Încheierea penală nr. 148/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
ROMÂNIA cod operator - 2618
TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR._
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.148/R
Ședința publică din 18 iunie 2013 Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: G. O. M. - judecător
JUDECĂTORI :S. -F. A.
B. C.
GREFIER: I. L. M.
MINISTERUL PUBLIC reprezentat de PROCUROR: B. I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș
Pe rol fiind soluționarea recursurile declarate de inculpații I. V. D. (CNP 1., fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și I. V. (CNP 1., fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M.
) împotriva încheierii penale nr.214 din 08 iunie 2013 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ având ca obiect propunere de arestare preventivă.
La apelul nominal făcut în ședința de astăzi se prezintă recurenții-inculpați I. V. D. și I. V., ambii în stare de arest preventiv, asistați de avocatul ales A. F. .
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
Apărătorul recurenților-inculpați I. V. D. și I. V., avocatul ales A. F., depune la dosar copii de pe împuternicirile avocațiale, arătând că originalul acestora a fost depus la arhiva instanței.
Instanța procedează la verificarea datelor personale ale recurenților-inculpați.
De asemenea, instanța solicită să se precizeze dacă se formulează alte cereri.
Apărătorul recurenților-inculpați I. V. D. și I. V., avocat ales A. F., arată că nu formulează alte cereri.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu formulează alte cereri.
Instanța le solicită recurenților-inculpați să precizeze dacă doresc să dea declarații, aducându-le la cunoștință faptul că potrivit dispozițiilor legale au dreptul să nu dea declarații, iar tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva lor.
Pe rând recurenții-inculpați I. V. D. și I. V. arată că doresc să dea declarații.
S-a procedat la audierea recurenților-inculpați I. V. D. și I.
V., declarațiile acestora fiind consemnate în procese-verbale separate care s-au atașat la dosar după ce, în prealabil, au fost date spre semnare acestora.
Constatând faptul că nu se formulează alte cereri, văzând actele și lucrările de la dosar, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul recurenților-inculpați I. V. D. și I. V., avocat ales A. F., în temeiul art.385 indice 15 Cod procedură penală, solicită admiterea celor două recursuri, casarea încheierii nr.213/2013 a Judecătoriei Vișeu de Sus, punerea de îndată în libertate a inculpaților. În principal, solicită a se avea în vedere art.136 Cod procedură penală, scopul măsurilor preventive, apreciind că nici la luarea măsurii și nici astăzi nu există temeiuri care să justifice menținerea arestării preventive. Consideră că urmărirea penală este completă, în acest moment s-au efectuat toate actele de urmărire penală, au existat buletinele de analiză toxicologică pentru stabilirea alcoolemiei. Apreciază că inculpații nu s-au sustras de la urmărire penală, nu au existat indicii că s-ar sustrage. Așa cum a stabilit jurisprudența și Convenția europeană a drepturilor omului, măsura arestării preventive este o măsură deosebită, ea trebuie luată doar în cazuri excepționale. În procent de 90% din probe sunt declarații ale agenților de poliție, colegi ai părților vătămate. Când cei trei agenți de poliție au sosit, cei doi inculpați erau lângă mașinile lor. S-a susținut că inculpații ar fi profitat că nu erau martori, dar a existat o martoră. Erau la 600 de metri de centrul localității. S-a mai reținut că inculpații domiciliază într-o localitate cu infracționalitate ridicată, dar consideră că aceasta nu poate fi temei al arestării și, în plus, el personal nu cunoaște ca acea localitate să fie cu infracționalitate ridicată. Inculpații nu au antecedente penale. S-a mai reținut că nu ar fi avut o anumită atitudine, însă acesta este puțin deplasat, a fost un incident, regretabil într-adevăr, dar declarațiile lor au fost ocolite de prima instanță. Declarațiile lor se coroborează cu cele ale martorei Roman. Solicită a se avea în vedere contextul desfășurării activității, deplasarea agenților în regim de urgență la un alt loc unde era posibil să se comită o
altă infracțiunile. Solicită, în raport de cele reținute în încheiere, a se avea în vedere planșele foto, filele 16-29. Consideră că nu se impune menținerea arestării preventive. Nu au blocat drumul. Dacă se apreciază că este necesară o măsură preventivă, se poate lua măsura prev. de art.145 Cod procedură penală - măsura obligării de a nu părăsi localitatea ce este suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public arată că formulează concluzii de respingere a recursurilor inculpaților ca nefondate. Arată, ca și o constatare, că sunt din ce în ce mai multe astfel de fapte ce constă în agresarea polițiștilor în timp ce își desfășoară activitatea. Consideră că temeiul prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală a fost bine reținut de J. ecătoria Vișeu de Sus raportat la particularitățile cauzei, cea mai gravă faptă este ultrajul asupra polițiștilor. Cert este că mașina poliției a fost blocată în trafic, nu știe ce interes aveau cei doi să blocheze în trafic. Din comportamentul lor lucrătorii de poliție și-au dat seama că ceva nu este în regulă, i-au legitimat, solicitându-le să efectueze testul de alcool. Că a fost agresat, există dovada. Agresiunea s-a soldat pentru Nistor cu 12-14 zile de îngrijiri medicale, iar pentru Centeri cu 5-6 zile de îngrijiri medicale. Starea de fapt este clară. Dincolo de aceste aspecte se pot face speculații. Alcoolemia a rezultat că era peste limita legală. Sunt elementele constitutive pentru cele două infracțiuni. Modalitatea de comitere a infracțiunilor reclamă sancțiuni pe măsură. Pentru prevenirea altor astfel de evenimente în mod corect s-a dispus arestarea preventivă. Solicită respingerea recursurilor.
