F. A., având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor puse de apărătorii săi, lăsând soluția la aprecierea instanței.
C U R T E A
Prin încheierea penală nr. 98 din 04 octombrie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Cluj, a fost admisă propunerea formulată de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj - și în consecință, în baza art. 155 și urm. C.pr.pen., s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul P. F. - A. fiul lui A. și
C., născut la dat de_ în loc. Cluj Napoca, cetățean român, studii medii, asistent social, domiciliat în com. Feleacu, sat Vâlcele, nr. 114, jud Cluj, CNP 169 1213120701, posesor al CI seria KX, nr.7., fără antecedente penale, aflat în prezent în Arestul IPJ Cluj, pe o perioadă de 30 de zile, cu începere din data de 11 octombrie 2013 și până la data de 09 noiembrie 2013 inclusiv.
În baza art. 192 al. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sesizarea cu nr.215 /p/2013 a Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrată pe rolul acestei instanțe cu sub nr. _ s-a solicitat prelungirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpatul
P. F. A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de de evaziune fiscală, în formă continuată și agravată, prev. de art. 9 al.1, lit.b și al.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 13 C.pen. și delapidare calificată care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 ind.1 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., totul cu aplicarea art.33, lit.a Cod penal.
În motivare s-a arătat în esență că în cauză se impune efectuarea și a altor acte de urmărire penală respectiv obținerea documentelor financiar contabile, identificarea a numeroase alte persoane, beneficiarii din țară a autoturismelor importate, necesare atât pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt cât și de drept; soluționarea cererilor în probațiune formulate de
către inculpat, prezentarea materialului de urmărire penală, întocmirea actului de sesizare al instanței.
Examinând propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv pe baza actelor din dosarul cauzei precum și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul a reținut următoarele:
Prin Ordonanța cu nr.215/P/2013 din data de_ a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost începută urmărirea penală, alături de alte persoane, și față de numitul P. F. A. sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1, lit.b și al.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 13 C.pen. și delapidare calificată care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 ind.1 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen.
Prin Ordonanța cu nr. 215/p/2013 din data de_ a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul P. F. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1, lit.b și al.2 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 13 C.pen. și delapidare calificată care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 ind.1 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 33 lit. a C. pen. .
Totodată, s-a dispus reținerea învinuitului pe o perioadă de 24 de ore, cu începere din data de_ ora 17,50 și până la data de_ ora 16,00, măsură preventivă ce expirase până la momentul sesizării instanței de judecată cu judecarea prezentei propuneri de arestare preventivă.
Prin Încheierea nr. 81/C/2013 din_ a Tribunalului Cluj s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. F. A. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 13 august 2013 și până la 10 septembrie 2013.
Prin Încheierea nr. 88/C/_ pronunțată de către Tribunalul Cluj în dosarul cu nr._ al aceleiași instanțe s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpatului P. F. A. pe o perioadă de 30 de zile, cu
începere din data de 11 septembrie 2013 și până la data de 10 octombrie 2013 inclusiv.
Potrivit art. 149 C. pr. pen durata arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale nu poate depăși 30 de zile afară de cazul când aceasta este prelungită în condițiile legii. Potrivit art. 155 C.pr.pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
Or, în cauza de față, în raport de dispozițiile art. 143 al. 1 C.pr.pen., s- a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, având in vedere că din materialul probator administrat până în prezent rezultă suficiente indicii, în sensul art. 68 ind.1 C.pr.pen. și în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care justifică presupunerea, cel puțin până în acest moment procesual, că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Astfel, față de actele de urmărire penală efectuate până la această data, respectiv procesul - verbal de sesizare din oficiu, sesizarea emisă de către Garda Financiară Secția Cluj, Raportul de inspecție fiscală încheiat la data de_ de către DGFP Cluj, Decizia de impunere emisă de către DGFP Cluj, Procesul Verbal încheiat de către Garda Financiară Secția Cluj, Raportul privind informațiile primite prin sistemul VIES referitoare la livrările intracomunitare declarate de
către toți contribuabilii din țările membre către SC HERBAL WHOLESALE SRL, informațiile furnizate de către ORC de pe lângă Tribunalul Cluj, actele contabile anexă, declarațiile martorilor Nazarie Vladimir, Mocanu Aurelian, Georgiu Minodora, C. R., Salanță A., Albert Jozsef, N. Tabita, Fodor Mihali, Hegyi Zoltan, Iorga Petre, Svitacovski L., V. V., Pârjol Călin, Racolța I. el, Mureșan P. A., Măcicășan S., Maluțan Mihai O., Mureșan Sabin, declarațiile învinuitului Deaș A. R., declarațiile inculpatului P. F. Aurelian și a coinculpatului Zubașcu Cornel, instanța constată că față de inculpat există indicii temeinice în sensul art.143 C.pr.pen respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art. 5 parag.1 lit.c din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că este posibil ca acesta să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora este acuzat, astfel cum anterior au fost expuse. Astfel, din actele de la dosarul cauzei, mai sus expuse, rezultă indicii temeinice și chiar probe de comitere de către inculpat a
faptelor reținute în sarcina sa, conturându-se sub aspectul stării de fapt că la începutul anului 2012, inculpatul P. F. A. alături de inculpatul Deaș A.
