Încheierea penală nr. 82/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 82/R/2013
Ședința nepublică din data de 14 august 2013 Instanța constituită din:
Președinte R. M. Judecător M. L. Judecător A. Ț. Grefier A. B.
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații G. A. C. și B. M. A. împotriva încheierii penale nr. 65 din data de_ pronunțată de Judecătoria Turda prin care s-a luat față de inculpați măsura arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul G. A. C. aflat în stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Sârb A. S.
, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul B. M. A., aflat în stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător desemnat din oficiu, av. Ceapa Ion, din cadrul Baroului Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosarul cauzei.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. M. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinita. S-a făcut referatul cauzei, după care,
Instanța, având în vedere că inculpații G. A. C. și B. M. A. sunt minori,
declară ședința de judecată nepublică și dispune evacuarea publicului din sala de judecată.
La întrebarea instanței, inculpații G. A. C. și B. M. A. arată că își mențin recursurile formulate.
Instanța procedează la identificarea inculpaților și aduce la cunoștința acestora dreptul de a fi asistați de un apărător ales, fiindu-le desemnat câte un apărător din oficiu.
Inculpații G. A. C. și B. M. A., arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorii desemnați din oficiu.
Instanța aduce la cunoștința inculpaților faptul că, în cadrul soluționării acestui recurs audierea lor este obligatorie, având dreptul să nu dea nicio declarație și să se prevaleze de dreptul la tăcere prev. de art. 70 alin. 2 C.p.pen.
Inculpații G. A. C. și B. M. A., arată că doresc să dea o declarație în fața instanței de recurs, sens în care se procedează la ascultarea acestora, declarațiile lor fiind consemnate în procesele-verbale aflate la filele 7 și 8 din dosar.
Având în vedere că inculpatul B. M. A. a arătat că nu știe să citească, președintele completului de judecată dă citire declarației date de acesta.
Instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat sau excepții de invocat.
Atât reprezentanta Ministerului Public cât și apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată că recursurile sunt în stare de judecată și acordă cuvântul participanților în susținerea aestora.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul G. A. C., arată că susține recursul declarat de inculpatul G. și solicită instanței să îl admită, să caseze încheierea penală nr. 65 a Judecătoriei Turda și rejudecând cauza, să respingă propunerea de luare a măsurii arestării preventive și să dispună continuarea cercetărilor cu inculpatul în stare de libertate.
În subsidiar, solicită instanței să înlocuiască măsura arestării prevntive cu o măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Prin încheierea penală atacată instanța a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda și a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 15 zile a inculpatului. Consideră că încheierea penală este netemeinică și nelegală pentru că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p., nu sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit toate cele 5 acte materiale pentru care este cercetat, inculpatul arătând că nu a săvârșit două dintre actele materiale reținute respectiv acel act material din data de 16 martie 2013 în dauna părții Pilli Laviniu și acel act material din noaptea de 17/18 martie 2013. Declarația inculpatului se coroborează oarecum cu declarația celuilalt inculpat care a arătat că singur a săvârșit actul material din noaptea de 17/18 martie 2013.
Pe de altă parte, inculpații au mai arătat că acele declarații de recunoaștere a tuturor actelor materiale au fost făcute la poliție, sub constrângere fiind agresați de organele de poliție.
La dosarul cauzei nu sunt probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dat fiind că acest pericol concret nu a fost dovedit în cauză, ci doar prezumat. Îndeplinirea condiției prev. de art. 148 lit. f C.p.p. trebuie analizată în raport de fapta săvârșită, de infracțiunile contra patrimoniului, respectiv 5 acte materiale, nu în raport de persoana inculpatului care este la o vârstă fragedă de 16 ani, când poate fi ușor influențat. Inculpatul mai este cercetat în alte dosare, însă nici acest lucru nu justifică luarea față de el a măsurii arestării preventive câtă vreme acolo nu există o soluție de condamnare și atâta timp cât subzistă prezumția de nevinovăție, aceasta nu poate fi ignorată. Este posibil ca și în alte dosare declarațiile să fi fost date sub constrângere ca și în cazul de față.
Consideră că nu se justifică luarea unei măsuri atât de drastice față de inculpat, măsura arestării preventive având caracter excepțional, regula fiind cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Solicită instanței să aibă în vedere că inculpatul a fost sincer, a recunoscut cele trei acte materiale pe care le-a comis. Pe de altă parte, se reține și în cadrul dosarului, acesta a colaborat cu orgenele de anchetă, ba mai mult a dat informațiile necesare ca să poată fi recuperate bunurile. Din declarația acestuia care a fost dată în fața primei instanțe a rezultat și faptul că a comis această faptă întrucât tatăl său vitreg nu îi dădea de mâncare. Arată că nu sunt date și dovezi la dosar că inculpatul urmărește să se sustragă de la urmărirea penală, că încearcă să zădărnicească aflarea adevărului sau că urmărește să comită noi infracțiuni.
