Încheierea penală nr. 4/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
Dosar nr._
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 4 /C
Ședința Camerei de consiliu de la 29 ianuarie 2013 Completul compus din:
Președinte: M. S., judecător
: B. M., grefier
P. de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de C. Bogdan, procuror.
Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind sesizarea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, având ca obiect prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului P. G. - în prezent deținut în Arestul I.P.J.S. .
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul P. G. - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. Ielciu Otilia.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Reprezentantul parchetului depune la dosarul cauzei un înscris emis de
C. prin care organele de cercetare penale sunt înștiințate că victima a decedat. De asemenea se învederează instanța că prin ordonanța parchetului raportat la situația că victima a decedat, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul parchetului susține oral cererea de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpatul P. Ghigor așa cum aceasta a fost formulată și în scris solicitând admiterea acesteia și prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpat pe o perioadă de încă 30 de zile începând cu data de_ . Arată în esență că cercetarea penală nu este finalizată fiind în curs de realizare raportul de constatare medico-legală privind decesul victimei. De asemenea, apreciază că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat subzistă în prezent.
Apărătoarea inculpatului P. G., av. Ielciu Otilia, arată că într-adevăr victima a decedat și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpat în lovituri cauzatoare de moarte însă solicită instanței a analiza cauza raportat la gravitatea faptei, împrejurările comiterii acesteia, la faptul că atât victima cât și inculpatul au consumat băuturi alcoolice, la stadiul cercetării penale și la faptul că inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptei. Solicită
instanței ca în urma analizării actelor de cercetare penale efectuate până în prezent și raportat la poziția procesuală a inculpatului să dispună în consecință.
Inculpatul P. G., având cuvântul, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
T R I B U N A L U L :
Prin propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj s-a solicitat prelungirea arestării preventive a inculpatului P. G. - în prezent deținut în Arestul IPJ S. - pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de _
. În motivarea propunerii se arată că cercetarea penală nu a fost finalizată, în cauză dispunându-se efectuarea unui raport de constatare medico-legală, privind decesul victimei Mastan Florin, iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului nu s-au schimbat. De asemenea, din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Ordonanța din data de_, dată în dosar de urmărire penală nr.1/P/2013, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpat, din infracțiunea de vătămate corporală gravă, prev și ped de art. 182 alin.1 și 2 Cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. prev. și ped. de art.183 Cod penal.
Asupra cauzei de față, tribunalul, reține următoarele:
Prin Încheierea penală nr.1/A din_ a Judecătoriei Z. s-a admis propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj și în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. G., pe o durată de 29 de zile, de la 3 ianuarie 2013 până la 31 ianuarie 2013, inclusiv, instanța apreciind că în cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că acesta a săvârșit infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art.182 alin.1 și 2 Cod
penal, constând în aceea că în seara zilei de_, în jurul orei 23.00, pe fondul unui conflict spontan, a împins-o pe partea vătămată Mastan Florin și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu piciorul în zona capului, cauzându-i leziuni care i- au pus în primejdie viața.
Referitor la starea de fapt, din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală, instanța a reținut că inculpatul P. G. și partea vătămată Mastan Florin se cunosc de o lungă perioadă de timp, între ei existând o relație de prietenie. Din perioada sărbătorilor de Crăciun ale anului 2012, inculpatul P. G. locuiește în locuința părții vătămate Mastan Florin din localitatea Bercea județul S. . La data de_, inculpatul și partea vătămată s-au aflat aproape tot timpul la locuința părții vătămate și au consumat băuturi alcoolice. Seara, în jurul orei 23.00, în timp ce se aflau in holul locuinței, între ei a izbucnit o ceartă, cei doi reproșându-și reciproc faptul că pun lemne pe foc. În acest context, inculpatul a împins-o pe partea vătămată cu mâinile în zona pieptului, iar aceasta a căzut pe spate, lovind cu capul pardoseala din beton, după care inculpatul i-a mai aplicat două sau trei lovituri cu piciorul in zona capului, ieșind apoi afară din casă, pe treptele de la intrare.
Partea vătămată, căreia îi curgea sânge din zona feței, a reușit să se ridice de jos și s-a deplasat și ea afară din casă, reproșându-i inculpatului acțiunile sale. Aflându-se pe treptele de la intrarea în locuință, inculpatul a împins-o din nou pe
partea vătămată cu mâinile în zona pieptului, aceasta căzând din nou pe spate și lovindu-se în partea din spate a capului de treptele de beton și rămânând inconștientă, după care a intrat în casă. La un moment dat, partea vătămată a reușit să se ridice de jos și s-a târât până în camera unde locuia împreună cu inculpatul, rămânând la podea în poziție decubit ventral lângă ușa de la intrare în cameră. Inculpatul i-a dat jos părții vătămate pantalonii și încălțămintea, după care s-a culcat, iar partea vătămată a rămas întinsă la podea.
În dimineața zilei de_, în vizită la partea vătămată a venit numitul Deac N., care a văzut-o pe aceasta întinsă la podea și în stare de inconștiență și pe inculpat aflându-se în aceeași cameră. Deac N. a așezat-o pe partea vătămată pe unul dintre paturile aflate în cameră, după care a anunțat o rudă de-a părții vătămate, care a apelat serviciul unic de urgență 112. Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Z., iar apoi la Clinica de Neurochirurgie din C. Napoca, unde i se acordă îngrijiri medicale și la ora actuală. S-a constatat că potrivit concluziilor medico-legale provizorii, partea vătămată Mastan Florin prezintă politraumatism, traumatism cranio-cerebral sever, hematom frontal stâng cu efect de masă, hemoragie subarahnoidiană dreaptă, fractură de bază de craniu, hematom de fosă posterioară cu inundarea ventriculului IV, echimoză ochi stâng, echimoze multiple torace și genunchi bilateral. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire activă cu corpuri dure și lovire de planuri dure în cadrul unei heteropropulsii. Leziunile au pus în primejdie viața victimei și pot data din data de_ .