R. a hotărât preluarea unei societăți comerciale prin intermediul căreia să realizeze mai multe achiziții intracomunitare de autoturisme second-hand. În acest scop, în intermediul martorului Nazarie Vladimir, contabil al S.C. Herbal Wholesale S.R.L., învinuitul Deaș A. R. a preluat de la martorul Mocanu Aurelian părțile sociale ale societății comerciale sus indicate, devenind la data de_ asociat unic și administrator. În intervalul martie 2012 - octombrie 2012,
S.C. Herbal Wholesale S.R.L. a efectuat un număr de circa 400 de achiziții intracomunitare de autoturisme second-hand ce ulterior au fost revândute în țară către diferite persoane fizice. De achiziționarea efectivă a autoturismelor second- hand s-a ocupat inculpatul P. F. A., care fie personal fie prin intermediul altor persoane- martorii Svitacovici L., V. V., Pârjol Călin - a achiziționat respectivele autoturisme din state membre a U.E., în special Germania, Austria, Olanda, iar apoi le-a revândut către persoane fizice în țară. La momentul achiziționării acestor autoturisme, nu s-a plătit TVA, urmând ca aceste operații comerciale să fie supuse regimului de taxare inversă, respectiv să se stabilească TVA-ul în țara de destinație a achiziției intracomunitare, în cota prevăzute în respectiva legislație națională. Din actele întocmite atât de către D.G.F.P. Cluj cât și Garda Financiară Cluj, având în vedere informațiile primite prin sistemul VIES, cât și din declarațiile martorei Mocanu Minodora, rezultă că în contabilitatea S.C. Herbal Wholesale S.R.L. nu au fost evidențiate în evidența contabilă a societății comerciale toate livrările intracomunitare realizate, respectiv revânzările realizate, rezultând un prejudiciu de circa 647.000 lei TVA neevidențiat și nedeclarat. Totodată, din aceleași mijloace de probă rezultă că o parte din achizițiile intracomunitare realizate respectiv revânzările bunurilor în țară, au fost înregistrate în evidența contabilă, fiind evidențiat și colectat TVA-ul în cote legale, însă acesta nu a fost virat la bugetul de stat. În această modalitate s-a cauzat un prejudiciu de circa 4.560.000 lei, sumă însușită de către inculpatul
P. F. A. prin avansuri de trezorerie, motiv pentru care de altfel S.C. Herbal Wholesale S.R.L. a intrat în stare de insolvență.
Potrivit art.148 lit.d C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă există date că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune. În raport de aceste dispoziții legale, instanța a reținut față de actele de la dosarul cauzei, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului la data de 21 septembrie 2011 pentru comiterea unei alte infracțiuni de evaziune fiscală prev. de art. 9 al.1 lit. b din Legea nr. 241/2005, comisă în perioada ianuarie 2008- februarie 2011, în calitate de asociat și administrator al
SC VICENZA DI PIU SRL, că acest temei de arestare preventivă este incident. Nu a putut fi reținute apărările formulate de către inculpat prin apărătorii aleși în sensul că nu poate fi reținut acest temei de arestare preventivă - prev. de art. 148 lit. d C.pr.pen., având în vedere că în cauza în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P. F. A., sus indicată, deși condamnat în primă instanță de către Tribunalul Cluj, în apel s-a dispus prin Decizie penală nr. 96/A/_ a Curții de Apel Cluj, achitarea acestuia.
