Încheierea penală nr. 15/19. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 15/R Ședința publică de la 19 Aprilie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE: T. C., președinte secție penală
: M. S., judecător
: P. A., judecător
: O. I. -M., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul G. N. D. , în prezent deținut în A. I.P.J.S., contra încheierii penale nr. 21/A din_ a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.).
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G. N. D. - în stare de arest - asistat de apărător desemnat din oficiu av. Demjen Attila.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză.
Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului critică încheierea atacată pentru nelegalitate și netemeinicie. Apreciind că nu sunt suficiente probe că acesta a comis infracțiunea de tâlhărie și având în vedere împrejurarea că este minor, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Procurorul apreciază încheierea atacată ca fiind legală și temeinică și pentru motivele arătate în propunerea de arestare preventivă solicită respingerea recursului promovat în cauză ca fiind nefondat.
Inculpatul însușindu-și concluziile apărătorului său, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Prin incheierea penala din 21/A/_ a Judecatoriei Z. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău de arestare preventivă a inculpatului minor G. N. D. cercetat în dosarul penal nr. 898/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie și violare de domiciliu s in baza art. 1491alin.
9 și 10 raportat la art. 143, art.148 alin.1 lit. d) și f) și art.160halin.3 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului minor G. N. D. , fiul lui natural și I., născut la data de_ în municipiul Z., jud. S., domiciliat în municipiul Z., st. V., nr. 15, bl. DM11, sc. A, ap. 1, jud. S., CNP 1., cetățean român, 6 clase, fără loc de muncă, necăsătorit, cu antecedente penale, pe o durată de 20 zile începând de la data de 15 aprilie 2013 până la data de 04 mai 2013 inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
În temeiul art. 189 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Sălaj a sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu av. Hosu G. .
Hotararea s-a dat cu drept de recurs in termen de 24 ore de la pronuntare. Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta a retinut urmatoarele
Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de _
, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat arestarea preventivă a inculpatului minor G. Nicoale D. față de care în dosarul de urmărire penală 898/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1., alin. 2 lit. b și alin.21lit. a și c Cod penal cu aplicare art. 99 alin. 3 Cod penal și Violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicare arat. 99 alin.3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin referatul procurorului cu propunerea de arestare preventivă s-a arătat faptul că față de învinuitul G. N. D. a fost începută urmărirea penală prin rezoluția din data de_ pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie și violare de domiciliu prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. b și alin. 21lit. a Cod penal și art. 192 alin. 1 și 2 C.p., cu aplic. art. 33 lit.a C.p.
La data de_ s-a dispus schimbarea încadrării juridice reținută în sarcina învinuitului din infracțiunile de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin.2¹ lit. a Cod penal și violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.1 și alin.2 C.pen cu aplic. art.33 lit.a din C.pen. în infracțiunile de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin.2¹ lit. a și c Cod penal cu aplic. 99 alin.3 C.pen și violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.1 și alin.2 C.pen cu aplic. art.99 alin.3 C.pen, totul cu aplic. art.33 lit.a din C.pen.
Prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tâlhărie, prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și alin.2¹ lit. a și c Cod penal cu aplic. 99 alin.3 C.pen și violare de domiciliu, prev. de art.192 alin.1 și alin.2 C.pen cu aplic. art.99 alin.3 C.pen, totul cu aplic. art.33 lit.a din C.pen.
Prin ordonanța organelor de cercetare penală din data de_, inculpatul a fost reținut pe o perioadă de 24 de ore începând cu data de_ ora 04:00 până la data de_ ora 04:00.
Procurorul a arătat că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă următoarea stare de fapt:
În data de_, în jurul orei 01:00, inculpatul G. N. D. s-a întâlnit cu făptuitoarea Groza E. și numita Groza A. . La propunerea făptuitoarei
Groza E., inculpatul a fost de acord să meargă cu aceasta la un bărbat pentru a cere bani. Cei doi s-au deplasat pe straga Meteorologiei și au intrat în scara blocului GD5, sc.A, unde la parter se află locuința persoanei vătămate Colcer N.
