Încheierea penală nr. 1380/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.1380/R/2013
Ședința publică din 23 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: V. G., judecător JUDECĂTORI: DP
SS
GREFIER: DS
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin procuror:
DORU DOBOCAN
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul C. O. Ș. , împotriva încheierii penale nr.101 din 17 octombrie 2013 a Tribunalului Cluj, având ca obiect propunerea de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător ales, av.M. Gligor, din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul arată că-și menține recursul și declarațiile date anterior, neavând de făcut completări la acestea.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de DIICOT S.T. Cluj, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea. Deși în parte se justifică măsura arestării preventive, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani închisoare, la dosar nu există probe din care să rezulte că
lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică. Susține că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor și a făcut un denunț cu privire la alte persoane ce ar putea fi trase la răspundere, astfel că nu ar putea să influențeze desfășurarea procesului dacă ar fi judecat în stare de libertate. Pericolul pentru ordinea publică trebuie să fie cert, actual și nu poate fi prezumat prin gravitatea faptei. Solicită să se aibă în vedere și memoriul depus la dosar cuprinzând motivele de recurs.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate.
În mod corect instanța de fond a reținut că sunt întrunite condițiile pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului. Astfel, sunt îndeplinite condițiile prev.de art.143 C.pr.pen., în sensul că există la dosar indicii și probe temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile care i se rețin în sarcină, aspect necontestat de apărătorul inculpatului, precum și cele prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prezumată a fi săvârșită de către inculpat este mai mare de patru ani închisoare,
iar cercetarea lui în stare de libertate în acest moment prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Când se discută de luarea, menținerea sau prelungirea măsurii arestării preventive a persoanei bănuite că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, aceste indicii nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei, ci doar la bănuiala rezonabilă că a comis faptele care i se rețin în sarcină.
Pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului rezultă din gravitatea infracțiunilor presupus a fi comise materializate în limitele mari de pedeapsă, circumstanțele reale ale cauzei, modalitatea concretă de săvârșire a faptei, împrejurarea că a desfășurat activități de trafic de droguri pentru a-și procura venituri, perioada de timp în care a acționat - 1 an, fiind cunoscut ca distribuitor constant de droguri de risc, faptul că a mai fost cercetat pentru trafic de droguri de risc, beneficiind de clemența organelor judiciare, deoarece i s-a aplicat o sancțiune administrativă, reacția negativă în conștiința membrilor comunității față de cei care comit astfel de fapte, pe fondul dezvoltării fără precedent a traficului si a consumului de droguri, dar mai ales a consecințelor negative pe care consumul unor astfel de substanțe îl are asupra unor persoane tinere.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de libertate, cu mențiunea că recunoaște și regretă comiterea faptelor. Nu se va sustrage dacă va fi pus în libertate și arată că la facultate nu știa nimeni că era distribuitor de droguri.
C U R T E A :
Asupra recursului de față,
Prin încheierea penală nr. 101 din 17 octombrie 2013 pronunțată în dosarul nr._ a Tribunalului Cluj, în temeiul art.149/1 C.pr.pen. raportat la art.148 alin.1 lit.f C.pr.pen. s-a admis propunerea formulată de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj și, în consecință :
S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului C. O. -Ș. , fiul lui O.
-E. și E., născut la data de_ în Cluj-Napoca, jud. Cluj, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Napoca, nr.3, ap.1, jud. Cluj, fără forme legale în Cluj-Napoca, str. Predeal nr. 32, ap.2, jud. Cluj, posesor al CI seria KX nr.7. eliberată de SPCLEP Cluj-Napoca, CNP 1. ,
- pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de_ și până la data de_ .
În temeiul art. 192 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj a propus instanței, în conformitate cu prev. art.149¹ C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul C. O. -Ș. , fiul lui O. -E. și E., născut la data de_ în Cluj-Napoca, jud. Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și deținere de droguri de risc, fără
drept, pentru consum propriu, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.33 lit.a C.pen., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2013, arătând în motivare că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri procesuale preventive față de inculpat, iar arestarea lui este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța a reținut următoarele :
La data de_ inculpatul C. O. -Ș. a fost reținut pe o durată de 24 ore (până la data de_, ora 13,00) prin ordonanța D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, cu nr.35, emisă în dosarul nr.80 D/P/2012, iar la data de_ a fost audiat de procuror (în prezența apărătorului ales) și a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa, pentru săvârșirea infracțiunilor sus-menționate.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că în cursul anului 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a vândut și oferit cu titlu gratuit canabis și rezină de cannabis - substanțe care se regăsesc pe Tabelul Anexă nr. III la Legea nr.143/2000, mai multor persoane printre care numiții Ciacă Vlad, V. T., Răchită Horea-A., M. Mihai-L., Ghirca G. -Eduard, Curea H. -
D., C. Mihai-A., Molnar Arpad-Jozsef și altor persoane până în prezent neidentificate, precum și colaboratorului autorizat cu nume de cod "Pap A. ";, la datele de_ ,_ ,_ ,_ și_, droguri pe care le-a procurat din diferite surse și pe care le-a deținut fără drept pentru propriul consum. De asemenea, în sarcina inculpatului s-a reținut și faptul că în cursul lunii octombrie 2013, a deținut în vederea comercializării pe piața de consumatori din Cluj-Napoca, cantitatea de 20,7 grame de rezină de cannabis.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt
întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f C.pr.pen., respectiv acelea că există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit
infracțiunile reținute în sarcina lui, pentru acestea legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există totodată probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Judecătorul a constatat că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului C. O. -Ș., având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
Astfel, în primul rând, în cauză există indicii temeinice și chiar probe în sensul că inculpatul a săvârșit faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina lui, acestea fiind relevate de procesele-verbale întocmite ca urmare a cumpărării autorizate efectuate de colaboratorul autorizat, rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite în cauză care atestă că substanțele provenite de la inculpat sunt droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis), declarațiile martorilor audiați în cauză, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor și comunicărilor telefonice, procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare, precum și declarațiile de recunoaștere date de inculpat atât în fața procurorului, cât și în fața judecătorului cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă.