Apreciază că nu este împiedicată buna desfășurare a procesului penal prin cercetarea acestui inculpat în stare de libertate, că scopul prev. de art. 136 C.p.p. poate fi atins și printr-o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea întrucât consideră că această măsură este mai utilă și mai eficientă.
În ceea ce privește măsura arestului preventiv care s-a luat față de inculpat consideră că este excesivă și nu este oportună. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul B. M. A., solicită instanței să admită recursul declarat de inculpatul minor, să caseze în totalitate încheierea primei instanțe și în consecință să dispună repingerea propunerii de arestare preventivă cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului.
Arată că regula de desfășurare a unui proces penal este cercetarea inculpatului în stare de libertate pentru orice inculpat. Există o excepție care este cu un grad mult mai ridicat în ceea ce îi privește pe inculpații minori și anume că măsura arestării preventive este cu totul excepțională și trebuie luată doar atunci când într-adevăr există elemente care ne conduc să credem că inculpatul minor se face vinovat de săvârșirea unei infracțiuni foarte grave și se referă la pedepse privative de libertate mai mari de 10 ani sau detențiunea pe viață.
În contextul de față avem infracțiunea de furt calificat, iar pedepsele care se dau pentru acest gen de infracțiuni au o limită destul de scăzută în raport cu limitele pe care legiuitorul a înțeles să le dea instanței în aprecierea și individualizarea pedepsei care va fi aplicată inculpatului.
Consideră că, chiar dacă în speță este vorba despre o infracțiune de furt calificat care are o limită de pedeapsă destul de largă, nu justifică prin ea însăși incidența cazului prev. de art. 148 lit. f C.p.p.
Pornind de la jurisprudența instanțelor de judecată naționale și de la jurisprudența CEDO în materia măsurilor privative de libertate, a măsurilor care se iau pe parcursul procesului penal, mai
ales față de inculpații minori, consideră că arestul preventiv a unui inculpat minor nu trebuie să îmbrace un caracter extrem de excepțional. Din punctul său de vedere instanța ar trebui să se raporteze doar la acele acte materiale care sunt oarecum probate prin mijloace științifice de probațiune și anume acolo unde există acele raporturi de constatare prin care s-au găsit urme papilare. Raportat la celelalte acte materiale care sunt probate doar prin declarații, raportat la poziția inculpatului, consideră că nu există suficiente elemente care să ducă la concluzia că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Ceea ce se invocă în propunerea de arestare preventivă se referă la stoparea inculpaților de la săvârșirea în continuare a unor fapte penale raportându-se la anumite date care nu pot fi luate de instanță în considerare. Arată că nu există date, probe sau indicii că inculpații pregătesc sau intenționează să săvârșească o nouă infracțiune.
Solicită instanței să aibă în vedere că mediul social din care provin inculpații este foarte agresiv și că inculpatul pe care îl asistă provine dintr-o familie dezorganizată. Solicită instanței să aibă în vedere concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală care concluzionează gradul de intelect foarte scăzut sau limitativ al inculpatului minor .
Chiar dacă inculpatul înțelege gravitratea acestor fapte, nu crede că o măsură preventivă luată în cursul procesului penal, care trebuie să se raporteze la scopurile prev. de art. 136 C.p.p., ar putea să constituie o măsură de educare. Până la urmă rolul educativ și rolul preventiv într-un proces penal îl are însăși procesul penal finalizat printr-o hotărâre de condamnare sau în anumite cazuri se poate finaliza printr-o măsură educativă. Aceste etape succesive prin care va trece inculpatul de la o măsură educativă la o pedeapsă, poate cu suspendare, pe măsură ce va înainta în vârstă probabil își va revizui comportamentul sau acest comportament va fi perpetuat și se referă de mediul social în care trăiește și acum de mediul în care a fost rupt și introdus într-un alt mediu care este destul de contagios și care nu este sănătos pentru el.
Mai mult decât atât există un scop aparte prevăzut de dispozițiile speciale pentru minori și anume măsura preventivă nu trebuie să ducă la o periclitare a dezvoltării fizice, morale și psihice a inculpatului minor.