. Aici au întâlnit-o pe partea vătămată Colcer N., căreia făptuitoarea Groza E. i-a cerut bani. Partea vătămată a refuzat solicitarea făptuitoarei și i-a cerut acesteia să plece. Făptuitoarea a băgăt mâna în buzunarul părții vătămate de unde a scos o bancnotă, iar partea vătămată a prins-o de mână pentru a-și recupera banii. În acest moment inculpatul a intervenit și a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în gură. Partea vătămată a intrat în apartament și a încercat să închidă ușa însă făptuitoarea și inculpatul au împins ușa și au pătruns în apartament. Partea vătămată a fugit într- o cameră a apartamentului însă a fost urmată de cei doi agresori care au sărit pe ea și au lovit-o în zona pieptului, iar făptuitoarea Groza E. i-a sustras părții vătămate telefonul mobil marca Samsung pe care aceasta îl avea asupra sa. În urma altercației ce a avut loc în locuința părții vătămate Colcer N., făptuitoarei Groza
E. i-a căzut de pe cap o șapcă de culoare albă cu cozoroc, obiect ce a fost găsit cu ocazia cercetării locului faptei.
În urma agresiunii partea vătămată Colcer N. a suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, leziuni care necesită 5-6 zile de îngrijiri medicale. Leziunile traumatice suferite nu au pus în primejdie viața victimei și pot data din data de_, astfel cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr.468/II/a/9 din_ .
După ce au sustras telefonul mobil agresorii au fugit în zona Astralis a mun.
Z., unde s-au ascuns într-o scară de bloc, iar apoi s-au despărțit. Conform procesului-verbal încheiat la data de_ organele de poliție i-au identificat pe cei doi agresori pe raza mun. Z. la scurt timp. Asupra făptuitoarei a fost găsit telefonul mobil luat din posesia părții vătămate, telefon ce i-a fost restituit acesteia pe bază de dovadă.
Starea de fapt rezultă din probele administrate în cauză, respectiv declarația inculpatului G. N. D., declarația părții vătămate Colcer N., declarația făptuitoarei Groza E. V., precum și din procesul - verbal de recunoaștere, certificatele medico-legale privind pe inculpat și partea vătămată.
Procurorul a solicitat dispunere măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 20 zile susținând că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 alin. 1 lit. d și f Cod procedură penală
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele :
Pentru a dispune asupra propunerii de arestare preventivă a inculpatului minor G. N. D. instanța trebuie să procedeze la verificarea îndeplinirii în mod cumulativ a următoarelor condiții:
existența calității de inculpat potrivit art. 23 C.p.p.,
să existe-potrivit art. 148 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 143 alin. 1 C.p.p. probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pentru sancționarea acesteia legea să prevadă, conform art. 136 alin. 1 rap. la art. 136 alin. 6 C.p.p. pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii,
să existe unul din cazurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.p.p.,
realizarea scopului prev. de art. 136 alin. 1 C.p.p.- asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire
penală sau judecată - să poată avea loc numai prin luarea măsurii arestări preventive, conform criteriilor prev. de art. 136 alin. 8 C.p.p.
Cu privire la prima condiție se reține că prin rezoluția din data de_, dosar 898/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău a fost începută urmărirea penală față de învinuitul minor G. N., iar prin ordonanță din data de_ a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului pentru infracțiunile de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1., alin. 2 lit. b și alin.21lit. a și c Cod penal cu aplicare art. 99 alin. 3 Cod penal și Violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicare arat. 99 alin.3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Referitor la existenta unor probe sau indici temeinice ca inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se retine ca potrivit art. 63 alin. 1 C.pr.pen constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existentei sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind. 1 C.p.p. atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune (c. Varga c. României; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K-F c. Germaniei) fara a fi necesar a se putea formula o acuzare completă.
