Încheierea penală nr. 13/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 13/C

Ședința camerei de consiliu de la 11 Aprilie 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: A. P.

Grefier: M. J. D.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror C. Bogdan din cadrul P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind sesizarea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive pentru inculpații M. I. , născut la 30 Ianuarie 1966 - fiul lui I. și al lui F., în prezenta reținut în Arestul IPJ S., C. G., născut la 07 Noiembrie 1965 - fiul lui G. și al lui ANA, în prezent reținut în arestul IPJ S., și inculpatul P.

D. , fiul lui D. și a lui M. în stare de libertate, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul M. I. în stare de reținere asistat de av. ales Neamț Mihai Paul, din cadrul Baroului de Avocați C.

, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei fila 25, av. ales Mircea Ilian din cadrul Baroului de Avocați C., cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei fila 24, și av. ales Nicorici Vasile din cadrul Baroului de av. București, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei fila 33, inculpatul C. G. asistat de av. ales C. ăliță Lucian din cadrul Baroului de Avocați Bihor, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei fila 23, și inculpatul P. D. I. asistat de av. ales Bogdan Ilea, din cadrul Baroului de Avocați S., cu delegație depusă la dosarul cauzei fila 32.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța în conformitate cu prevederile art. 137 ind. 1 Cod procedură penală aduce la cunoștința inculpaților motivele reținerii lor precum și motivele pentru care aceștia se află astăzi în fața instanței de judecată, respectiv pentru judecarea propunerii de arestare preventive propuse de către Ministerul Public, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Instanța aduce la cunoștința inculpaților M. I. și C. G., că s-a formulat de către Ministerul Public propunere de luare a măsurii arestării preventive pentru săvârșirea de către aceștia a infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.

Totodată, instanța aduce la cunoștința inculpatului P. D. I., faptul că s-a formulat propunere de arestare preventivă în lipsă, având în vedere că

organele de urmărire penală nu l-au găsit acasă, atunci când au intenționat să-l audieze fiind cercetat pentru săvârșirea de complicitate la evaziune fiscală.

La solicitarea instanței nemaifiind alte cereri sau excepții de formulat, atât din partea reprezentantului Ministerului Public cât și din partea inculpaților și a apărătorilor acestora, acordă cuvântul asupra propunerii de arestare preventivă.

Reprezentantul Ministerului Public, depune la dosarul cauzei declarația luată inculpatului P. D. I. astăzi, întrucât ieri nu a fost găsit, și prin care i s-a adus la cunoștință faptul că s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa și faptul că s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de evaziune fiscală în infracțiunea de complicitatea la evaziune fiscală și întrucât prin referatul de astăzi s-a formulat propunerea luării măsurii arestării preventive față de acesta, în temeiul art. 148 lit. a și f Cod procedură penală și a art. 150 al. 1 și 2 Cod procedură penală va preciza temeiul legal al măsurii arestării solicitând arestarea preventivă a acestuia nu în lipsă, ci ca fiind prezent, astfel încât solicită arestarea acestuia în baza art. 148 lit. f Cod procedură penală.

La solicitarea instanței, apărătorii părților arată că nu mai sunt alte aspecte de invocat, însă depun în probațiune o serie de înscrisuri și documente la care se vor referi cu ocazia acordării cuvântului în dezbateri.

Instanța aduce la cunoștința inculpaților că, potrivit legii, au dreptul de a nu declara nimic în fața instanței, tot ceea declară putând fi folosit împotriva lor. La solicitarea instanței inc. M. I., inc.C. G. și inc. P. D. I. ,

arată că doresc să dea declarație în fața instanței.

În conformitate cu prevederile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală instanța procedează la audierea inculpaților, M. I., C. G. și P. D.

I. cele declarate de către aceștia fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei filele 29-31.

Asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea acesteia și arestarea preventivă a inculpaților M. I., C. G. și P. D. . Arată că prin referatul cu propunere de luare a măsurii arestării preventive împotriva inculpaților M. I. și C. G. a fost începută urmărirea penală prin rezoluția organelor de cercetare penală din data de_ pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în forma continuată, prevăzută de dispozițiile art. 9, alin. 1, lit. c), și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Împotriva inculpatului P. D. I. a fost începută urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de dispozițiile art. 9 alin. 1, lit. b), din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, iar prin Ordonanța P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de dispozițiile art. 26 Cod penal raportat la art. 9, alin. 1, lit. c) și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul M. I. a administrat în fapt și în drept un număr de patru societăți comerciale SC RAREȘ TCM SRL, SC AGRO EXODUS SRL, SC PETRO CONSTRUCT SRL, ȘI SC

IMA PUBLICENTER SRL, iar în 2 dintre acestea, respectiv SC AGRO

EXODUS SRL, SC Rareș TCM SRL inculpatul M. I. are și calitatea de administrator de drept, iar celelalte aparțin altor persoane, respectiv inculpatului

C. G. și învinuitei M. Andrada, fiica inculpatului M. I., care are calitatea de administrator la SC IMA PUBLICENTER SRL.

Inculpatul C. G., este administrator de drept alături de inculpatul

M. I. la SC PETRO CONSTRUCT SRL, iar inculpatul P. D. I., administrator la SC DOMY General Group SRL.

Din anul 2009 și până în anul 2011, inculpatul M. I. și inculpatul C.

G., au început în ceea ce privește societatea SC PETRO CONSTRUCT SRL, să înregistreze în contabilitatea acesteia facturi fiscale ce nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, în special facturi de achiziție de materiale și de prestări servicii, pentru a diminua sau anula sumele datorate bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit și TVA.

Nerealitatea operațiunilor comerciale înscrise în facturile fiscale rezidă din mai mulate aspecte. În primul rând inculpatul P. D. I. și învinuiții Camaran S., O. Dănuț și Crăciunaș Vasile Petre arată toți faptul că operațiunile comerciale înscrise în facturile fiscale nu au fost reale, societățile comerciale emitente ale facturilor fiscale nefurnizând materiale sau bunuri și neprestând servicii către societățile comerciale care au înregistrat in contabilitate aceste facturi fiscale.

Apoi, facturile fiscale sunt emise pentru sume de până la 5000 lei fiecare pentru a se evita plata acestora prin transfer bancar. Conform normelor fiscale în vigoare sumele mai mari de 5000 de lei nu pot fi achitate de către societățile comerciale decât prin transfer bancar. Pentru a se evita această modalitate de plată, ce presupune și transferarea efectivă a banilor, învinuiții emiteau facturi și chitanțe de mână pentru sume de până la 5000 lei aferente fiecărei facturi fiscale. Societățile comerciale care emiteau facturi fiscale nu dețineau bunurile care apăreau ca și vândute în facturile fiscale și nu puteau presta serviciile facturate. Astfel pentru bunurile vândute, ciment, var, nisip, cărămidă, buldoexcavator, societățile comerciale emitente ale facturilor fiscale nu dețineau nici un document care să ateste intrarea bunului în patrimoniul societății. Apoi, deși facturau diverse prestări servicii, în special în domeniul construcțiilor, societățile comerciale emitente ale facturilor fiscale nu aveau angajați și nu dețineau utilaje pentru efectuarea lucrărilor facturate, astfel încât în mod evident, prestările de servicii facturate erau nereale. Mai mult decât atât în contabilitatea societăților comerciale beneficiare ale facturilor fiscale sunt înscrise ca și acte justificative, doar facturile fiscale și chitanțele de mână, fără ca aceste societăți comerciale să poată prezenta avize de însoțire a mărfii, din care să rezulte cine a efectuat transportul mărfurilor achiziționate, datele de efectuare a transporturilor, note de recepție a bunurilor "achiziționate"; prin care să fie identificate mărfurile intrate în patrimoniul societăților beneficiare, note de recepție a lucrărilor "prestate"; de către societățile comerciale emitente ale facturilor fiscale etc.