În al doilea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit.f a articolului 148 C.pr.pen., inculpatul este acuzat că a comis o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 15 de ani și interzicerea unor drepturi (traficul de droguri de risc), astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită. Referitor la probele certe din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului, acesta rezultă din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care faptele au fost comise (inculpatul traficând pe o perioadă mare de timp, în scopul obținerii unui profit material, o cantitate relativ mare de droguri de risc, apte să producă consecințe nefaste pentru potențialii consumatori), existând suspiciuni întemeiate că, lăsat în libertate, inculpatul va continua să comită astfel de fapte grave, cu atât mai mult cu cât acesta a fost cercetat anterior
pentru același gen de fapte, comise în cursul anului 2012, de către D.I.I.C.O.T. -
Serviciul Teritorial Constanța, fiind sancționat cu amendă administrativă, însă inculpatul, deși a beneficiat de clemența organelor judiciare, nu a înțeles să-și modifice comportamentul antisocial, ci și-a continuat activitatea infracțională legată de consumul și traficul de droguri de risc. Pe de altă parte, este binecunoscut impactul negativ pe care traficul și consumul de droguri îl produc asupra opiniei publice, prin amploarea fenomenului și efectele pe care le produce, astfel încât cercetarea inculpatului în stare de libertate ar fi de natură să creeze un sentiment de insecuritate și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor ce se fac vinovați de comiterea unor astfel de infracțiuni grave.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul C. O. Ș. solicitând casarea ei în întregime și rejudecând cauza, cercetarea sa în stare de libertate, având în vedere că în speță nu sunt întrunite cerințele pericolului concret pentru ordinea publică prev.de art.148 lit.f C.proc.pen., iar pe de altă parte, nu există nici probe de vinovăție raportat la faptele ce i se impută, deși el a recunoscut învinuirile aduse de parchet, efectuând și un denunț cu privire la alte persoane implicate în traficul de droguri.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Instanța de fond în mod judicios a apreciat că sunt prezente prevederile art.143 și 148 lit.f C.proc.pen., arestarea inculpatului impunându-se în vederea efectuării urmăririi penale, a unei bune administrări a probelor, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev și ped de art. 2 alin 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu, prev și ped de art. 4 alin 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal și art 33 lit a Cod penal de către DIICOT-SERVICIUL TERITORIAL CLUJ.
La data de 17 octombrie 2013 s-a emis împotriva inculpatului mandatul de arestare preventivă nr.54 din 17 octombrie 2013 de către Tribunalul Cluj pe o durată de 29 de zile, măsura arestării preventive care este contestată potrivit art.149/1 alin.13 C.proc.pen.
Măsura arestării inculpatului s-a luat cu respectarea disp.art.143 și 148 lit.f C.proc.pen., în sarcina inculpatului reținându-se infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege depășește 4 ani închisoare, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, din probele administrate până în această fază a urmăririi penale, rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat, fiind incidente temeiurile arestării preventive prev.de art.148 lit.f C.proc.pen.
Împrejurarea că inculpatul susține că este vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care este cercetat reprezintă o prezumție legală, respectată de autorități și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
În consecință, prin luarea măsurii arestării preventive, nu s-a înlăturat această prezumție, ci doar s-au verificat condițiile limitative prevăzute de art.148 și următoarele din Codul de procedură penală, în raport de materialul probator administrat până în această fază a urmăririi penale.
Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpatului.
Analizând încheierea atacată din perspectiva art.5 din CEDO, referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, curtea
apreciază că sunt respectate și aceste dispoziții, în sensul că inculpatul recurent a fost inițial arestat în vederea aducerii în fața instanței competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat.
În legislația română motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în disp.art.148 C.proc.pen., iar în prezenta cauză, sunt incidente disp.art.148 lit.f C.proc.pen.
În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, conform art.148 lit.f C.proc.pen., este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei; sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunilor de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii, chiar, a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date legate de persoana inculpatului, cum se susține, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Probele și indiciile temeinice în speță sunt: declarațiile inculpatului date în fața instanței, declarațiile martorilor Ciaca Vlad, V. T., Răchită Horia,
M. Mihai, Ghirca G., Curea H., C. Mihai și Molnar Arpad, rapoartele de constatare tehnico-științifice din care rezultă că substanțele ce au făcut obiectul traficului de droguri sunt cannabis, declarația colaboratorului autorizat Pap A.
.
În conformitate cu art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În plus, Curtea reține că existența și persistența unor indicii grave de vinovăție constituie, conform jurisprudenței CEDO "factori pertinenți care legitimează o detenție provizorie";, măsura arestării preventive a inculpatului fiind conformă scopului instituit prin art. 5 al CEDO.
Curtea apreciază că în baza art. 136 C.pr.pen. pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a procesului penal și pentru a se împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată este oportună măsura arestării preventive, subzistând temeiurile invocate de procuror și reținute de judecătorul fondului.
Față de aceste considerente, curtea în baza art.38515pct.1 lit.b C.proc.pen. va respinge recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând disp.art.192 alin.2 C.proc.pen. recurentul va plăti statului 400 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C. O. S., detinut în Arestul IPJ Cluj împotriva încheierii penale nr. 101 din 17 octombrie 2013 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 octombrie 2013 .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
V. G. DP, SS
GREFIER
DS
Red. D.P./M.N.
3 ex./_
Jud.fond.-M. L.
| ← Încheierea penală nr. 10/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 118/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