În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța apreciază că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a faptelor penale reținute în sarcina sa de procuror. Sunt relevante în acest sens declarațiile părții vătămate care în foarte mare măsură se coroborează cu declarațiile inculpatului. Inculpatul, atât în declarația olografă cât și în declarația dată în fața procurorului recunoaște faptul că a exercitat acte de violență față de partea vătămată Colcer N., aspect care se coroborează și cu raportul de constatare medico legală 468/II/a/9 din data de_, dar și faptul că a pătruns fără drept în locuința părții vătămate. Deși inculpatul declară la fel ca și partea vătămată că făptuitoarea Groza E. a încercat să sustragă bani din buzunarul părții vătămate și că în contextul în care partea vătămată a împins-o pe aceasta inculpatul a intervenit, inculpatul se apără și susține că a lovit-o pe partea vătămată de frică deoarece partea vătămată a încercat să îl lovească. Intenția părții vătămate de a-l lovi pe inculpat nu este probată în cauză, nici măcar de declarația făptuitoarei Groza E. care nici nu susține faptul că inculpatul ar fi lovit pentru a se apăra.
Intenția declarată a inculpatului cu care ar fi aplicat lovitura părții vătămate
"fiind speriat l-am lovit din instinct"; nu este susținută nici de derularea ulterioară a evenimentelor. În primul rând față de vârsta părții vătămate și a faptului că a vrut imediat să se refugieze în casă, nu rezultă că aceasta ar fi avut o atitudine în măsură să îl sperie pe inculpat și să îl determine să reacționeze violent pentru a se apăra. În al doilea rând apărările inculpatului sunt contrazise de conduita sa ulterioară. Astfel, așa cum rezultă din declarațiile inculpatului care se coroborează
cu ale părții vătămate, acesta a forțat ușa părții vătămate a pătruns în interior unde a exercitat în continuare acte de violență asupra acesteia, în timp ce făptuitoarea Groza E. căuta bunuri prin casă, ulterior sustrăgând telefonul mobil din mâna părții vătămate. Coroborând probele administrate în cauză până la acest moment instanța apreciază că există indicii temeinice că inculpatul G. N. D. a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat. Instanța are în vedere faptul că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezenta cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpat.
Pe lângă existența unor probe sau indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, art. 148 alin. 1 C.p.p. impune pentru luarea măsurii arestării preventive și existenta unui caz dintre cele prevăzute de lege în acest sens. Astfel se reține ca în referatul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău s-a invocat art. 148 alin. 1 lit. d și f C.p.p., instanța apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de textele legale invocate, pe considerentele ce urmează.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului instanța constată că acesta are antecedente penale, având patru condamnări pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Ultima pedeapsă de aplicată inculpatului 4 ani și trei luni, prin sentința penală 166/_ a Judecătoriei Z., definitivă prin Decizia penală 1445/R/_ a Curții de A. C. a fost executată în regim de detenții fiind liberat condiționat din executarea unei pedepse la data de_, având un rest de pedeapsă neexecutat de 535 zile, iar la doar două săptămâni de la liberare inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat. Constatând că după ce în mod definitiv inculpatul a fost condamnat de 4 ori pentru săvârșirea de infracțiunii de furt calificat, acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat în prezenta cauza, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile prev. de art. 148 alin.1 lit. d C.p.p.
De asemenea se constată că raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat este îndeplinită prima condiție prev. de art 148 alin.1 lit. f) C.p.p., în sensul că pedeapsa prev de lege este închisoarea mai marte de 4 ani (în acest sens, chiar dacă inculpatul este minor, se are în vedere pedeapsa prevăzută în norma de incriminare, fără cauza de reducere a pedepsei determinată de starea de minoritate, potrivit deciziei nr.28/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii). De asemenea se constată că este îndeplinită și a doua condiție prev. de art 148 alin.1 lit. f) C.p.p. in sensul ca din probele existente la dosar reiese că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai exact un pericol pentru siguranța patrimoniului persoanelor dar și a sănătății și integrității corporale a acestora.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din gravitatea faptelor inculpatului, gravitate care rezultă din faptul că legiuitorul a stabilit limite foarte mari de pedeapsă, dar și din modalitatea concretă de comitere a acestora - inculpatul a lovit, pe timp de noapte, într-un loc izolat, respectiv într-o scară de bloc, iar apoi într-o locuință, o persoană mult mai în vârstă decât el, doborând-o la pământ, producându-i prin aceasta leziuni care au necesitat pentru vindecare un nr. de 5-6 zile de îngrijiri medicale; chiar dacă inculpatul nu a sustras personal bunuri, acesta a exercitat actele de violență pentru a asigura păstrarea bunurilor de către făptuitoarea Groza E. .