La solicitarea organelor de urmărire penală Direcția Generală a Finanțelor Publice S. a demarat inspecții fiscale la toate societățile comerciale implicate, iar până la această dată a fost finalizat raportul de inspecție fiscală efectuat la SC

Agro Exodus SRL și sunt în curs de finalizare inspecțiile fiscale la SC PETRO CONSTRUCT SRL, SC IMA PUBLICENTER SRL și SC RAREȘ TCM SRL.

Conform procesului verbal nr. 2565 încheiat la data de_ de către

D.G.F.P. S., prejudiciul cauzat bugetului de stat prin înregistrarea în contabilitatea SC AGRO EXODUS SRL, a unor facturi fiscale ce nu au la bază operațiuni comerciale reale este de 383.581 lei, reprezentând 74.360 lei impozit pe profit și 309.221 lei TVA.

Conform adresei nr. 2469/_ emisă de către D.G.F.P. S. în urma verificării documentelor avute la dispoziție de către echipele de inspecție fiscală se estimează ca și prejudicii cauzate bugetului de stat, tot prin înregistrarea in contabilitate a unor facturi fiscale ce nu au la bază operațiuni comerciale reale următoarele sume de bani: SC PETRO CONSTRUCT SRL suma de 1.250.000 lei din care TVA 750.000 lei și impozit pe profit 500.000 lei, SC RAREȘ TCM SRL, suma de 170.000 lei din care TVA 100.000 lei și impozit pe profit 70.000 lei, SC IMA PUBLICENTER SRL, suma de 70.000 lei din care TVA suma de

40.000 lei și impozit pe profit suma de 30.000 lei. Rezultă așadar, după cum se poate constata, arată reprezentantul Ministerului Public, că prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, inculpatul M. I., alături de ceilalți inculpați și învinuiți, au cauzat bugetului de stat un prejudiciu stabilit și estimat în valoarea de 1.883.000 lei reprezentând impozit pe profit și TVA.

În ceea ce-l privește pe inculpatul P. D. I. acesta a emis numeroase facturi fiscale care nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, facturi fiscale care ulterior au fost înregistrate în contabilitatea SC SC RAREȘ TCM SRL, SC AGRO EXODUS SRL, SC PETRO CONSTRUCT SRL, ȘI SC IMA

PUBLICENTER SRL. Pentru emiterea lor inculpatul P. D. primea de la inculpatul M. I. un procent din TVA înscris pe factură.

Din probele administrate, rezultă că inculpații se află în situația prevăzută de art. 148 lit. f), din Codul procedură penală întrucât au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru a se putea dispune măsura arestării preventive față de inculpat în temeiul dispozițiilor art. 148, lit. f), din Codul procedură penală este necesară îndeplinirea cumulativă a unor condiții. În primul rând este necesar ca la dosarul cauzei să existe indicii temeinice ca inculpatul a săvârșit infracțiunea sau infracțiunile pentru care se cere luarea față de el a măsurii preventive. În al doilea rând este necesar ca pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului legea să prevadă o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani. Și această condiție este îndeplinită în prezenta cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată prevăzută de dispozițiile art. 9, alin. 1, lit. c), și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și pentru complicitatea la această infracțiune fiind închisoarea de la 4 ani la 10 ani. Apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică nu reprezintă altceva decât temerea că inculpatul odată pus în libertate ar putea săvârși din nou fapte prevăzute de legea penală și temerea că punerea în libertate a inculpatului ar declanșa puternicie reacții și sentimente de insecuritate în rândul opiniei publice, față de gravitatea faptei săvârșite și de starea de liberate a autorului

acestei fapte. În această situație pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la două elemente și anume gravitatea faptei comise, care nu trebuie confundat cu pericolul social al infracțiunii și persoana autorului infracțiunii.

Pentru considerentele arătate mai sus, reprezentantul Ministerului Public apreciază necesar aplicarea dispozițiilor art. 148, lit. f) Cod procedură penală raportat la infracțiunea săvârșită de către aceștia, la prejudiciul produs statului român într-un interval de timp de aproximativ 1 an și la modalitatea săvârșirii infracțiunii, pentru aceste considerente solicită admiterea propunerii și luarea măsurii arestării preventive față de inculpații M. I., C. G. și P. D.

I., pe o perioadă de 29 de zile.

Apărătorul inculpatului M. I., av. Neamț Mihai Paul, solicită instanței respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpatul

M. I., ca neîntemeiată și nemotivată.

Arată că Ministerul Public a propus luarea măsurii arestării preventive, apreciind că există condițiile cerute de prevederile art. 143, Cod procedură penală și art. 148 lit. f), Cod procedură penală. Va face o scurtă referire la aceste texte de lege făcând de asemenea referire la dispozițiile art. 136, pct. 8, Cod procedură penală, făcând referire la tipul de măsură ce urmează a fi luată, ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social, precum și de elementele particulare și individuale ale persoanei inculpatului.

Fapta pentru care inculpatul este judecat, este o faptă de evaziune fiscală pentru care, legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani sau de la 7 ani la 13 ani, singurul element de agravare al faptei fiind reprezentat de argumentul prejudiciului. Singurul prejudiciu care se presupune a fi analizat rezultă din actul de control întocmit și este cel înregistrat și recuperat de la SC Agro Exodus în cuantum de 383.581 lei, recuperat integral, iar în acest context, în conformitate cu prevederile art. 10 al legii de incriminare sancțiunea ar putea fi o amendă penală, fie în conformitate cu prevederile art. 74, ind. 1 Cod penal. Restul prejudiciilor sunt doar estimate de organul fiscal până la această dată.

Cu privire la pericolul social, se arată că inculpatul a fost administrator de drept și administrator factual la SC PETRO CONSTRUCT SRL, însă această societate a fost cesionată în anul 2009 în favoarea unei alte persoane pentru a-și desfășura activitatea.

Ministerul Public, arată reprezentantul inc. M. I., face o amplă descriere a încadrării juridice, însă lipsește motivarea întrunirii condițiilor prevăzute de art. 148, lit. f), periculozitatea particulară și individuală a inculpaților. Motivarea cuprinde citarea textului de lege respectiv a instituțiile prevăzute de art. 143, și 148 lit. f), Cod procedură penală la care de asemenea se face o scurtă referire la art. 5 din CEDO.

