Încheierea penală nr. 369/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ nr. 369/ÎR/2013
Ședința publică din 30 decembrie 2013 Tribunalul format din :
PREȘEDINTE: B. D., judecător
: L. M. V., judecător
: G. A., judecător
GREFIER: M. C. N.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud reprezentat prin
P. IONELIA, procuror
luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul B. L. , împotriva Încheierii penale nr.50/CC/ din 24 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent B. L.
, în stare de arest, fiind asistat de av. Galeș C. în substituirea av. Moruțan Alin apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :
Inculpatul B. L. arată că își menține recursul astfel cum a fost formulat.
Apărătorul inculpatului, ca și acesta personal arată că nu au cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu are cereri de formulat.
Nefiind cereri de formulat, instanța apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea acesteia.
Avocat Galeș C. solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, cercetarea acestuia în stare de libertate apreciind că nu subzistă temeiurile pentru care a fost luată această măsură având în vedere faptul că inculpatul nu prezintă pericol social pentru ordinea publică, continuarea cercetărilor față de acesta se poate face și în stare de libertate întrucât nu va fi zădărnicit bunul mers al cercetării penale. Nu există posibilitatea ca inculpatul să comită o nouă faptă de acest gen sau orice altă faptă de asemenea natură pentru că inculpatul a colaborat cu organele de cercetare și și-a recunoscut faptele în măsura în care acestea au fost săvârșite.
Solicită de asemenea, a se avea în vedere faptul că circumstanțele personale ale inculpatului sunt reale, în principiu cele referindu-se la rezultatele profesionale deosebite ale acestuia, astfel consideră că lăsarea în libertate a inculpatului nu împiedică buna desfășurare a procesului penal. De asemenea, arată că această perioadă de timp de arest preventiv l-a făcut pe inculpat să conștientizeze gravitatea faptelor pe care le-a săvârșit.
În situația în care se impune luarea unei măsuri restrictive de libertate solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului formulat de către inculpat, ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
De asemenea, arată că, în mod corect a apreciat instanța de fond că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat deoarece probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale relevă faptul că recurentul inculpat este autorul celor 10 infracțiuni de corupție sexuală pentru care s-a dispus arestarea preventivă. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 202 al. 1 din Codul penal este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar circumstanțele în care s-a produs activitatea infracțională conduc la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Activitatea infracțională a inculpatului este de amploare, vizează persoane minore asupra cărora a acționat profitând de împrejurarea că erau elevii săi, iar impactul psihologic produs asupra acestor copii a fost deosebit de puternic, în declarațiile date de aceștia în cursul urmăririi penale toți subliniază dezgustul pe care-l simțeau față de actele obscene și cuvintele folosite de inculpat.
Cercetările penale au relevat existența și a altor acte materiale care ar putea fi reținute în sarcina recurentului inculpat, existând de asemenea, indicii privind comiterea infracțiunii de pornografie infantilă, aceste aspecte urmând a fi clarificate în cursul urmăririi penale.
Circumstanțele referitoare la persoana inculpatului conduc la concluzia că acesta a perseverat în comiterea aceluiași gen de infracțiuni. De asemenea, arată că prin Sentința penală nr. 95/1997 a Judecătoriei Bistrița inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare pentru infracțiuni de corupție sexuală în formă continuată și răspândire de materiale obscene.
Prelungirea măsurii arestării preventive se impune pentru a-l împiedica pe inculpat să comită infracțiuni de același gen, să zădărnicească aflarea adevărului. Probatoriul în cazul acestui gen de infracțiuni fiind extrem de greu de administrat.
De asemenea, arată că, urmărirea penală nu a putu fi în mod obiectiv finalizată deoarece activitatea infracțională ce trebuie dovedită este una de amploare. În cauză trebuie să se finalizeze expertiza informatică care a fost dispusă, în baza elementelor noi apărute în cursul urmăririi penale se impune efectuarea unei noi expertize informatice asupra hardului extern și a altor memorii de stocare care au fost ridicate în cursul urmăririi penale, se va efectua o constatare medico- legală pentru a se stabilii vârsta minorilor care apar în filmulețele video și în imaginile ridicate în cursul urmăririi penale. În final urmează a i se prezenta inculpatului materialul de urmărire penală și a se întocmi actul de sesizare al instanței.