Recurentul-inculpat I. V. D., acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Recurentul-inculpat I. V., acordându-i-se ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Prin încheierea penală nr.214 din 8 iunie 2013 a Judecătoriei Vișeu de Sus s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților I. V. D. și I. V. pe o perioadă de 29 de zile (8 iunie 2013 - 6 iulie 2013).
În considerentele încheierii s-a reținut faptul că potrivit art. 136 alin. 1 C.pr.pen., măsurile preventive sunt luate față de învinuiți sau inculpați pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea acestora de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, iar art. 136 alin 8 C.pr.pen. prevede că la alegerea măsurii ce urmează a fi luată se va ține seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta,
antecedentele penale și alte situații privind persoana față de care se ia măsura.
Măsura arestării inculpatului poate fi luată numai dacă există probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și trebuie să existe și cel puțin unul din cazurile prev. de disp.art.148 C.pr.p. la lit. a-f.
În raport cu art. 5 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, atât la luarea, cât și la prelungirea măsurii arestării preventive este suficient să existe indicii (și nu exclusiv probe indubitabile din care să rezulte vinovăția inculpatului) că inculpatul a săvârșit infracțiunea. În hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, curtea a arătat că art. 5 paragraf. 1 lit. c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor.
Raportat la probatoriul administrat în cauză până în acest moment procesual, respectiv rapoarte de activitate, procese-verbale, declarațiile martorilor - fiind relevantă și declarația martorei Roman I. a Alexandra, aflată în unul dintre autoturismele conduse de inculpați - declarațiile părților vătămate, planșele fotografice, certificatele medico-legale rezultă indicii temeinice în măsură să convingă un observator obiectiv, în sensul disp.art.68¹ C.pr.p. și art. 5 pct.1 lit.c din Convenția europeană a drepturilor omului că inculpatul ar fi săvârșit faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, fiind îndeplinită astfel condiția impusă de disp.art.143 C.pr.p.
În ceea ce privește cazul prev.de art. 148 lit ,,f"; C.pr.p. instanța a constatat că acest temei presupune îndeplinirea cumulativă a doua condiții: săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și existența unor probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prima dintre aceste condiții este realizată, faptele presupus a fi săvârșite de către fiecare din inculpați fiind infracțiuni pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
G. ul de pericol social concret pentru ordinea publică reprezintă o reacție colectivă față de infracțiunea săvârșită de infractor care prin
rezonanța ei afectează echilibrul social firesc, creează o stare de indignare, revoltă, teamă. Un astfel de pericol trebuie analizat în lipsa unor criterii legale expres și limitativ prevăzute fie raportat la un pericol social concret deosebit al faptei săvârșite, fie la circumstanțele personale ale inculpatului astfel că pericolul social al faptei derivă din împrejurările săvârșirii acesteia și nu din încadrarea juridică dată faptei în actul de sesizare .
Ordinea publică are menirea de a proteja, de a apăra instituțiile și valorile de bază ale societății, iar orice intervenție prin care este atinsă ordinea de drept este de natură de a pune în pericol, de a amenința instituțiile și valorile de bază ale societății.
Inculpații, după ce au consumat băuturi alcoolice, au urcat la volanul unor autoturisme, conducându-le pe drumurile publice, iar atunci când au fost solicitați să se legitimeze și să prezinte documentele autoturismelor pe care le conduceau, încercând să se sustragă de la cercetările prealabile, au manifestat un comportament de intimidare, trecând apoi la agresivitate față de agenții de poliție aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, rupând uniformele a doi dintre agenții de poliție și producându-le leziuni.
Chiar dacă la comiterea acestor fapte nu au fost prezente alte persoane, în afara agenților de poliție, a inculpaților și martorei Roman I. a-Alexandra, atitudinea inculpaților de sfidare a autorității de stat cu care agenții de poliție aflați în exercițiul funcțiunii au fost investiți este de natură a genera în rândul comunității locale un puternic ecou și sentiment de insecuritate pentru ordinea publică.