Raportat la persoana inculpatului, instanța reține că inculpatul este în vârstă de 17 ani a urmat doar 6 clase nu are o ocupație sau un loc de muncă și a debutat în mediul infracțional de timpuriu, până la această vârstă suferind 4 condamnări la pedeapsa închisorii și o sancțiune administrativă pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Se observă, analizând fișa de cazier a inculpatului, că activitatea infracțională a acestuia a escaladat treptat, acesta trecând de la fapte săvârșite împotriva patrimoniului, lipsite de violență, la fapte de tâlhărie pe timp de noapte
și în locuință. Perseverența infracțională extrem de crescută a inculpatului minor rezultă din numărul mare de condamnări suferite în decurs de doar 2 ani, faptul că deși a executat 2 pedepse ale închisorii în regim de detenție acesta nu s-a corijat, ba mai mult la doar două săptămâni de la eliberarea sa din penitenciar săvârșește fapte cu o gravitate și mai mare. Toate aceste circumstanțe personale ale inculpatului denotă periculozitatea crescută a acestuia, ușurința cu care pune în aplicare rezoluția infracțională în momentul în care îi lipsesc resursele financiare și faptul că acesta odată pus în libertate va aduce încălcări normelor de drept și de conviețuire socială, reprezentând pericol public concret pentru ordinea publică.
Așa cum s-a statuat in doctrina juridică, pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că, odată pus în libertate, un inculpat ar încălca normele de conviețuire socială ori ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat. Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate în rândul comunității locale, determinat de starea de libertate a inculpatului, având în vedere perseverența infracțională a acestuia, gravitatea crescută a faptelor sale, modul de acțiune și de alegere a victimelor.
Instanța va analiza și dacă pericolul reprezentat de inculpat, poate fi contracarat prin măsuri preventive mai puțin restrictive și limitative decât arestarea preventivă. În alegerea unei măsuri preventive instanța trebuie să aibă în vedere criteriile prev. de art. 136 alin.8 C.p.p. și măsura aleasă trebuie să corespundă scopului prev. de art. 136 alin.1 C.p.p. Instanța are in vedere de asemenea că regula în procesul penal este cercetarea în stare de libertate a inculpatului (art. 5 Cod procedură penală), arestarea preventivă fiind excepția. Este evident ca măsura arestării preventive este cea mai severa măsura preventiva si ea trebuie luata numai in mod justificat pentru motive temeinice și numai în condițiile în care scopul măsurii nu ar putea fi atins prin alte masuri preventive mai puțin restrictive.
Instanța apreciază în contextul celor analizate mai sus, a faptului că inculpatul nu a răspuns pozitiv măsurilor de corijare aplicate până în acest moment față de el, că există pericolul săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni, dar și pericolul sustragerii de la judecată și împiedicării aflării adevărului în cauză (având în vedere declarațiile oscilante și nesincere ale acestuia și a ale făptuitoarei Groza
E. ), măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol. Lipsa unei reacții ferme din partea autorităților pe lângă un efect de încurajare a inculpatului minor că având în vedere vârsta nu va suporta consecințele legii penale, poate declanșa și o reacție vehementă a opiniei publice față de împrejurarea că autoritățile satului nu iau măsuri față de gravitatea faptelor comise și perseverența infracțională crescută a inculpatului, aspecte care au ajuns cunoscute la nivelul comunității locale. În plus în condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate faptele iar probatoriul nu este complet buna desfășurare a procesului penal impune luarea măsurii arestării preventive.
Din analiza circumstanțelor deja reținute de instanță, rezultă că pentru a se realiza scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 C.p.p., având în vedere criteriile prev. de art. 136 alin. 8 C.p.p. în această cauză se impune a se lua măsura arestării preventive față de inculpat, care este cea mai potrivită, alegerea sa făcându-se ținând cont de gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, de vârsta, antecedentele penale, perseverența infracțională și mobilul săvârșirii faptelor
Față de toate aceste motive, văzând dispozițiile art. 1491alin. 9 și 10 raportat la art. 143, art.148 alin.1 lit. d) și f) și art.160halin.3 C.p.p., va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și va dispune arestarea preventivă a inculpatului G. N. D. pe o durată de 20 de zile, de la data de _
până la data de_ inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul ,solicitand judecarea in stare de libertate.