Instanța constată că în acest moment, respectiv la ora 10:45 încetează măsura reținerii inculpatului M. I., acesta fiind scos de sub această măsură, punându-i-se în vedere că poate să plece sau să asiste la judecarea cauzei în continuare.

Inculpatul M. I. arată că va rămâne în sala de judecată.

Apărătorul inculpatului, av. Neamț Mihai, face referire la teza I a art. 148, lit. f) Cod procedură penală, prin prisma pedepsei prevăzute de lege, având în

vedere că s-a făcut referire la incidența alineatului 2 al art. 9 din Legea nr. 241/2005. Arată că organele de control nu au finalizat rapoartele de inspectie fiscală, nu există o certitudine a prejudiciului la acest moment, iar estimările nu sunt suficiente pentru a reține agravarea limitelor de pedeapsă. Din estimările organului fiscal reiese că o parte din societățile comerciale, la care inculpatul este administrator, au produs un prejudiciu sub 100.000 Euro, iar SC Petro Construct SRL a fost cesionată din 2009. Arată că se impun clarificări și sub aspectul participației efective a inculpatului la comiterea infracțiunii. Inculpatul

M. I., este un om de afaceri, care nu are antecedente penale, iar prin luarea măsurii arestării preventive ar trebui protejate tocmai interesele statului, or arestarea sa poate constitui o dramă, pentru el, pentru societățile care nu-și vor mai putea desfășura activitatea și implicit pentru bugetul de stat. Prin natura lor, infracțiunile economice implică expertize contabile, și fiscale, volumul de documentație fiind foarte mare. În prezent prezenta cauză este la început de drum, legea penală impune anumite principii, de urmat, însă niciunul nu cere ca măsura luată să îndrepte o nedreptate cu o altă nedreptate. Baza, o reprezintă recuperarea prejudiciului, iar din acest punct de vedere Ministerul Public a instituit un sechestru asigurător asupra bunurilor inculpaților.

Scopul măsurii arestării preventive îl reprezintă participarea inculpatului la procesul penal și buna desfășurare a acestuia. În referatul de propunere a luării măsurii arestării preventive nu se arată că este necesară această măsură pentru că inculpatul ar putea afecta buna desfășurare a procesului penal sau că nu s-ar prezenta la solicitarea organelor judiciare. Pentru aceste considerente apreciază cererea privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. I. ca fiind neîntemeiată. Organul de cercetare fiscală a emis certificat de atestare fiscală din care reiese că societatea administrată de inculpatul M. I. este lipsită de datorii. Arată că nu sunt îndeplinite condițiile nici pentru luarea unei măsuri restrictive de drepturi.

Pentru aceste considerente solicită respingerea propunerii formulate de Ministerul Public, privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul

M. I. .

Apărătorul inculpatului M. I., av. Ilian Mircea, învederează că la o lecturare a propunerii de arestare preventivă, apreciază că prima condiție trebuie să fie cea a instituției art. 136 Cod procedură penală, întrucât dispozițiile acestui articol, califică oportunitatea oricărei măsuri raportate la buna desfășurare a procesului penal sau la împiedicarea sustragerii inculpatului. Practica judiciară este stufoasă în acest sens. Orice discuții referitoare la buna desfășurare a procesului penal și a sustragerii inculpatului trebuie fundamentată pe probe și nu pe speculații. Trebuie analizată finalitatea, pentru ce este nevoie arestarea preventivă. Pentru a transmite un mesaj opiniei publice, această măsură este în contradicție cu prevederile art. 136 Cod procedură penală. Măsura arestării preventive nu se impune pentru a transmite un mesaj astfel cum a apreciat procurorul în propunerea formulată, ci o eventuală pedeapsa este cea care poate transmite un mesaj opiniei publice.

În cazul în speță se vorbește de infracțiuni săvârșite în perioada 2009- 2011, există un proces verbal de sesizare din oficiu, undeva la începutul anului

2012, când inculpatul M. I. a fost cercetat, interceptat, acesta prezentându-se benevol în fața organelor de urmărire penală, când a fost solicitat, fiind citat telefonic. Inculpatul M. I. nu ar putea împiedica desfășurarea procesului penal. Având în vedere persistența în mediul de afaceri, în societate, politică, în familie, nu există nici măcar o suspiciune că ar putea să se sustragă de la buna desfășurare a procesului penal. Din punctul de vedere al oportunității, nu există necesar a se lua măsura arestării preventive, iar propunerea de arestare preventivă vine în momentul în care rapartele de inspecție fiscală nu sunt finalizate. Singura societatea pentru care s-a finalizat raportul de inspecție fiscală este societatea SC AGRO EXODUS SRL, existând un prejudiciu pe care de altfel l-au și recuperat, iar pentru celelalte societăți comerciale se emit niște estimări. Finanțele indică un anumit prejudiciu, o simplă afirmație, fără raport de inspecție fiscală, fără expertize contabile, dar nu orice sumă datorată la bugetul de stat reprezintă evaziune fiscală. Grosul prejudiciului cauzat, se află la o societate cesionată de trei ani.

Art. 148, lit. f), Cod procedură penală presupune existența unor probe certe din care să reiasă pericolul concret pentru ordinea publică. Indiferent cât este de haină fapta presupus a fi comisă, este nevoie de niște probe în stabilirea pericolului social concret pentru ordinea publică. Trebuie avut în vedere faptul că odată lăsat în libertate inculpatul M. I., nu ar fi afectată ordinea socială a societății, a comunității din care acesta face parte. Nu se prezintă în referatul de propunere al arestării preventive acea probă care determină gradul de pericol concret al lăsării inculpatului în libertate. În acest sens există doar afirmația reprezentantului Ministerului Public nesusținută de probe care ar trebui să aibă aceeași valoare ca susținerea apărării în sensul că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Sau în cel mai rău caz dacă există un dubiu în acest sens, ar trebui să se dea interpretarea mai favorabilă inculpatului. Explicația Ministerului Public, cum că lăsarea inculpatului în libertate ar da posibilitatea acestuia de a comite noi infracțiuni nu țin de art. 148 lit. f), eventual de art. 148 lit. c) Cod procedură penală, dar nici în această privință nu există date concrete.

Scopul măsurii preventive este aceea de a servi cât mai bine comunitatea, dacă aceste alternative nu sunt suficiente se poate trece la arestarea preventivă. Nu este interesul Ministerului Public de a falimenta pe inculpatul M. I. . Interesul cel mai bun al comunității, este ca acesta să-și facă afacerile legale, iar dacă se ajunge să se constate debite, să poată fi în poziția să le achite.

Apărătorul inculpatului învederează instanței de judecată că dacă s-ar fi apreciat că faptele săvârșite și reținute sunt atât de grave, ar fi fost luată de îndată măsura arestării preventive, dar după 1 an de cercetare nu s-a făcut nici un demers în acest sens, iar după 2 ani de la săvârșirea infracțiunii ecoul acesteia în rândul comunității nu mai există.

Apărătorul inculpatului M. I., av. Ilian Mircea, depune în probațiune practică judiciară, solicitând respingerea propunerii de arestare preventive a inculpatului.