În fine, apreciază că măsura arestării preventive este singura care se impune a fi luată pentru a asigura buna desfășurare a urmăririi penale și ulterior a cercetării judecătorești.
Inculpatul recurent B. L. având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și susținut de apărătorul său.
De asemenea, solicită să fie cercetat în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică, consideră că a avut o imagine bună în comunitatea din care face parte și nu o să zădărnicească aflarea adevărului și continuarea urmăririi penale.
De asemenea, arată că toate conturile pe care le-a avut pe diferite rețele de socializare au fost închise, că părțile vătămate nu au fost antrenate de către el.
Totodată arată că, dorește să creeze un mijloc logistic pentru fiul său, care în prezent se află în grija bunicilor paterni, care de asemenea sunt pensionari și bolnavi. În ce-l privește pe fiul său arată că acesta este elev în clasa a 12, că în cursul anului 2014 urmează să susțină examenul de bacalaureat
și are nevoie de susținerea lui, lucru pe care nu-l poate face dacă va rămâne în arest.
Mai arată că are o mică afacere, motiv pentru care trebuie să-și pună în ordine actele pentru a nu fii probleme pe viitor. De asemenea, în ianuarie îi expiră două polițe de asigurare de sănătate, are de plătit impozitul aferent anului 2013, trebuie să facă transferul unor sume de bani într-un cont al tatălui său, astfel că toate aceste lucruri nu le poate face din arest.
În fine arată că este conștient de cele întâmplate, regretă, știe că o să fie judecat, dar până atunci ar dori să fie lăsat în libertate pentru a-și pune la punct toate problemele materiale și financiare și pentru ca fiul său să aibă o situație stabilă.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată că :
Prin Încheierea penală nr.50/CC/24 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița și în consecință:
În baza prev. art. 155 și urm. C.p.p. rap. la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, cu începere de la data de_ până la data de_ inclusiv, față de inculpatul B. L. , fiul lui L. și T., născut la data de _
, în com. Rebrișoara, jud. B-N, domiciliat în mun. Bistrița, str. Drumul Dumitrei Vechi, nr. 35, jud. B-N, CNP 1., CI seria XB, nr. 2., cetățean român, studii superioare, necăsătorit, fără antecedente penale, cercetat pentru comiterea a 10 infracțiuni de corupție sexuală prev. de art. 202 alin.1 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.31/2013, emis de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. 11._ .
Măsura dispusă urmând a se comunica locului de deținere, care are obligația de a o aduce la cunoștința inculpatului, iar în baza art. 192 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița sub dosar nr._
, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 155 rap. la art.149" Cod procedură penală, prelungirea măsurii
arestului preventiv, pe o perioadă de 30 de zile a inculpatului B. L., cercetat pentru comiterea infracțiunilor de corupție sexuală prev. și ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.(10 fapte), arătându-se că: prin Ordonanța din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuitul B. L. pentru săvârșirea infracțiunilor de corupție sexuală prev. și ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.(10 fapte), iar în fapt, s-au reținut următoarele :
În vara anului 2011, inculpatul B. L. 1-a abordat pe rețeaua de socializare Messenger pe minorul Brîndușe A. Macedon, căruia i-a cerut să se dezbrace și să-i arate penisul. Văzând că minorul refuză să se dezbrace, învinuitul și-a arătat organele genitale prin camera web acestuia de mai multe ori, masturbându-se și odată ejaculând în fața camerei. Învinuitul a fost conștient că minorul vede ceea ce el face
În vara anului 2012, numitul Măgherușan C. Paul, întrucât nu mai avea loc în mașinile care se deplasau în loc. Cetate unde avea loc un turneu de fotbal pentru juniori, acesta 1-a rugat pe învinuit să-1 ducă cu mașina alături de alți trei prieteni. In timpul deplasării învinuitul a început să-1 atingă cu mâna dreaptă pe coapsa piciorului stâng, în apropierea zonei pubiene.
În vara anului 2012, numitul Bușită Horațiu R. aflându-se în incinta Liceului cu program Sportiv din Bistrița, a fost abordat de către învinuit, acesta angrenându-1 în discuții cu tentă sexuală, după care i-a pus mâna pe picior, în zona coapsei, înspre organele genitale.