Inculpatul P. G. nu a recunoscut inițial comiterea faptei, în declarația olografă, însă ulterior, a recunoscut comiterea faptelor atât cu ocazia audierii sale de către procuror, cât și cu ocazia audierii sale de către judecător potrivit dispozițiilor procedurale cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, recunoaștere care se coroborează cu declarațiile martorilor Deac N., Ranta I. și Galeș Valentin, cât și cu mențiunile cuprinse în concluziile preliminare ale Serviciului Județean de Medicină Legală și în procesele-verbale de cercetare la fața locului întocmite în cauză.
De asemenea, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani, fiind închisoarea de la 2 la 10 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, instanța a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia reținută în starea de fapt și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv periclitarea vieții victimei, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu a recunoscut inițial comiterea faptei, susținând că partea vătămată a căzut singură și s-a lovit, pentru ca ulterior să își reconsidere poziția și să descrie detaliat modul în care s-a derulat incidentul cu partea vătămată.
Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a reținut și faptul că deși acesta nu are antecedente penale, acest aspect nu este de natură să
împiedice luarea măsurii arestării preventive față de el, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei și la împrejurarea că, potrivit propriilor declarații, în momentul în care a realizat că starea părții vătămate este gravă, a încercat să acopere urmele comiterii infracțiunii.
Sub același aspect, instanța a reținut și atitudinea inculpatului care, chiar dacă la momentul comiterii infracțiunii s-a aflat în stare de ebrietate și nu a realizat starea gravă în care se afla partea vătămată, ulterior, nici în momentul în care a conștientizat ce s-a întâmplat nu a solicitat acordarea de ajutor părții vătămate, fiind mai degrabă preocupat de acoperirea urmelor comiterii infracțiunii decât de starea de sănătate a părții vătămate, care îi era totuși prieten și care acceptase ca inculpatul să locuiască cu el, întrucât acesta nu avea o locuință personală.
De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret a fost avută în vedere gravitatea faptei comise și împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate. Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c. Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că inculpatul nu are o locuință statornică, nu are un loc de muncă stabil și nu realizează venituri, astfel că există și riscul ca odată aflat în libertate, să încerce să se sustragă de la urmărirea penală, cu atât mai mult cu cât la momentul actual starea părții vătămate este foarte gravă, iar o înrăutățire a stării acesteia ar putea atrage și o agravare a răspunderii penale a inculpatului. Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpatului se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară audierea martorilor și, eventual, a părții vătămate, în măsura în care acest lucru este posibil, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpatului, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal. Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatului, care s-a dovedit a fi o persoană extrem de violentă, încercând totodată să ascundă urmele săvârșirii infracțiunii și, implicit, să înlăture răspunderea sa penală.
Potrivit art.155 din Codul de procedură penală:
Arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cazul prevăzut în alin. 1, prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului poate fi dispusă de instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond sau de instanță corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se afla locul de deținere, locul unde s-a constatat săvârșirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
Conform adresei I.M.L C. Napoca din data de_, partea vătămată a decedat la data de_, datorită leziunilor traumatice produse prin lovire cu corp dur și cădere pe un plan dur, care pot data din cursul nopții de01/_, în condițiile stabilite de ancheta judiciară, astfel că prin Ordonanța din data de _
, dată în dosar de urmărire penală nr.1/P/2013, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșită de inculpatul P. G., din infracțiunea de vătămate corporală gravă, prev și ped de art. 182 alin.1 și 2 Cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte. prev. și ped. de art.183 Cod penal, precum și efectuarea unui raport de constatare medico-legală, privind decesul victimei Mastan Florin.
Prin urmare, tribunalul, ca instanță competentă să judece cauza în fond, raportat la noua încadrare juridică, constată nu doar că se mențin temeiurile care au determinat arestarea inițială - judicios reținute de către judecătorie - dar au intervenit și temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului P.
G. . Aceste temeiuri relevă o gravitate sporită a faptei deja reținută în sarcina sa precum și necesitatea de a se continua cercetările prin administrarea de noi probe, astfel că, cererea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de parchet, este la acest moment procesual pe deplin justificată.
Așa fiind și pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, respectiv împiedicarea inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală în noile condiții, aspecte care, potrivit art.136 alin.(1) Cod procedură penală, reprezintă însăși scopul măsurilor preventive, tribunalul, va admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj și în baza art.155 Cod procedură penală, va prelungi măsura arestării preventive luată față de inculpatul
P. G., (prin încheierea penală nr.1/A/_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în Dosar nr._ ), pe termen de 30 de zile, începând cu data de _ și până la data de_, inclusiv.
Văzând și disp. art.189 și urm. Cod procedură penală, privind suportarea cheltuielșilor judiciare;
Pentru aceste motive,
În numele L E G I I D I S P U N E :
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sălaj și în baza art.155 Cod procedură penală, prelungește măsura arestării preventive luată față de inculpatul P. G. (prin încheierea penală nr.1/A/_ pronunțată de Judecătoria Zalău, în Dosar nr._ ), pe termen de 30 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, inclusiv.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 lei, reprezentând onorariu avocațial din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați S. .
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la comunicare. Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 29 ianuarie 2013. Președinte, Grefier,
M. S. B. M.
Red.MS/dact.BM/_ / 4 ex.
| ← Încheierea penală nr. 1664/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 596/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