Apărătorul inculpatului Mircea I., av. Nicorici Vasile, solicită instanței respingerea propunerii de arestare preventivă, învederând că se va referi la aspecte de natură fiscală, deoarece în această cauză elementul central este

valoarea prejudiciului. Singurul prejudiciu comunicat de finanțe este cel al lui SC AGRO EXODUS SRL, fiind un prejudiciu estimat și nu cert. Acesta arată că finanțele, vorbesc despre prejudicii estimate, și nu despre prejudicii certe. Ține să menționeze că faptul că prejudiciu presupus a fi creat de SC Agro EXodus SRL a fost estimat de finanțe, este urmare a mandatării sale de către inc. M. I.

, în a face două demersuri către finanțe, demersuri efectuate în vederea comunicării și finalizării acestor controale efectuate la societățile comerciale ale inculpatului, deoarece avea nevoie de certificatul de atestare fiscală pentru proiectul finanțat cu fonduri UE. Reprezentantul inculpatului, av. Nicorici Vasile, învederează instanței, că a formulat două cereri prin care a cerut organului fiscal să finalizeze acel raport și constată cu amărăciune că prin cele două demersuri, în mod subit s-au provocat toate aceste măsuri luate împotriva inculpatului M. I. . Prejudiciul despre care vorbește Ministerul Public, este unul cumulat din trei dosare, iar răspunderea nu poate fi extinsă prin extrapolare, în acest sens, practica Curții de A. C. în materie fiscală arată că nu pot fi emise sancțiuni pentru acțiuni colaterale, ale altor societăți. Dacă acest prejudiciu se rezumă la firmele administrate de către inculpatul M. I., se poate constata cu ușurință că acest prejudiciu este mult mai mic, decât cel indicat de către Ministerul Public, iar o parte a fost recuperat prin compensare astfel cum a apreciat și reprezentantul Ministerului Public.

Pentru aceste considerente, apărătorul inculpatului M. I., av. Nicorici Vasile, solicită instanței respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către Ministerul Public-P. de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Având cuvântul asupra propunerii de arestare preventive, apărătorul inculpatului C. G., av. C. ăliță Lucian, solicită instanței respingerea propunerii formulate ca netemeinică și nemotivată. Învederează totodată că se subscrie și se raliază concluziilor formulate de antevorbitorii săi expuse deja în cauză.

Apreciază că propunerea arestării preventive este lipsită de motivare. Dorește să învedereze că face trimitere la prevederile art. 149, ind. 1 Cod procedură penală, care impune ca această măsură, pe lângă îndeplinirea dispozițiilor art. 148 Cod procedură penală, art. 143 și chiar art. 136 Cod procedură penală, impun necesitățile acestei măsuri pentru urmărirea penală, în interesul urmăririi penale. Acest aspect nu transpare, arată av. C. ăliță, nu există nicăieri în referatul de propunere a luării măsurii arestării preventive nicio referire la necesitatea pentru lipsirea de libertate a inculpatului C. G., pentru economia statului și pentru comunitate de asemenea. Totodată, referatul cu propunerea de arestare preventivă nu face referire la activitatea concretă a fiecărui inculpat în parte. În stadiul în care se află astăzi prezenta cauza, este necesară analizarea activității fiecărui inculpat în parte. Pericolul concret pentru ordinea publică nu există, faptele fiind săvârșite în urmă cu 2-3-4 ani, ecoul lor fiind stins de mult.

Reactivitatea organelor de urmărire penală, prin prisma liniștirii opiniei publice nu poate fi luată în considerare atâta timp cât faptele sunt vechi, prejudiciile de asemenea sunt estimative, imprecise. Depune certificatul de atestare fiscală a SC PETRO CONSTRUCT SRL, din care reiese că firma nu are

datorii la stat, și face trimitere la vol II, al dosarului Ministerului Public, fila 81, unde există un proces verbal încheiat de ANAF-D.G.F.P.S., proces verbal din_ care tratează relațiile dintre SC DOMY General Group SRL și SC PETRO CONSTRUCT SRL. La fila 2 a acestui proces verbal se arată ceea ce s- a dispus, în urma controlului efectuat, această măsură fiind îndeplinită, motiv pentru care certificatul de astăzi atestă că SC PETRO CONSTRUCT SRL, nu are datorii la stat.

Faptele despre care se face vorbire în referatul cu propunerea luării măsurii arestării preventive sunt vechi de acum 3 ani, iar până în prezent au avut loc mai multe compensări de TVA și nu se poate reține prejudiciul la care se face referire în estimare. Pentru stabilirea unui astfel de prejudiciu sunt necesare efectuarea unor expertize contabile și probatorii complexe. Măsura propusă a se lua astăzi este cea mai gravă. Inculpatul administrează o firmă de afaceri cu o cifră nu tocmai mică, având 60 de angajați, respectiv 60 de familii care depind de această firmă. Această firmă are credite care trebuie onorate. Sunt la mijloc milioane de euro, în proiecte europene care vor fi restituite, zeci de familii care depind de această măsură, investițiile care se vor pierde, urmând ca ulterior luării măsurii firma să intre cel mai probabil în insolvență.

Apreciază reprezentantul inculpatului C. G. că nu se impune luarea măsurii arestării preventive, atât pentru ordinea publică cât și pentru buna desfășurare a procesului penal. Inculpatul nu a săvârșit nicio faptă prin care să împiedice desfășurarea procesului penal, aflarea adevărului, să ascundă acte, din contră atitudinea sa a fost de colaborare, a prezentat actele organelor de cercetare și organelor de inspecție fiscală. Mai mult decât atât nu există nicio faptă din care să reiasă că inculpatul C. G. se sustrage, nu există nicio referire că arestarea lui este necesară pentru efectuarea unor alte acte de urmărire penală.

Pentru aceste considerente apreciază că nu se impune măsura arestării preventive, motiv pentru care solicită respingerea propunerii formulate.

Reprezentantul inculpatului P. D. I., av. Bogdan Ilea, având cuvântul asupra propunerii arestării preventive, învederează că, clientul său, are calitatea de complice la infracțiunea de evaziune fiscală, asta după ce inițial a fost considerat autor.

Cu privire la temeiul de arestare, așa cum au arătat și antevorbitorii săi, se arată în referatul de propunere a arestării preventive că fapta este prevăzută și sancționată de art. 26 Cod penal, pentru care pedeapsa este mai mare de 4 ani, și că existe probe că lăsarea în libertate, ar prezenta un pericol concret.

Față de prevederile art. 143 Cod procedură penală, și în contextul literei f), trebuie să existe probe, probe care să fie administrate legal. Față de persoana inculpatului P. D., și conduita sa, nu există probe și nici măcar indicii că lăsarea în libertate ar presupune un pericol social concret pentru ordinea publică.