Inculpații provin dintr-o localitate mică, dar cu un ridicat nivel de infracționalitate unde rolul agenților de poliție este unul esențial, știrbirea autorității acestora putând avea puternice efecte negative. Lipsa de reacție a autorităților față de astfel de manifestări ar putea, pe de o parte, încuraja și alte persoane să comită astfel de infracțiuni, iar, pe de altă parte, ar naște temerea că împotriva unor astfel de persoane periculoase organele judiciare nu reacționează eficient, că justiția nu răspunde corespunzător infracționalității, cercetând în stare de libertate o persoană care a săvârșit o faptă penală chiar împotriva celor ce trebuie să vegheze la respectarea legii și a unui climat de siguranță în rândul cetățenilor, generând astfel temerea colectivității că astfel de fapte sunt tolerate de cei în măsură să le sancționeze și că ei ca simpli cetățeni nu pot fi protejați câtă vreme cei care săvârșesc fapte împotriva celor care trebuie să vegheze la liniștea și siguranța lor nu sunt sancționați corespunzător, fiind lăsați să se manifeste față de organele statului după bunul lor plac.
Așa cum a arătat și reprezentantul Ministerului Public, dacă împotriva agenților de poliție inculpații s-au manifestat astfel, o posibilă
reacție a acestora față de persoane neinvestite cu o astfel de calitate ar putea avea consecințe mult mai grave.
Este adevărat că în lumina art.23 din Constituția României și a art.5 din CEDO luarea măsurii arestării preventive are un caracter excepțional, cercetarea și judecarea în stare de libertate constituind regula în orice stat de drept, însă atunci când există indicii precise cu privire la un interes public real care fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție are o pondere mai mare decât cea a judecării în stare de libertate, măsura arestării preventive se impune, faptele inculpaților neurmate de o ripostă fermă a societății putând scădea încrederea populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului de drept.
Pentru aceste considerente instanța a apreciat că atitudinea și modalitatea în care au reacționat inculpații, exercitând acte de violență asupra agenților de poliție care încercau să-i imobilizeze creează convingerea că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică ,aceștia putând oricând să repete astfel de fapte.
Mai mult, inculpații au condus pe drumul public fiecare câte un autovehicul având o îmbibație alcoolică de 1,15 g/l alcool pur în sânge
,respectiv 1,25 g/l alcool pur în sânge, creând o stare de pericol concret pentru circulația pe drumurile publice ceea ce denotă un comportament deviant al acestora și un dezinteres față de dispozițiile legale și normele de conviețuire socială.
În situația de față chiar dacă inculpații nu au antecedente penale, excepția are aplicabilitate, impunându-se luarea măsurii arestării preventive raportat circumstanțele reale în care s-au săvârșit faptele, o altă măsură preventivă nefiind suficientă.
Constatând că în cauză sunt întrunite condițiile cumulative impuse de art. 149¹ alin. 1 și 2 raportat la art. 136, art.143 și art. 148 al.1 lit. f C. pr. pen., instanța a admis propunerea de arestare preventivă și a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile cu începere de la data de 08 iunie 2013 și până la data de 06 iulie 2013.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs ambii inculpați care în ședința publică din 18 iunie 2013 au solicitat a fi puși în de îndată în libertate cu motivarea, în esență, că este necesar a se avea în vedere prev. art.136 Cod procedură penală, respectiv scopul măsurilor preventive, urmărirea penală este completă, aceștia nu s-au sustras de la urmărire penală, nu au antecedente penale, nu au blocat drumul. Măsura obligării de a nu părăsi localitatea este suficientă.
Examinând încheierea penală recurată, tribunalul reține următoarele:
Din probele administrate până în prezent în cauză rezultă existența unor indicii care să justifice presupunerea că în data de 7 iunie 2013 recurenții-inculpați, aflați fiind sub influența băuturilor alcoolice, au blocat
drumul între localitatea Crasna și Bistra deși în spatele acestora a circulat autoturismul Poliției Rurale Leordina condus de agentul de poliție - parte vătămată - Nistor G. și solicitându-le actele pentru control l-au amenințat pe acesta, fiind nevoit să se refugieze în autoturism și să solicite sprijinul și altor agenți de poliție. Încercând să își ia înapoi actele recurenții-inculpați au tras de portiere autoturismul organelor de poliție, apoi după sosirea altor trei agenți de poliție se presupune că recurentul-inculpat I. V. D. l-a tras de haine pe agentul de poliție - parte vătămată Nistor G. pe care le-a și rupt și încercând să îl încătușeze pe acest recurent-inculpat, acesta din urmă i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate menționate, iar recurentul-inculpat I. V. i-a rupt cămașa și l-a lovit pe agentul de poliție parte vătămată Centeri Raul în timp ce încerca să-l încătușeze.