În condițiile în care cauza sus indicată se află pe rolul Înaltei Curți de C. și Justiție în recurs, nefiind pronunțată o hotărâre definitivă față de inculpat, instanța de judecată apreciază că acest temei de arestare - prev. de art. 148 lit. d C.pr.pen., este perfect aplicabil, acesta putând fi invocat ca și temei de arestare preventivă ori de câte ori există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune (ce stă la baza propunerii de arestare preventivă), după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, față de scopul urmărit de legiuitor prin prevederea acestui temei de arestare preventivă - posibilitatea privării de libertate în cazul perseverenței infracționale - nefiind necesar ca pentru infracțiunea pentru care anterior a fost începută urmărirea penală să fi fost pusă în mișcare acțiunea penală și, cu atât mai mult, pronunțată vreo hotărâre de condamnare.
În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen., ca temei de arestare preventivă a inculpatului, cu privire la cerința cuprinsă în teza I a acestui articol (referitor la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului) aceasta este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani iar cu privire la cea de- a doua cerință a aceluiași articol referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului, instanța de judecată constată că acesta este de asemenea incident în cauză, actele de urmărire penală efectuate, inclusiv cele întocmite după dispunerea măsurii preventive, vin să confirme aspectele avute în vedere la aprecierea pericolului social, legate de gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al acestora și intervalul relativ îndelungat de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, interval de timp în care, pe de altă parte, față de inculpat se demarau procedurile legale urmare a trimiterii în judecată a inculpatului prin Rechizitoriul cu nr. 260/p/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, respectiv judecata în primă instanță, modalitatea laborioasă de organizare și comitere a faptelor, pe de o parte prin păstrarea " colaboratorilor"; avuți în desfășurarea activității in cadrul SC VICENZA DI PIU SRL, soldată cu trimiterea în judecată,inculpatul continuându-și practic activitatea ilegală, iar pe de altă parte prin atragerea în câmpul infracțional și a altor persoane.
Nu a putut fi reținută apărarea formulată de către inculpat prin apărătorul ales în sensul că probele administrate până la acest moment procesual, ulterioare dispunerii măsurii preventive, ar fi în măsură să infirme probele și indiciile temeinice de vinovăție, prev. de art.143 C.pe.pen. Astfel, împrejurarea că unii martori fac referire la coinculpatul Zubașcu ca fiind cel care se ocupa de vânzarea mașinilor în țară respectiv de remiterea facturilor și a comisionului cuvenit celor ce aduceau autoturismele în țară, nu este una nouă, fiind susținută încă de la început de organele de urmărire penală și făcând probabil parte din planul inculpatului de a se autoproteja, ca de altfel și recurgerea la persoane interpuse pentru a-și asigura mijloacele materiale în mod fraudulos. Împrejurarea că mijloacele financiare rulate pentru achiziționarea autoturismelor respectiv din vânzarea acestora nu au fost evidențiate în contul bancar al SC Herbal Wholesale
S.R.L. nu este în măsură a infirma realitatea acestor operațiuni, având în vedere actele contabile, datele furnizate prin sistemul VIES ori declarațiile martorilor.
În fine, susținerea că arestarea preventivă a atins un termen rezonabil, în condițiile în care inculpatul este privat de libertate de circa două luni, nu poate fi primită. Potrivit jurisprudenței CEDO, durata rezonabilă a arestării preventive din perspectiva art.5 parag.3 se apreciază în concret, de la caz la caz, în funcție de trăsăturile specifice ale acestuia. Or, în prezenta cauză, față de numărul persoanelor cercetate în cauză, numărul actelor materiale reținute în cuprinsul infracțiunilor de evaziune fiscală respectiv delapidare reținute în sarcina inculpatului P. F. Aurelian, numărul autoturismelor introduse în țară și comercializate - de circa 400-, împrejurarea că se impun în cauză verificări fiscale ale unor societăți din state membre UE, prejudiciul cauzat - de circa 1 milion Euro-, conferă cauzei un grad ridicat de complexitate astfel că intervalul de timp scurs de la momentul dispunerii arestării preventive nu este în măsură să susțină afirmațiile inculpatului.
De asemenea în cauză, după dispunerea măsurii arestării au fost efectuate acte de urmărire penală și se mai impune efectuarea și a altora, respectiv obținerea documentelor financiar contabile, identificarea a numeroase alte persoane, beneficiarii din țară a autoturismelor importate, continuarea investigațiilor financiare pentru identificarea circuitului produsului infracțional și în vederea complinirii sechestrelor asiguratorii, necesare atât pentru stabilirea corectă și completă a stării de fapt cât și de drept; prezentarea materialului de urmărire penală, întocmirea actului de sesizare al instanței.
Concluzionând, pentru toate considerentele mai sus expuse, în baza art.155 rap. la art.159 C.pr.pen. tribunalul a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și a prelungit durata arestării preventive a inculpatului cu 30 de zile. Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 C.pr.pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul P. F. A.