Raportat la persoana inculpatului P. D., așa cum acesta a declarat este student, la 2 facultăți, și deși s-a solicitat luarea măsurii arestării în lipsă, s-a prezentat în fața organelor de urmărire penală și azi în fața instanței, astfel încât se poate susține că acesta este o persoană de bună credință, și va răspunde pentru faptele comise, dacă acestea vor fi dovedite. De menționat este un lucru deosebit

de importat, în urmă cu aproximativ 12-14 luni în anul 2012, organele de cercetare penală l-au reținut pe inculpatul P. D. I. pentru 24 de ore și apreciind că nu există indicii pentru arestarea sa, nu au continuat demersul, singura concluzie fiind aceea că au considerat că nu există la acea dată nici un fel de probe care să justifice o propunere cu referire la a se lua măsura arestării preventive. Față de starea dosarului și poziția clientului de la acea dată nu au intervenit modificări, acesta fiind prezent ori de câte ori a fost nevoie, și nu există dovada sau anumite indicii în activitatea sa că a adus sau că ar aduce atingere regulilor de conduită generală.

Raportat la dispozițiile art. 148, lit. f), Cod procedură penală coroborate cu dispozițiile art. 136, pct. 8 Cod procedură penală, se poate deduce ce este necesar a analiza ce este obligatoriu pe lângă pericolul social și limita de pedeapsă, respectiv persoana inculpatului și conduita avută și cea pe care o va avea. Or așa cum s-a arătat persoana inculpatului și conduita acestuia a fost corespunzătoare și nu rezultă că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică. Solicită respingerea propunerii de arestare preventivă raportat la neîndeplinirea dispozițiilor art. 148, lit. f) Cod procedură penală și 136 pct. 8 Cod procedură penală.

Inculpatul M. I., având cuvântul asupra propunerii de arestare preventivă, solicită cercetarea sa în stare de libertate, învederând totodată că nu se va sustrage cercetărilor care vor urma.

Inculpatul C. G. arată că nu are nimic de adăugat și solicită cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul P. D. I., solicită instanței cercetarea sa în stare de libertate, învederând totodată că va colabora cu organele de cercetare penală.

Anterior retragerii completului, la ora 11.45, instanța pune în vedere escortei care-l însoțește pe inculpatul C. G. că la ora 12.10 expiră măsura reținerii inculpatului, condiții în care acesta este liber să plece.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T. ,

Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a propus instanței, în conformitate cu prevederile art. 149¹, raportat la art. 148 lit. f C.p.p., luarea măsurii arestării preventive față de inculpații: M. I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală in formă continuată prevăzută de dispozitiile art. 9 alin. 1 lit c) si alin 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.; C. G. cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală in formă continuată prevăzută de dispozitiile art. 9 alin. 1 lit c) si alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.; P.

  1. I., cercetat pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 26Cod penal, raportat la art. 9 alin. 1 lit. c și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, în privința sa fiind solicitată luarea măsurii arestării în lipsă.

    Analizând propunerea formulată în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:

    Prin rezoluția din data de_ a fost începută urmărirea penală împotriva învinuitului M. I., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală in formă continuată prevăzută de dispozitiile art. 9 alin. 1 lit c) si alin 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., iar prin ordonanța din data de 10 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni. Inculpatul a fost reținut pentru o durată de 24 de ore prin ordonanța din 10 aprilie 2013, începând cu ora 10.45 până în data de 11 aprilie 2013, ora 10.45 (fila 21).

    În privința stării de fapt, organele de urmărire penală au reținut în sarcina inculpatului M. I. , că în calitate de administrator de drept sau de fapt al SC Agro Exodus SRL, SC Rareș TCM SRL, SC Petro Construct SRL, SC IMB Biseder SRL, a înregistrat în contabilitate facturi fiscale ce nu aveau la baza operațiuni reale, pentru a diminua sumele datorate bugetului de stat cu titlu de impozit pe profit și TVA, astfel:

    1. În privința SC AGRO EXODUS SRL, în care inculpatul are în prezent calitatea de asociat, și administrator alături de soția sa M. Artimizia F. s-a reținut că au fost înregistrate în contabilitate: în perioada 03 noiembrie 2009 - 31 decembrie 2010, un număr de 239 facturi fiscale emise de către SC Domy General Group SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 927.729,48 lei cu TVA aferent de 1. lei; în perioada 03 ianuarie 2011 - 30 aprilie 2011 un număr de 39 facturi fiscale emise de către SC IMB Biseder SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 154.142,01 lei cu TVA aferent de 36.994,08 lei; în perioada 04 ianuarie 2011 - 28 februarie 2011 un număr de 31 facturi fiscale emise de către SC Sabou Societate de Construcții SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 1. lei cu TVA aferent de 29.499 lei; în perioada 03 ianuarie 2011 - 30 aprilie 2011 un număr de 39 facturi fiscale emise de către SC IMB Biseder SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 154.142,01 lei cu TVA aferent de 36.994,08 lei; în perioada 01 aprilie 2011 - 29 aprilie 2011 un număr de 21 facturi fiscale emise de către SC URB SKF SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 81698 lei cu TVA aferent de 19.608 lei; în perioada 21 noiembrie 2009

      - 31 decembrie 2009 un număr de 36 facturi fiscale emise de către SC Cami Construct SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 151.261 lei cu TVA aferent de 28.739 lei; în perioada 03 01 aprilie 2011 - 29 aprilie 2011 un număr de 7 facturi fiscale emise de către SC Bartha Trans ATi SRL, facturi ce nu au la bază operațiuni comerciale reale, valoarea totală a facturilor fiind de 27990 lei cu TVA aferent de 6718 lei.

    2. În privința SC Petro Construct SRL în care inculpatul M. I. are calitatea de asociat, iar administrator este inculpatul C. G. s-a reținut că au fost înregistrate în contabilitate: în perioada 2009 - 2011 un număr de 268 facturi fiscale emise de către SC Domy General Group SRL, în valoare totală de

      1.7. lei, cu TVA aferent de 348.760 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 32 facturi fiscale emise de către SC IMB Biseder SRL, în valoare totală de

      127.150 lei, cu TVA aferent de 32.796 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de

      31 facturi fiscale emise de către SC Sabou Societate de Construcții SRL, în valoare totală de 120.450 lei, cu TVA aferent de 28.367 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 92 facturi fiscale emise de către SC URB-SKF SRL, în valoare totală de 371.764 lei, cu TVA aferent de 89.223 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 20 facturi fiscale emise de către SC Bartha Trans SRL, în valoare totală de 75810 lei, cu TVA aferent de 18.194 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 12 facturi fiscale emise de către SC Cami Construct SRL, în valoare totală de 50.424 lei, cu TVA aferent de 4.580 lei.

    3. În privința SC Rareș TCM SRL, în care inculpatul M. I. are calitatea de asociat și administrator, s-a reținut că au fost înregistrate în contabilitate: în semestrul IV 2010 un număr de 56 facturi fiscale emise de către SC Domy General SRL în valoare de 225.806,45 lei cu TVA aferent de 54.193,55 lei; în semestrul I 2011 un număr de 11 facturi fiscale emise de SC IMB Biseder SRL, în valoare totală de 43.745 lei, cu TVA aferent 10.499 lei; în semestrul I 2011 un număr de 10 facturi fiscale emise de către SC Sabou Societate de Construcții SRL în valoare totală de 39.585 lei cu TVA aferent de 9.500 lei.