În vara anului 2013, numitul Gabor A. Emanuel, aflându-se în incinta Bazei Sportive Alex din Bistrița, alături de doi prieteni, au fost abordați de către învinuit, acesta angrenându-i în discuții cu tentă sexuală, după care a început să-1 pipăie pe picior, după care i-a pus mâna în zona genitală, prinzându-1 de penis prin pantaloni.
În vara anului 2013, învinuitul 1-a abordat pe rețeaua de socializare Facebook, pe numitul Irimieș-Buia David-Edward angrenându-1 în discuții cu tentă sexuală.
În vara anului 2013, numitul Brîndușe M. D., aflându-se în incinta Bazei Sportive Alex din Bistrița, alături de doi prieteni au fost abordați de către învinuit, acesta angrenându-i în discuții cu tentă sexuală. Dupa aprox. 2- 3 săptămâni aflându-se în incinta aceleiași baze, a fost abordat de către învinuit, acesta mângâindu-1 cu mâna pe picior.
În vara anului 2013, minorul Ciolpan G. M., aflându-se pe marginea terenului de fotbal al școlii Generale nr.5 din Bistrița, a fost abordat de către învinuit, acesta angrenându-l în discuții cu tentă sexuală.
În luna octombrie a anului 2013, învinuitul l-a abordat pe rețeaua de socializare Facebook, pe numitul Munthiu Robert-C., angrenându-l pe acesta în discuții cu tentă sexuală.
În luna octombrie a anului 2013, învinuitul l-a abordat pe rețeaua de socializare Facebook, pe numitul Mînzat Darius-Nechita, angrenându-l în discuții cu tentă sexuală. În data de_, acesta împreună cu câțiva colegi l-au rugat pe învinuit să-i ducă, după antrenamente, cu mașina de la Liceul cu Program Sportiv, până în zona de jos a orașului. În mașină, partea vătămată
Mînzat Darius-Nechita s-a așezat pe scaunul din dreapta față iar în timpul deplasării învinuitul i-a cerut acestuia, ca pedeapsă să pună mâinile la ceafă, moment în care l-a prins cu mâna dreaptă de organele genitale și l-a strâns.
În data de_, învinuitul l-a abordat pe rețeaua de socializare Facebook, pe numitul C. Laurențiu Bogdan, angrenându-l pe acesta în discuții cu tentă sexuală.
S-a susținut că situația de fapt descrisă se dovedește cu următoarele probe: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor Tiniș A. M., P. Augustin, Măgherușan M. C., Brândușe Saveta, Chira M. Horațiu, Mîndrean S. Sebastian și Dobrin A. precum și înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, a arătat că, față de inculpatul B. L. s-a luat măsura preventivă a reținerii pentru 24 de ore, de către organul de cercetare penală, începând cu data de_, ora 19,40, după care inculpatul a fost prezentat la Judecătoria Bistrița cu propunere de arestare preventivă, propunere ce a fost admisă prin Încheierea penală nr.40/CC/_, emițându-se mandatul de arestare nr.31/_, prin care s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 10 zile, cu începere de la data de_ și până la data de_ .
S-a precizat în cerere că, temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă, fiind întrunite prev.de art.143 Cod procedură penală, existând probe că inculpatul B. L. a săvârșit infracțiunile descrise mai sus, precizând că aceste dispoziții trebuie coroborate cu prevederile art.5 lit.c din CEDO, care permite privarea de libertate a învinuitului când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o altă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
În cerere s-a mai precizat că, interpretând noțiunea de suspiciuni rezonabile, în jurisprudența sa constantă, Curtea a precizat că această noțiune nu presupune necesitatea existenței unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație.
Nu este necesar, așadar, să fie probată vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauza Brogan și alții contra Marii Britanii, cauza Murray c. Marii Britanii).
În plus, s-a arătat că nici absența unei inculpări ulterioare sau chiar a unei trimiteri în judecată nu implică în mod necesar că privarea de libertate nu a urmărit scopul pentru care măsura a fost luata anterior și aceasta întrucât existența acestui scop trebuie privită independent de soluțiile ce se vor pronunța în cauză (cauza Labita contra Italia).