Rămâne la părerea că o măsură preventivă luată în cadrul unui proces penal nu trebuie să anticipeze o pedeapsă iar promtitudinea și celeritatea cu care orgenele judiciare intervin în cadrul unui proces penal se transpune în hotărârea judecătorească care rămâne definitivă, nu în măsurile preventive pentru că măsurile preventive nu se iau cu scopul satisfacției opiniei publice sau cu scopul de a satisface societatea.
Consideră că inculpatul nu poate realiza încă, în totalitate, ce ar semnifica perpetuarea sau continuarea unui asemenea comportament infracțional.
Până la urmă, nici măcar nu consideră că se impune luarea uneri alte măsuri restrictive de libertate, respecziv obligația de a nu părăsi localitatea sau țara, cu privire la cea de a nu părăsi țara, nu crede că se pune problema, iar cu privire la cea de a nu părăsi localitatea, nu crede că inculpatul va înțelege.
Consideră că inculpatul trebuie cercetat în stare de libertate poate mai multe măsuri educative, prin sesizarea organelor competente care să se ocupe cu anumite măsuri de plasament, o asistență psihologică ar fi mult mai indicată decât un arest preventiv. Solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită instanței să respingă recursurile formulate în
cauză.
În opinia sa instanța de fond, în mod corect, a constatat existența temeiurilor pentru luarea
măsurii arestului preventiv, cu respectarea dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p.
În ceea ce privește art. 143 C.p.p. există date și indicii care conduc la convingerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și se referă aici la declarațiile de martori, la raportul de constatare tehnico-științifică, la bunurile găsite la locuința inculpatului B. și care s-au dovedit a fi cele sustrase din autoturismul despre care se face vorbire în propunerea de arestare preventivă.
Pentru aceste motive, solicită instaței să respingă recursurile formulate în cauză și să îi oblige pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare în recurs.
Inculpatul G. A. C., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
Inculpatul B. M. A., având ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală nr.65 din_ a Judecătoriei Turda s-a dispus, în baza art.149/1 rap. la art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen., arestarea preventivă a inculpaților G. A. C. , fiul lui Adalbert și M., născut la data de_ în Turda, jud. Cluj și B. M. A. , fiul lui natural și
L., născut la_ în Turda, jud. Cluj, ambii deținuți în Arestul IPJ Cluj,cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 al. 1, 209 al 1 lit. a,e,g și i C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. și art. 99 al. 2 C.pen., în motivare arătându-se în esență că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen. și că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, cei doi inculpați care au criticat-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă, arătând în motivare că lăsarea lor în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că, în realitate au fost agresați de organele de poliție pentru a recunoaște fapta.
Analizând recursurile formulate de inculpați, în raport cu dispozițiile legale în materie și cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că acestea nu sunt fondate.
Aceasta deoarece, instanța de fond a apreciat în mod just că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen. întrucât, pe de o parte, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor.
Concret, s-a reținut în sarcina inculpatului G. A. C. aceea că a săvârșit singur sau împreună cu inculpatul B. M. -A. în perioada_ -_ un număr de 6 acte de furt calificat după cum urmează :
în data de_, pe timp de zi și împreună cu alte două persoane au sustras din ghiozdanul minorului Madarasz Răzvan C. în vârstă de 10 ani aflat în vestiarul sălii de sport de la Școală Avram Iancu Turda un telefon mobil în valoare de 600 lei ;
în data de_, singur, pe timp de zi și prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate Pilii Laviniu Raymond situată pe str. Margaretelor din mun. Turda de unde a sustras un telefon mobil în valoare de 40 lei ;
în data de_, singur, pe timp de zi și prin efracție a pătruns în locuința părții vătămate Zugor Somna - Ribana situată pe str. Margaretelor din mun. Turda de unde a sustras u DVD marca LG, un telefon mobil și un costumaș pentru nou născut, prejudiciul fiind în valoare de 500 lei .
în noaptea de 17/_ împreună cu B. M. A. în parcarea de pe str. Nuferilor, nr. 5, au spart cu o piatră un geam de la o portieră a autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare_ aparținând părții vătămate R. A. O. și din interior au sustras CD - playerul marca Sony X - Plod și telecomanda aferentă în valoare de 450 lei,
în noaptea de 13/_ împreună cu B. M. A. prin spargerea unui geam lateral au pătruns într-o autoutilitară și în cabina unui cap tractor TIR parcate în parcarea Supermarketului Peny situat pe str. Calea Victoriei din mun. Turda și dinăuntru au sustras mai multe bunuri, prejudiciul fiind în sumă de 2650 lei.