    4. În privința SC Ima Publicenter SRL, în care calitatea de asociat și administrator aparține fiicei inculpatului M. I., s-a reținut că au fost înregistrate în contabilitate: în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010 un număr de 50 facturi fiscale emise de către SC Domy General SRL în valoare totală de 201.613 lei cu TVA aferent în sumă de 48.387 lei.

Prin rezoluția din data de_ a fost începută urmărirea penală împotriva învinuitului C. G., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală in formă continuată prevăzută de dispozițiile art. 9 alin. 1 lit c) si alin 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p., iar prin ordonanța din data de 10 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni (fila 16-19). Inculpatul a fost reținut pentru o durată de 24 de ore prin ordonanța din 10 aprilie 2013, începând cu ora 12.10 până în data de 11 aprilie 2013, ora 12. (fila 26).

Sub aspectul stării de fapt, organele de urmărire penală au reținut în sarcina inculpatului C. G. că, în calitate de administrator al SC Petro Construct SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei societăți mai multe facturi fiscale ce nu aveau la baza operațiuni comerciale reale în scopul sustragerii de la plata impozitului pe profit și al TVA către bugetul de stat.

Referitor la această societate s-a reținut că au fost înregistrate în contabilitate următoarele facturi fiscale: în perioada 2009 - 2011 un număr de 268 facturi fiscale emise de către SC Domy General Group SRL, în valoare totală de 1.7. lei, cu TVA aferent de 348.760 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 32 facturi fiscale emise de către SC IMB Biseder SRL, în valoare totală de 127.150 lei, cu TVA aferent de 32.796 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 31 facturi fiscale emise de către SC Sabou Societate de Construcții SRL, în valoare totală de 120.450 lei, cu TVA aferent de 28.367 lei; în perioada 2009 - 2011 un număr de 92 facturi fiscale emise de către SC URB-SKF SRL, în valoare totală de 371.764 lei, cu TVA aferent de 89.223 lei; în perioada 2009

- 2011 un număr de 20 facturi fiscale emise de către SC Bartha Trans SRL, în valoare totală de 75810 lei, cu TVA aferent de 18.194 lei; în perioada 2009 -

2011 un număr de 12 facturi fiscale emise de către SC Cami Construct SRL, în valoare totală de 50.424 lei, cu TVA aferent de 4.580 lei

Prin rezoluția din data de_, împotriva învinuitului P. D. -I. , a fost începută urmărirea penală pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 9 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.; 215 alin.1, 2 și 3 C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.; 312 alin. 1 C.p.; 281 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.; totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.

În privința acestui inculpat instanța constată că inițial actele de cercetare au fost efectuate în dosarul nr. 149/P/2011 al P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj. Inculpatul a fost cercetat în acel dosar pentru infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, existând inițial indicii că, în calitate de administrator al SC Domy General SRL nu a înregistrat mai multe facturi fiscale în contabilitate. Pe parcursul efectuării actelor de cercetare penală s-a constatat că societatea inculpatului a emis mai multe facturi fiscale către SC Agro Exodus SRL, SC Petro Construct SRL, SC Ima Publicenter SRL și SC Rareș TCM SRL, iar inculpatul a adus la cunoștința organelor de poliție că nu reflectau operațiuni comerciale reale, context în care s-a apreciat oportună disjungerea cauzei dispusă prin ordonanța din data de 3 aprilie 2013 (fila 87 din dosar). Astfel din dosarul nr. 149/P/2011 în care inculpatul P. D.

I. era cercetat și pentru alte infracțiuni s-a dispus disjungerea cauzei în privința efectuării cercetărilor asupra relațiilor comerciale desfășurate între SC Domy General SRL pe de o parte și SC Agro Exodus SRL, SC Petro Construct SRL, SC Ima Publicenter SRL și SC Rareș TCM SRL pe de altă parte, fiind constituit dosarul nr. 151/P/2013.

Prin rezoluția din data de 3 aprilie 2013 (depusă la fila 88 vol.I) s-a dispus conexarea dosarului nr. 151/P/2013 la dosarul nr. 73/P/2012 în care se efectuau cercetări față de făptuitorii M. I., C. G., M. Artemisa și M. Andrada sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Prin ordonanța din data de 05 aprilie 2013 procurorul a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. D. I. din infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, în complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (fila 15 vol. I). Prin ordonanța din data de 10 aprilie 2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul P. D. I., pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (fila 20).

Sub aspectul stării de fapt, procurorul a reținut în sarcina inculpatului P.

D. -I. că, în calitate de administrator al SC Domy General Group SRL, a emis numeroase facturi fiscale care nu aveau la bază operațiuni comerciale reale, facturi care au fost înregistrate ulterior în contabilitatea SC Agro Exodus SRL, SC Petro Construct SRL, SC Ima Publicenter SRL și SC Rareș TCM SRL. S-a arătat că facturile fiscale au fost înregistrate în contabilitatea societăților sus- menționate astfel: în perioada 2009 - 2011 în contabilitatea SC Agro Exodus au

fost înregistrate un număr de 268 facturi fiscale emise de către SC Domy General Group SRL, în valoare totală de 1.7. lei, cu TVA aferent de 348.760 lei; în perioada 2009 - 2011 în contabilitatea SC Petro Construct SRL au fost înregistrate un număr de 268 facturi fiscale emise de către SC Domy General Group SRL, în valoare totală de 1.7. lei, cu TVA aferent de 348.760 lei; în semestrul IV 2010 în contabilitatea SC Rareș TCM SRL au fost înregistrate un număr de 56 facturi fiscale emise de către SC Domy General SRL în valoare de 225.806,45 lei cu TVA aferent de 54.193,55 lei; în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010 în contabilitatea SC Ima Publicenter SRL au fost înregistrate un număr de 50 facturi fiscale emise de către SC Domy General SRL în valoare totală de 201.613 lei cu TVA aferent în sumă de 48.387 lei.

În concluzie s-a reținut de către procuror că într-o perioadă de aproximativ 1 an de zile inculpatul a emis facturi fiscale ce nu aveau la bază operațiuni comerciale reale către SC Agro Exodus SRL, SC Petro Construct SRL, SC Ima Publicenter SRL și SC Rareș TCM SRL, în valoare totală de 105.998 lei cu TVA aferent de 639.003 lei.

La baza propunerii de arestare preventivă au stat în privința tuturor celor trei inculpați dispozițiile art. 143 și art.148 lit. f C.pr.pen., respectiv aceea că există probe și indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, precum și faptul ca au comis infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Arestarea preventivă a unei persoane împotriva căreia s-a pus în mișcare acțiunea penală presupune pe de o parte existența unor probe sau indicii temeinice ale săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală, iar pe de altă parte existența a cel puțin unuia din cazurile reglementate de art. 148 C.p.p.