Procurorul a precizat că sunt aplicabile prevederile art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, întrucât, pentru infracțiunea care face obiectul cercetării penale, pedeapsa închisorii prevăzută de legea penală este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Existența pericolului concret pentru ordinea publică rezultă din însăși natura și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, din perioada de timp în care s- au derulat faptele, precum și rezonanța socială a faptei săvârșite, iar pericolul public relevat de stăruința inculpatului în câmpul infracțional este susținut și de fișa de cazier a acestuia, din care rezultă că a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală.
S-a mai arătat în cerere că, faptele comise de inculpat sunt de natură a insufla un sentiment de insecuritate în cadrul comunității locale, efectele putând fi limitate sau chiar înlăturate prin prelungirea măsurii arestului preventiv.
Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave și nu trebuie confundată cu noțiunea de pericol social al faptei. În realitate ea semnifică o încălcare a regulilor de conviețuire socială, vizând toate valorile sociale ocrotite prin art. 1 Cod penal, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității infractorului posterioară săvârșirii infracțiunii sau o reacție săvârșită de fapta comisă de acesta. Lăsarea în libertate a inculpatului ar duce la crearea unei stări de insecuritate socială, la o afectare a echilibrului social firesc, la instalarea unei anumite stări de temere ce s-ar putea justifica în rândul opiniei publice, la inducerea unei stări de indignare sau dezaprobare publică, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte (a se vedea CSJ - Secția Penală, Decizia nr. 1435/2002).
Procurorul a apreciat că se impune prelungirea măsurii arestului preventiv față de inculpatul B. L. pentru a înlătura posibilitatea ca acesta să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unei părți ori a unui martor, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.148 al.1 lit.b Cod procedură penală, având în vedere faptul că, în cauză mai există martori de audiat, prelungirea măsurii arestului preventiv mai este necesară și pentru faptul că urmărirea penală nu a putut fi finalizată, în cauză impunându-se completarea probatoriului. În concret, pentru soluționarea cauzei, arată procurorul, urmează a se efectua finalizarea audierii martorilor și părților vătămate, finalizarea evaluării prejudiciului, finalizarea percheziției informatice, reaudierea inculpatului, întocmirea rechizitoriului.
Referitor la efectuarea percheziției informatice parțiale, procurorul a arătat că, urmare acesteia au rezultat date relevante pentru cauză, fiind identificate fișiere tip imagine care conțin fotografii cu conotații sexuale, reprezentând persoane de sex feminin, posibil minore, precum și o fotografie a inculpatului în care apare dezbrăcat parțial, cu organul genital în mână, stând în poziție așezat într-un scaun ergonomic, imagine surprinsă de camera web, imagine care se coroborează cu declarația părții vătămate Brîndușe A. -Macedon, care arată că inculpatul și-a arătat de mai multe ori organele genitale prin intermediul camerei web și se masturba în fața acesteia. De asemenea au mai fost identificate fișiere tip video, reprezentând filmulețe înregistrate prin intermediul camerei web, în care apar două persoane de sex feminin, a căror vârstă fragedă este evidentă, acestea dezbrăcându-se, arătându-și organele genitale și masturbându-se.
În cererea parchetului s-a precizat că, raportat la aceste aspecte constatate în urma efectuării parțiale a percheziției informatice, este necesar ca organele de urmărire penală să stabilească, cu exactitate, vârsta minorelor și eventual identitatea acestora, pentru a se stabili încadrarea juridică a faptelor, pentru a se constata dacă sunt întrunite elementele infracțiunii de pornografie infantilă, prev.de art.51 al.1 din Legea nr.161/2003, privind prevenirea și combaterea criminalității informatice.
Prin ordonanța emisă de organul de cercetare penală - IPJ Bistrița- Năsăud, Serviciul Investigații Criminale - în data de_ s-a dispus reținerea
învinuitului B. L., pe timp de 24 de ore, începând cu data de_, ora 19,40, iar prin ordonanța procurorului din data de_ emisă în dosarul nr. 3213/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de corupție sexuală, prev. și ped. de art.202 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.33 lit.a C.pen.(10 fapte), după care inculpatul a fost prezentat la Judecătoria Bistrița cu propunere de arestare preventivă, propunere ce a fost admisă prin Încheierea penală nr.40/CC/_, menținută prin Încheierea penală nr.309/ÎR/_ a Tribunalului B-N, emițându-se mandatul de arestare nr.31/_, prin care s-a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 10 zile, cu începere de la data de_ și până la data de_, măsură ce a fost ulterior prelungită până la data de_ .