În privința inculpatului B. M. A., s-a reținut că singur sau împreună cu inculpatul G. A. C., în perioada_ -_, în baza unei rezoluții infracționale unice, a săvârșit 8 acte materiale de furt calificat, după cum urmează :
- în data de_, pe timp de zi după ce a rupt scândurile din lemn de la peretele garajului aparținând p.v. Pasc G. situat pe str. Zambilelor, nr. 10, a pătruns în garaj și din autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare_ a sustras stația de emisie - recepție marca
co și microfonul aferent, în valoare de 500 lei;
- în noaptea de 17/_ împreună cu G. A. - C. în parcarea de pe str. Nuferilor, nr. 5, au spart cu o piatră un geam de la o portieră a autoturismul Dacia Logan cu nr. de înmatriculare_ aparținând părții vătămate R. A. O. și din interior au sustras CD - playerul marca Sony X - Plod și telecomanda aferentă în valoare de 450 lei,
în noaptea de 04/_, singur prin spargerea lunetei la un număr de 5 autoturisme parcate în parcările amenajate de pe str. Libertății din mun. Turda a sustras bunuri prejudiciul total fiind de 4320 lei;
în noaptea de 13/_ împreună cu G. A. - C. prin spargerea unui geam lateral au pătruns într-o autoutilitară și în cabina unui cap tractor TIR parcate in parcarea Supermarketului Peny situat pe str. Calea Victoriei din mun. Turda și dinăuntru au sustras mai multe bunuri. prejudiciul fiind în sumă de 2650 lei
În acest sens pot fi avute în vedere plângerile și declarațiile părților vătămate, procesele- verbale de cercetare la fața locului și planșele foto, declarațiile martorilor audiați, fișe de cazier, procese verbale de reconstituire, dovezi de ridicare a unora dintre bunurile sustrase de la inculpați sau terțe persoane, precum și declarațiile inculpaților, care în faza de urmărire penală au recunoscut comiterea faptelor descrise mai sus, cu mențiunea că audiați fiind, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă și în fața instanței de recurs, aceștia au revenit asupra declarațiilor anterioare susținând că au fost agresați d e organele de poliție pentru a fi determinați să recunoască în totalitate actele de sustragere la care ne-am referit anterior.
În opinia noastră, în ciuda acestor susțineri ale inculpaților în mod just prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.p.pen. referitoare la existența de probe și indicii temeinice ale vinovăției celor doi inculpați, existând presupunerea rezonabilă că aceștia sunt autorii actelor de sustragere, pentru comiterea cărora sunt cercetați, argumentele reținute în acest de către judecătorul care a soluționat propunerea fiind convingătoare.
Pe de altă part e, reținând că pentru infracțiunea de furt calificat, pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, considerăm că sunt întrunite în mod cumulativ ambele cerințe cuprinse în art. 148 lit. f C.p.pen., deoarece din perspectiva circumstanțelor personale ale infractorilor, care la o vârstă fragedă au comis într-un interval de timp scurt, mai multe acte materiale de furt, fiind concomitent cercetați și într-un număr impresionant de alte dosare penale pentru infracțiuni similare, ceea ce denotă perseverență infracțională și predilecția acestora pentru obținerea în mod facil a unor sume de bani, dar și față de natura și gravitatea concretă a faptei comise, modalitatea de săvârșire și, totodată, lipsa de supraveghere din partea părinților, apreciem că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, existând așadar temerea justificată că, lăsați în libertate, aceștia vor continua să comită astfel de fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât aceștia nu își au asigurate mijloace legale de subzistență.
Pentru aceste motive, concluzionând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondate recursurile declarate de cei doi inculpați împotriva încheierii penale sus-menționate.
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei reprezentând onorariile avocațiale din oficiu (cuvenite av. Ceapă Ion și Sîrb A. S. ), sumă ce va fi avansată din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. inculpații vor fi obligați la plata sumei de câte 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G. A. C. , fiul lui Adalbert și
, născut la data de_ în Turda, jud. Cluj și B. M. A. , fiul lui natural și L., născut la_ în Turda, jud. Cluj, ambii deținuți în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.65 din_ a Judecătoriei Turda.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 200 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, cuvenite av. Ceapă Ion și Sârb A. S., care se avansează din FMJ.
Obligă pe inculpați la plata către stat a sumei de 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, în care se include și suma reprezentând onorariul avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI
M. M. L. A. A Ț.
GREFIER
A B.
Red. A.Ț/A.Ț. 2 ex./_
| ← Încheierea penală nr. 61/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 93/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