Potrivit concluziilor provizorii întocmite de Cabinetul medico-legal Sighetu Marmației, părții vătămate Nistor G. i s-au produs leziuni corporale vindecabile în 12-15 zile de îngrijiri medicale, iar părții vătămate Centeri Raul i-au fost cauzate leziuni corporale vindecabile în 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.5. din 8 iunie 2013 întocmit de S.M.L. Baia Mare, la un interval de circa 2 ore după presupusul incident recurentul-inculpat I. V. a avut în sânge o alcoolemie de circa 1,15 g0/00, iar la un interval de încă o oră de 1,05 g0/00,iar potrivit buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.5. din 8 iunie 2013 întocmit de același serviciu medico-legal, recurentul-inculpat I. V.
D. a avut în sânge după circa 2 ore de la prezumatul incident o alcoolemie de 1,25 g0/00, apoi la un interval de încă o oră o alcoolemie de 1,15 g0/00.
Față de cele de mai sus, tribunalul apreciază că, în speță, există indicii în sensul celor prev. de art.143 Cod procedură penală.
Pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare și lăsarea în libertate a recurenților-inculpați prezintă pericol concret pentru ordinea publică, acesta rezultând din gravitatea faptelor pe care se presupune că le-au comis (dată de modalitatea în care se prezumă că au acționat - aplicarea de multiple lovituri unor agenți de poliție care se presupune că au suferit leziuni corporale ce necesită pentru vindecare 12-15 zile, respectiv 5-6 zile de îngrijiri medicale, ruperea hainelor pe care aceștia le purtau în condițiile în care au și condus autoturismele sub influența băuturilor alcoolice) chiar dacă nu au antecedente penale. În raport de acest grad de pericol social al recurenților-inculpați luarea unei alte măsuri preventive nu este suficientă.
Apărarea formulată de aceștia în sensul că nu s-au sustras de la urmărire penală se va respinge în condițiile în care nu au fost arestați și în temeiul art.148 lit.a Cod procedură penală.
Pentru toate aceste considerente recursurile inculpaților sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, aceștia vor fi obligați la plata către stat a sumei de câte 30 lei - cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații I. V. D. (CNP 1., fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și I. V. (CNP 1., fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M.
, domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.214 din 08 iunie 2013 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 30 lei fiecare - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 iunie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
G. O. M. S. -F. A. ; B. C. I. L. M.
Red.B.C./T.red.I.L.M.
_ /4 ex.
J. ecător la fond: F. V. F.
TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618 DOSAR NR._ copie-Minută
Înch.pen.nr.148/R/_
DISPUNE :
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații I. V. D. (CNP 1. ,
fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și I. V. (CNP 1., fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M.
, domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.214 din 08 iunie 2013 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 30 lei fiecare - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 iunie 2013. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
s.s. indesc. s.s. indesc.; s.s.indesc.
pt. conf.
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
DOSAR NR._ Minută
DISPUNE :
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații I. V. D. (CNP 1. ,
fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) și I. V. (CNP 1. ,
fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M.
, domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J. M. ) împotriva încheierii penale nr.214 din 08 iunie 2013 pronunțată de J. ecătoria Vișeu de Sus în dosar nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 30 lei fiecare - cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 iunie 2013. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
s.s. indesc. s.s. indesc.; s.s.indesc.
pt. conf.
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618 DOSAR NR._ din 18 iunie 2013
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului încheierii penale nr.148/R din 18 iunie 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurenții-inculpați I. V. D. (CNP 1., fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J.
M. ) și I. V. (CNP 1., fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul
I.P.J. M. ).
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA - TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator - 2618 DOSAR NR._ din 18 iunie 2013
Către
ARESTUL I.P.J. M.
Alăturat prezentei, conform art. 360 alin.2 Cod procedură penală, vă trimitem copia dispozitivului încheierii penale nr.148/R din 18 iunie 2013, pronunțată în dosarul cu nr. mai sus indicat, privind pe recurenții-inculpați I. V. D. (CNP 1., fiul lui V. și E., născut la data de_ în Petrova, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512A, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul I.P.J.
M. ) și I. V. (CNP 1., fiul lui N. și I., născut la data de_ în Vișeu de Sus, județul M., domiciliat în comuna Bistra, sat Crasna Vișeului, nr. 512, județul M., arestat preventiv, aflat la Arestul
I.P.J. M. ).
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Încheierea penală nr. 1237/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 2/2013. Propunere de arestare preventiva... → |
|---|