După luarea măsurii arestului preventiv în cauză s-a procedat la luarea unui supliment de declarație părții vătămate Brîndușe A. Macedon în prezența unui psiholog și a părinților săi, declarație din care rezultă că în repetate rânduri inculpatul i-a cerut acestuia să își arate organele genitale ca regula a jocurilor pe care le practicau online și chiar și-a arătat prin intermediul camerei web, organele genitale minorului, masturbându-se. Impactul nociv pe care faptele inculpatului le-a avut asupra psihicului minorului, în vârstă de 14 ani la data comiterii acestora rezultă și din declarația psihologului Mânecan I. care l-a asistat la momentul audierii.
Ca urmare a efectuării percheziției informatice parțiale au rezultat date relevante pentru cauză, fiind identificate fișiere tip imagine care conțin fotografii cu conotații sexuale, reprezentând persoane de sex feminin, posibil minore, precum și o fotografie a inculpatului în care apare dezbrăcat parțial, cu organul genital în mână, stând în poziție așezat într-un scaun ergonomic, imagine surprinsă de camera web, imagine care se coroborează cu declarația părții vătămate Brîndușe A. -Macedon. De asemenea au mai fost identificate fișiere tip video, reprezentând filmulețe înregistrate prin intermediul camerei web, în care apar două persoane de sex feminin, a căror vârstă fragedă este evidentă, acestea dezbrăcându-se, arătându-și organele genitale și masturbându-se.
Față de materialul probator depus la dosarul cauzei instanța a apreciat că sunt în continuare incidente dispozițiile art. 148 lit.f Cod procedură penală, întrucât fapta pentru care este cercetat inculpatul este pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani, și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, rezultând din natura și gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul, vizând persoane minore, care erau și elevii inculpatului, modalitatea în care a fost comisă, urmările cauzate. Referitor la acest din urmă aspect, așa cum rezultă din probele dosarului, comportamentul inculpatului crea o stare de stres minorilor abordați de către acesta - aceștia evitau ca, transportați fiind de către inculpat cu autoturismul său, să ocupe locul din față, pentru a nu fi pipăiți de către inculpat, și resimțeau o stare de dezgust față de astfel de astfel de acte, dar și față de limbajul obscen folosit de antrenorul lor.
Pericolul social pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică este relevat și de faptul că în rândul părinților minorilor abordați, s-a născut o stare de tulburare cu privire la siguranța copiilor lor, tulburarea existentă și la nivelul
instituției de învățământ,în acest sens organizându-se de către martorii Mândrean S. Sebastian și Chira M. Horațiu, antrenori de fotbal, ședințe cu juniorii din generația 1999-2000, în cadrul cărora aceștia au relevat comportamentul deviant al inculpatului și au fost analizate întruniri cu părinții copiilor, măsurile care se impun a fi luate, concluzionându-se că este necesară sesizarea organelor de poliție.
Pericolul social al inculpatului rezultă și din aspectele legate de persoana acestuia, întrucât a mai fost condamnat, prin Sentința penală nr.95/1997 a Judecătoriei Bistrița, la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare (rezultantă a contopirii pedepselor de: 1 an închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii de corupție sexuală prev. de art.202 Cod penal, cu aplic.art.41 al.2 Cod penal, și 1 an închisoare, pentru comiterea infracțiunii de răspândire de materiale obscene prev. de art.325 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal) în considerentele căreia se reține faptul că la inițiativa inculpatului, s-a ajuns ca minorii invitați la vizionarea unei casete pornografice, să joace cărți cu pedepse "pe dezbrăcate";, urmând ca ulterior echipa care pierdea să masturbeze pe cealaltă echipă, câștigătoare, compusă din doi minori, inițiative similare existând și în prezentul dosar - conform declarației martorului Tiniș A. V. M. - aspecte ce denotă perseverența infracțională a inculpatului.
Probele dosarului relevă faptul că inculpatul este cunoscut printre copii ca fiind homosexual, și chiar în corpul profesoral ca având un comportament
"ciudat"; (respectiv obscen), din această cauză inculpatul, în urma unor discuții pe această temă, care au avut loc la data de_ dându-și demisia din
"calitatea de profesor-antrenor"; (declarația martorului P. Augustin).