Examinind motivele de recurs formulate ,tribunalul a retinut ca recursul declarat este nefondat ,urmand a fi respins ca nefundat pentru urmatoarele considerente
Inculpatul G. N. D. este cercetat in dosarul 898/P/2013 al Parchetului de pe langa J. Z. pentru comiterea infractiunii de talharie si violare de domiciliu ,fapte prevazute de art. 211 alin.1., alin. 2 lit. b și alin.21lit. a și c Cod penal cu aplicare art. 99 alin. 3 Cod penal și Violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicare arat. 99 alin.3 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.In Fapt se retine ca acesta ,impreuna cu alte doua persoane minore În data de_, în jurul orei 01:00, inculpatul G. N. D. s- a întâlnit cu făptuitoarea Groza E. și numita Groza A. . La propunerea
făptuitoarei Groza E., inculpatul a fost de acord să meargă cu aceasta la un bărbat pentru a cere bani. Cei doi s-au deplasat pe straga Meteorologiei și au intrat în scara blocului GD5, sc.A, unde la parter se află locuința persoanei vătămate Colcer
N. . Aici au întâlnit-o pe partea vătămată Colcer N., căreia făptuitoarea Groza
E. i-a cerut bani. Partea vătămată a refuzat solicitarea făptuitoarei și i-a cerut acesteia să plece. Făptuitoarea a băgăt mâna în buzunarul părții vătămate de unde a scos o bancnotă, iar partea vătămată a prins-o de mână pentru a-și recupera banii. În acest moment inculpatul a intervenit și a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în gură. Partea vătămată a intrat în apartament și a încercat să închidă ușa însă făptuitoarea și inculpatul au împins ușa și au pătruns în apartament. Partea vătămată a fugit într-o cameră a apartamentului însă a fost urmată de cei doi agresori care au sărit pe ea și au lovit-o în zona pieptului, iar făptuitoarea Groza E. i-a sustras părții vătămate telefonul mobil marca Samsung pe care aceasta îl avea
asupra sa. În urma altercației ce a avut loc în locuința părții vătămate Colcer N., făptuitoarei Groza E. i-a căzut de pe cap o șapcă de culoare albă cu cozoroc, obiect ce a fost găsit cu ocazia cercetării locului faptei.
Din probele administrate pana in prezent se poate retine fara nici un dubiu presupunerea rezonabila ca inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
In privinta celorlaltor conditii,respectiv lit litera d si f a art.148 cpp se retine ca potrivit fisei de cazier ,inculpatul a comis cu intentie o noua infractiune,asa cum a motivat si instanta de fond, iar referitor la condiția prev. de art 148 alin.1 lit. f)
C.p.p. din probele existente la dosar reiese că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai exact un pericol pentru siguranța patrimoniului persoanelor dar și a sănătății și integrității corporale a acestora,avand in vedere persistenta acestuia in comiterea de fapte de acest gen,persoana inculpatului care in ciuda condamnarilor anterioare nu a incercat sa-si gaseasca un rost in viata si sa se integreze in societate.
Masura luata de catre instanta de fond este justificata si prin prisma art.5 paragraf 3 din CEDO,care statueaza ca datorita gravitatii deosebite si a reactiei publicului fata de acestea unele infractiuni pot determina tulburari sociale care sa determine arestarea preventiva,cel putin o perioada de timp.
Pentru aceste considerente,in baza art.385 /15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefondat recursul declarat de catre inculpat.
Vazind si dispozitiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele L E G I I D I S P U N E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inc. G. N., împotriva încheierii penale nr.21/A/2013 a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de
100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de avocați S. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței azi_ .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
T. C. M. S. P. A. O. I. -M.
promovat la Curtea de A. Alba
semnează președinte complet
Red.TC/_
Dact.IMO/ 3 ex.
M. D. E.
| ← Încheierea penală nr. 471/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 479/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