, solicitând casarea încheierii recurate și în principal, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive iar în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând recursul declarat în cauză, pe baza actelor de la dosarul de urmărire penală, a motivelor invocate și a dispozițiilor legale în materie, Curtea apreciază că acesta este nefondat.
Potrivit art. 155 Cod procedură penală, arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită ,în cursul urmăririi penale,motivat,dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În speță,în sarcina inculpatului recurent s-a reținut săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată și agravată, prev. de art. 9 al.1, lit.b și al.2 din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 13 C.pen. și delapidare calificată care a produs consecințe deosebit de grave în formă continuată, prev de art. 215 ind.1 al.1 și 2 C.pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., totul cu aplicarea art.33, lit.a Cod penal.
Față de probele administrate până în acest moment,prima instanță în mod corect a apreciat că în speță sunt întrunite atât cerințele prev. de art.143 C.pr.pen.,raportat la existența indiciilor că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală,indicii ce rezultă din probele enumerate pe larg în încheierea atacată astfel că nu vor fi reiterate de către instanța de recurs. Toate probele și indiciile existente la dosar în acest moment conduc la concluzia rezonabilă că inculpatul poate fi autorul infracțiunilor reținute în sarcina sa. Susținerile apărării, detaliate în pledoaria orală din recurs și în concluziile scrise, sunt mai degrabă apărări care țin de fondul cauzei și interpretări ale materialului probator administrat până în prezent, la acest moment procedural prelungirea măsurii arestării
preventive fiind justificată de datele care sunt furnizate de dosarul de urmărire penală.
Sunt de asemenea întrunite condițiile prevăzute de art. 148 lit. d C.pr.pen., inculpatul fiind în prezent judecat într-un alt dosar pentru infracțiuni de același gen, comise exact prin același mod de operare, cauza aflându-se în stadiu de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casați și Justiție. Ca atare, sub aspectul cerințelor prevăzute de aceste text de lege, nu prezintă relevanță împrejurarea că inculpatul a fost achitat în apel în acel dosar (ca și o mențiune, nu pe motiv că nu ar fi comis faptele, ci pe considerentul că acestea ar reprezenta contravenții), în cauză nefiind pronunțată încă o hotărâre definitivă de condamnare sau de achitare.
În fine, sunt incidente în cauză și prevederile art. 148 lit. f C.pr.pen., pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică cercetarea în stare de libertate a inculpatului reieșind din însăși gravitatea deosebită a faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al acestora și intervalul relativ îndelungat de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, interval de timp în care, pe de altă parte, față de inculpat se demarau procedurile legale urmare a trimiterii în judecată a inculpatului prin Rechizitoriul cu nr. 260/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, respectiv
judecata în primă instanță.
Nu trebuie neglijată nici modalitatea laborioasă de organizare și comitere a faptelor, pe de o parte prin păstrarea " colaboratorilor"; avuți în desfășurarea activității in cadrul SC VICENZA DI PIU SRL, soldată cu trimiterea în judecată, inculpatul continuându-și practic activitatea ilegală, iar pe de altă parte prin atragerea în câmpul infracțional și a altor persoane.
Practica CEDO a statuat că gravitatea unei infracțiuni este în măsură să susțină o anumită perioadă de timp arestarea preventivă, abia ulterior fiind necesară furnizarea și a altor motive care să justifice menținerea măsurii preventive.
În concluzie,întrucât temeiurile inițiale ale arestării subzistă ,iar urmărirea penală nu a fost încă finalizată datorită complexității cauzei,se impune în continuare menținerea inculpatului în stare de arest prevtiv, o altă măsură preventivă neprivativă de libertate fiind în acest moment inoportună,pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Negăsind alte motive de casare a încheierii, care să fie luate în considerare din oficiu de către instanță conform art.385/9 al.3 C.pr.pen.,și apreciind că prelungirea arestării inculpatului s-a luat cu respectarea tuturor textelor de lege in materie ,Curtea va respinge recursul acestuia ca nefondat.
În baza art.192 al.2 C.pr.pen.va obliga inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. F. A. împotriva sentinței penale nr. 98 din 4 octombrie 2013 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||||
L. | H. | I. | M. | V. | V. | A. |
GREFIER,
L. C.
Dact.I.M./Dact.S.M 3 ex./_
Jud.fond. R. Mornăilă
| ← Încheierea penală nr. 6/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 1664/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