Totodată cercetările efectuate în cauză furnizează indicii în ceea ce privește posibilitatea reținerii în sarcina inculpatului de noi acte materiale respectiv alte infracțiuni.
Dat fiind faptul că cercetările penale sunt în desfășurare, și față de aspectele reținute, instanța a apreciat, prin prisma dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune privarea de libertate a inculpatului, o măsură preventivă mai puțin restrictivă (obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea) nefiind adecvată la acest moment procesual, raportat la insecuritatea ce s-ar crea în rândul societății, prin prisma faptului că fapte de natura celei deduse judecății, comise de persoane care au perseverat infracțional, nu determină din partea organelor judiciare o reacție corespunzătoare, reacție în lipsa căreia și alte persoane ar fi încurajate să săvârșească fapte similare. Pe de altă parte există riscul real ca, aflat în libertate, inculpatul să săvârșească noi infracțiuni, și chiar să influențeze părțile vătămate minore, sau pe martorii cauzei, în sensul de a-și modifica declarațiile, faptul că aceste persoane au fost audiate neexcluzând posibilitatea influențării lor, și revenirea asupra declarațiilor date.
Împrejurarea că inculpatul are realizări profesionale notabile nu este de natură a anihila incidența dispozițiilor legale în materia arestării preventive, iar faptul că au fost ridicate echipamentele de stocare a datelor, că inculpatul ar fi folosit un limbaj trivial față de minori din grandomanie sau pentru a se apropia de aceștia, că minorii ar fi avut inițiativa conversațiilor de pe internet, și motivele socio-familiale invocate de către inculpat nu constituie la acest moment
argumente pertinente pentru punerea în libertate a inculpatului, față de întrunirea condițiilor prevăzute de lege pentru a se lua măsura arestării preventive.
Ca urmare față de acest inculpat apreciind că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestului preventiv, lăsarea sa în libertate încurajând atât inculpatul în continuarea activității infracționale dar pe de altă parte încurajând și alte persoane să comită alte fapte asemănătoare. Totodată s-a apreciat față de natura faptei comise, impactul și rezonanța acesteia în comunitate, că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate astfel că o altă măsură preventivă neprivativă de libertate nu ar fi suficientă și adecvată. Prelungirea măsurii arestului preventiv față de inculpatul B. L. se impune și având în vedere faptul că, în cauză mai există martori de audiat, prelungirea măsurii arestului preventiv mai este necesară și pentru faptul că urmărirea penală nu a putut fi finalizată, în cauză impunându-se completarea probatoriului. În concret, pentru soluționarea cauzei, urmează a se efectua finalizarea audierii martorilor și părților vătămate, finalizarea evaluării prejudiciului, finalizarea percheziției informatice, reaudierea inculpatului, întocmirea rechizitoriului.
Pentru toate aceste motive, în baza dispozițiilor art. 155 și urm. Cod procedură penală rap. la art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv față de inculpatul B. L. pentru comiterea a 10 infracțiuni de corupție sexuală, prev.de art.202 al.1 Cod penal, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, pentru o perioadă de 30 zile, cu începere de la data de 31 decembrie 2013 și până la 29 ianuarie 2014 inclusiv.
Măsura dispusă urmând a se comunica locului de deținere, care are obligația de a o aduce la cunoștința inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, inculpatul B. L., recurs ce nu a fost motivat în scris.
Motivele de recurs au fost învederate de către apărătoarea recurentului și de către recurent, cu ocazia dezbaterii căii de atac, astfel cum ele s-au redat, mai sus, în practicaua hotărârii.
Tribunalul, analizând încheierea atacată în baza considerentelor acesteia, a actelor și lucrărilor dosarului în care ea s-a pronunțat, motivele de recurs invocate precum și disp. art. 385/6 alin.3 Cod procedură penală, a apreciat că aceasta este temeinică și legală.
Temeiurile ce au stat la baza arestării inculpatului subzistă, neputându-se aprecia că pericolul social concret pe care cercetarea inculpatului în stare de libertate l-ar reprezenta a dispărut după cinci săptămâni de la data luării măsurii arestării preventive.