Analizând actele și lucrările efectuate până în acest moment al urmăririi penale, instanța constată reies anumite indicii că inculpații M. I., C. G. și P. D. I. s-ar fi implicat în activități specifice de evaziune fiscală. În acest sens sunt relevante înscrisurile existente la dosar, rapoartele de constatare tehnico-științifice, declarațiile inculpatului P. D. I., ale învinuitului Cămăran S., declarațiile învinuiților Crăciunaș Vasile Petre, O. Dănuț care au relatat faptul că au fost întocmite facturi fiscale care descriau anumite operațiuni comerciale nereale, acestea fiind emise către SC Agro Exodus SRL, SC Petro Construct SRL, SC Ima Publicenter SRL și SC Rareș TCM SRL.

Instanța constată însă că organele de urmărire penală nu au individualizat suficient faptele pe care le-au reținut în sarcina inculpaților M. I. și C. G.

. S-a menționat în privința inculpatului M. I. că acesta ar fi cauzat bugetului de stat un prejudiciu total d 1.883.000 lei. Deși la momentul analizării propunerii de luare a măsurii arestării preventive instanța nu este chemată să analizeze corectitudinea încadrării juridice se impun a fi efectuate anumite mențiuni sub acest aspect, având în vedere că elementul central punctat de procuror în susținerea propunerii este legate de valoarea totală a prejudiciului, care ar fi rezultat din reținerea în sarcina inculpatului M. I. a săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată, fiind totalizate prejudiciile

presupus cauzate de acesta prin activitățile desfășurate în cadrul celor patru societăți comerciale.

Astfel cum au arătat apărătorii inculpatului, până la această dată nu există elemente care să justifice ferm reținerea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. Pentru reținerea rezoluției infracționale unice ar fi necesară stabilirea mai clară a contribuției inculpatului la săvârșirea faptelor în special a celor despre care procurorul susține că au fost comise de inculpat în calitate de administrator de fapt, respectiv în cadrul SC Petro Construct SRL și SC Ima Publicenter SRL (se face menționează în cuprinsul referatului facturile fiscale fictive înregistrate în contabilitate, dar nu se arată în mod concret cine a efectuat aceste înregistrări). Deși s-a menționat că există probe că inculpatul este administratorul de fapt al acestor societăți, nu s-au indicat concret de către procuror aceste probe și nu au fost identificate de instanță în dosar.

Raportat la reglementarea legală în privința evaziunii fiscale, respectiv articolul 10 din Legea nr. 241/2005 care prevăd consecințele acoperirii prejudiciului în diferite faze ale procesului penal în ipoteza concretizării clare a participației inculpatului și în cazul în care nu se va reține forma continuată a infracțiunii de evaziune fiscală, raportat la prejudiciile estimate de organele fiscale a fi create de către SC Rareș TCM SRL, SC IMA Publicenter SRL, SC Agro Exodus SRL (adresa de estimare fila 92 Vol. I dosar urmărire penală), se poate aplica inculpatului pedeapsa amenzii penale sau amenzii administrative.

Un alt aspect relevant sub aspectul existenței indiciilor în sensul art. 143 Cod procedură penală este legat de faptul că până la această dată în privința celor trei societăți menționate anterior nu există decât estimarea efectuată de organul fiscal, viitoarea parte civilă din dosar în ipoteza în care se va constata că sunt probe suficiente pentru trimiterea inculpaților în judecată. Actele de control și deciziile de impunere întocmite de organele fiscale pot fi contestate de către contribuabil atât în baza procedurii stabilite de Codul de procedură fiscală, cât și în cadrul urmăririi penale prin solicitarea efectuării unei expertize judiciare. Singurul prejudiciu în privința căruia există o concluzie mai clară, emisă tot de organul fiscal, este cel care s-ar fi creat bugetului de stat de către SC Agro Exodus SRL, care astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosar cu ocazia dezbaterii propunerii de arestare preventivă a fost reparat prin compensare cu TVA-ul care trebuia recuperat de societate.

Astfel, instanța constată că există anumite indicii care relevă că inculpații s-ar fi implicat în acte de evaziune fiscală fără a se putea reține cu certitudine toate aspectele menționate de către procuror, cu referire la încadrarea juridică a faptelor, la prejudiciul total în sumă de 1.883.000 lei. Este de precizat că și în situația în care s-ar aprecia la acest moment procesual suficiente estimările organului fiscal, s-ar fi impus analizarea distinctă a situației inculpaților. Nu este întemeiată susținerea procurorului referitoare la faptul că toți inculpații ar fi contribuit la cauzarea către bugetul de stat a respectivului prejudiciu, în condițiile în care inculpații P. D. -I. și C. G. nu au legătură decât cu 1 din cele patru societăți despre care se susține că sunt administrate de inculpatul

M. I. .

Trecând la analizarea temeiului de arestare, instanța constată că în propunere a fost reținut temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv faptul că aceștia au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și că prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Independent de incidența sau nu a dispozițiilor art. 9 alineat 2 din Legea nr. 241/2005, aspect care urmează a se stabili, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de evaziune fiscală în forma reglementată de art. 9 alin. 1 lit. c este mai mare de 4 ani închisoare.

În privința celei de-a doua condiții, prevăzută de litera f a art. 148 în mod cumulativ, instanța constată că propunerea procurorului nu conține o motivare concretă, individuală pentru fiecare inculpat, din care să reiasă că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică, cu atât mai mult cu cât așa cum s-a arătat anterior participația lor desprinsă până la acest moment procesual din actele de urmărire penală diferă.

În cuprinsul motivării propunerii s-au făcut referiri de ordin general în privința pericolului concret pentru ordinea publică. Singurul element concret care rezultă a fi avut în vedere în această privință este legat de gravitatea faptei, prin prisma prejudiciului presupus a fi cauzat de inculpați, care așa cum s-a arătat anterior nu poate fi reținut cu certitudine atâta timp cât rapoartele de inspecție fiscală nu sunt finalizate. Oricum gravitatea faptei privită singular nu poate fi suficientă pentru a se justifica luarea măsurii arestării preventive, aspect care rezultă atât din dispozițiile art. 136 Cod procedură penală, cât și din jurisprudența instanțelor interne și jurisprudența CEDO.

Pornind de la scopul măsurilor preventive, instanța constată că articolul 136 alin. 1 Cod procedură penală prevede că acestea se impun a fi luate pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, respectiv pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului. În această privință nici din propunerea de arestare preventivă și nici din actele dosarului nu reiese în privința niciunuia dintre inculpați că prin lăsarea în libertate ar împiedica buna desfășurare a procesului penal sau ar încerca să se sustragă urmăririi penale.

Singurul inculpat în privința căruia s-au făcut referiri implicite la o eventuală sustragere a fost P. D. I., față de care s-a formulat propunere de arestare preventivă în lipsă. Instanța apreciază că organele de urmărire penală au tras concluzia în mod nejustificat că ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art. 150 Cod procedură penală doar raportat la faptul că a fost emis un mandat de aducere care nu a putut fi executat deoarece s-a constatat că inculpatul nu se afla la domiciliu. Din actele dosarului reiese în mod cert faptul că inculpatul P. D.