Sunt îndeplinite în continuare disp. art. 143 și 148 alin.1 lit. "f"; Cod procedură penală, existând indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, aceasta este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din natura și gravitatea acuzației, modalitatea și împrejurările în care se presupune că a fost săvârșită, statutul inculpatului și al părților vătămate, impactul emoțional pe care faptele l- au avut asupra elevilor inculpatului, starea de tulburare provocată opiniei
publice cu privire la comportamentul infracțional.
Realizările profesionale pe care inculpatul le-a avut anterior nu au relevanță, în acest stadiu procesual. De asemenea, sunt irelevante și celelalte motive familiale și de ordin personal invocate de inculpat, trebuind să primeze interesul general al societății.
Dat fiind faptul că cercetările penale sunt în desfășurare, față de aspectele reținute, tribunalul apreciază, prin prisma dispozițiilor art. 136 Cod procedură penală, că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune privarea de libertate a inculpatului, o măsură preventivă mai puțin restrictivă (obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea) nefiind adecvată la acest moment procesual, raportat la insecuritatea ce s-ar crea în rândul societății, prin prisma faptului că fapte de natura celei deduse judecății, comise de persoane care au perseverat infracțional, nu determină din partea organelor judiciare o reacție corespunzătoare, reacție în lipsa căreia și alte persoane ar fi încurajate să săvârșească fapte similare. Pe de altă parte există riscul real ca, aflat în libertate, inculpatul să săvârșească noi infracțiuni și chiar să influențeze părțile vătămate minore, sau pe martorii cauzei, în sensul de a-și modifica declarațiile, faptul că aceste persoane au fost audiate neexcluzând posibilitatea influențării lor și revenirea asupra declarațiilor date.
În plus, față de motivele ce s-au avut în vedere de către instanțele care au dispus luarea măsurii preventive și ulterior prelungirea acesteia, pe parcursul urmăririi penale au rezultat indicii cu privire la săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de pornografie infantilă, prev. și ped. de art. 51 alin. 1 din Legea nr. 161/2003.
Nu poate fi ignorat trecutul infracțional al inculpatului, condamnat anterior pentru fapte de aceeași natură cu cele pentru care este cercetat în prezent ceea ce denotă o perseverență a acestuia în săvârșirea aceluiași gen de fapte, fără ca anterioara condamnare să constituie un avertisment pentru el, cu atât mai mult cu cât a executat pedeapsa în regim de detenție și este cadru didactic, iar faptele imputate s-au îndreptat împotriva unor minori cărora inculpatul le era antrenor.
Raportat la cele menționate anterior, la natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, recunoscute parțial de către acesta, deși atât inculpatul personal cât și apărarea au încercat să minimalizeze gravitatea lor, tribunalul apreciază că acesta nu oferă garanția că, cercetat în stare de libertate, nu va continua să comită alte fapte și nu va influența părțile vătămate sau martorii care urmează a fi audiați în cauză.
Nu poate fi ignorată rezonanță negativă în rândul comunității locale a faptelor imputate inculpatului, creându-se un sentiment firesc de dezaprobare din partea opiniei publice, față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează asemenea acuzații sunt cercetate în stare de libertate
Pentru aceste considerente, în conf. cu art. 385/15 pct. 1 lit. "b"; Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat, recursul declarat de inculpat, iar potrivit art. 192 alin.2 Cod procedură penală s-a dispus obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare în recurs, în favoarea statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B. L. , împotriva
Încheierii penale nr.50/CC/24 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .
Obligă inculpatul recurent la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în cuantum de 10 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
B. | D. | L. | M. | V. | - G. A. |
GREFIER
M. C. N.
R O M Â N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Copia dispozitivului Încheierii penale nr. 369/ÎR/2013
În temeiul disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B. L. , împotriva
Încheierii penale nr.50/CC/24 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .
Obligă inculpatul recurent la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în cuantum de 10 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
B. | D. | L. | M. | V. | - G. A. |
GREFIER
M. C. N.
pentru conformitate cu originalul
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Minuta Încheierii penale nr. 369/ÎR/2013
În temeiul disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B. L. , împotriva
Încheierii penale nr.50/CC/24 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .
Obligă inculpatul recurent la plata cheltuielilor judiciare în recurs în favoarea statului în cuantum de 10 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 30 decembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | ||||
B. | D. | L. | M. | V. | - G. A. |
| ← Încheierea penală nr. 142/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 76/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