I. s-a prezentat la solicitarea organelor de urmărire penală ori de câte ori a fost necesar, fiind audiat în repetate rânduri de la momentul începerii urmăririi penale dispuse în privința sa încă prin rezoluția din data de 29 aprilie 2011 în dosar nr. 149/P/2011 al P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj. Inculpatul a arătat cu ocazia audierii de către judecător că organele de poliție cunoșteau faptul că este student la o facultate din altă localitate și că aveau numărul său de telefon mobil pe care l-a pus la dispoziție tocmai pentru a putea fi contactat.

Referitor la ceilalți doi inculpați instanța constată de asemenea că nu există date că au încercat să se sustragă cercetărilor, în condițiile în care

organele de urmărire s-au sesizat încă din data de_, cunoșteau faptul că se efectuează cercetări referitoare la activitățile societăților comerciale, fiindu-le ridicate actele contabile aferente perioadelor care fac obiectul verificărilor. Astfel luarea măsurii arestării preventive nu poate fi justificată în privința inculpaților pentru asigurarea scopului măsurilor preventive astfel cum este reglementat de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală.

Mergând mai departe cu analiza oportunității luării acestei măsuri instanța constată că dispozițiile art. 136 alineat 8 Cod procedură penală prevăd că la alegerea măsurii preventive se ține seama de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura. În susținerea propunerii de arestare nu fost analizată situația personală a fiecărui inculpat, astfel cum impun dispozițiile legale și jurisprudența CEDO în mai multe hotărâri dintre care unele chiar împotriva României. De asemenea instanța apreciază că inclusiv la redarea motivelor pentru care se apreciază că este întrunit temeiul prevăzut de art. 148 lit.f Cod procedură penală se impune analizarea distinctă a situației inculpaților.

Pentru a se reține că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, legiuitorul român a prevăzut necesitatea existenței unor probe certe. Doctrina și practica judiciară a nuanțat această cerință, fiind statuat că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea faptei, din modalitatea de săvârșire, persoana inculpatului, eventual valoarea prejudiciului cauzat, rezonanța socială a faptelor și impactul asupra opiniei publice, etc.

În propunerea formulată s-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică nu reprezintă altceva decât temerea că odată pus în libertate inculpatul ar putea săvârși din nou fapte prevăzute de legea penală și temerea că punerea în libertate a acestuia ar declanșa puternice reacții și sentimente de insecuritate în rândul opiniei publice. Cu privire la primul aspect menționat instanța constată că nu există și nici nu au fost indicate date concrete că inculpații ar comite fapte prevăzute de legea penală dacă ar fi lăsați în libertate, presupunerea organului de urmărire penală în acest sens în absența unor elemente concrete nefiind suficientă. Referitor la sentimentul de insecuritate în rândul opiniei publice, instanța constată că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că tulburarea ordinii publice poate fi luată în calcul ca motiv de luare sau menținere a arestării preventive în anumite situații excepționale și în măsura în care dreptul intern recunoaște această natură, însă acesta nu poate fi considerat relevant și suficient decât dacă se bazează pe fapte de natură să indice că eliberarea deținutului ar tulbura cu adevărat ordinea publică (cauza Letellier împotriva Franței).

Transpunând aceste principii la cauza de față instanța constată că nu există fapte de natură să indice că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În aceeași cauză menționată anterior, Curtea Europeană a stabilit că instanțelor interne le revine sarcina de a motiva în mod concret pe baza faptelor relevante motivele pentru care consideră că ordinea publică ar fi efectiv amenințată dacă inculpatul ar fi liber. În cauza de față, faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt de natură economică și se reține că ar fi fost săvârșite în perioada 2009-2011, condiții în care nu se poate aprecia

că la acest moment prin rezonanța socială au un impact deosebit și sunt de natură a tulbura ordinea și liniștea publică.

De asemenea instanța constată că nu există elemente legate de persoana inculpaților care să justifice concluzia că prezintă un pericol social concret. Nu rezultă din datele dosarului că inculpații s-ar mai fi implicat în comiterea altor fapte pentru a discuta de perseverența infracțională și periculozitatea acestora. Inculpatul P. D. I. nu este cunoscut cu antecedente penale, este student și a avut o comportare corespunzătoare pe parcursul urmăririi penale declanșate în privința sa încă din anul 2011. În luna februarie 2012 cu ocazia unei reaudieri inculpatul a declarat organelor de urmărire penală aspectele pe care le cunoștea în legătură cu emiterea facturilor către societățile despre care se susține de organele de urmărire penală că au fost administrate în fapt sau în drept de inculpatul M. I. . La acel moment inculpatul a fost reținut, însă procurorul a apreciat că nu se impune întocmirea propunerii de arestare preventivă pentru motivele menționate în rezoluția aplicată pe înscrisul de la fila 32 vol. I, fără ca până la această dată să apară alte elemente în privința sa care să justifice concluzia că prezintă pericol pentru ordinea publică.

Inculpatul M. I. este o persoană integrată în societate, care este implicat în viața social-economică a orașului de domiciliu, în prezent fiind asociat și administrator al unor societăți comerciale, dintre care unele sunt implicate în derularea unor proiecte cu finanțare europeană, așa cum rezultă din înscrisurile depuse în circumstanțiere la dosar. Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penală și nu este cercetat pentru săvârșirea altor fapte penale în afara celor care fac obiectul prezentului dosar. Acesta a avut o atitudine procesuală corespunzătoare până în prezent și a arătat că în viitor va colabora atât cu organele fiscale, cât și cu organele de urmărire penală.

Inculpatul C. G. este administratorul SC Petro Construct SRL, nu are antecedente penale și nu există alte elemente în privința persoanei sale care să justifice necesitatea privării de libertate.

Pentru motivele expuse anterior, instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru dispunerea măsurii arestării preventive față de inculpații M. I., P. D. - I. și C. G., nefiind necesară nici luarea unei măsuri restrictive de drepturi, în condițiile în care până la acest moment procesual din comportamentul inculpaților nu a rezultat că o astfel de măsură se impune pentru buna desfășurare a urmăririi penale sau pentru a împiedica sustragerea lor de la urmărire. Din dispozițiile art. 136 alin. 1 Cod procedură penală reiese că luarea oricărei măsuri preventive trebuie să aibă ca scop buna desfășurare a urmăririi penale sau împiedicarea sustragerii inculpatului.

Raportat la cele de mai sus, în temeiul art. 149 indice 1 alin. 9 Cod procedură penală, raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală instanța va respinge propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, prin care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații M. I. , C. G. , P.

D. -I. .

În temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

În temeiul art. 149 indice 1 alin. 9 Cod procedură penală, raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală respinge propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj, prin care s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații M. I. , fiul lui I. și F., născut la data de 30 ianuarie 1966, în S.

  1. , CNP 1., C. G. , fiul lui G. și Ana, născut la data de _

    , în comuna IP, jud. S., CNP 1., P. D. -I. , fiul lui D. și M., născut la data de 23 iulie 1988 în SS, CNP 1. .

    În temeiul art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

    Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare. Pronunțată în ședința publică din data de 11 aprilie 2013, ora 13.15.

    JUDECĂTOR, GREFIER,

    1. P. M. -J. D.

Red.AP/_

Dact.MJD/_ Ex.2

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 13/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului