Încheierea penală nr. 173/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _ cod operator 2618

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 173/R

Ședința publică din 16 iulie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S. L. R. M. - judecător

JUDECĂTORI: S. F. A.

R. A. C. - vicepreședintele instanței

GREFIER: V. E.

MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin procuror B. I. V.

de la P. de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare împotriva încheierii penale nr. 1699 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul numărul_ având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului Ș. M. D. (CNP 1., fiul lui I. și L., născut la_ în B. M., domiciliat în

B. M. str. F. nr. 4/A județul M. ).

La apelul nominal se prezintă intimatul-inculpat Ș. M. D. asistat de avocat G. A., în substituirea avocatului desemnat din oficiu

G. L., cu delegația de substituire depusă la dosar. Procedura este completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Președintele completului de judecată întreabă inculpatul dacă dorește să dea declarație și îi aduce la cunoștință că poate să se prevaleze de dreptul la tăcere și că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Intimatul-inculpat Ș. M. D. arată că nu dorește să dea nicio declarație.

Nefiind alte chestiuni prealabile dezbaterii recursului, instanța acordă cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și în rejudecare a se admite propunerea și a se dispune arestarea preventivă a inculpatului. Arată că în cauză este vorba de mai multe furturi din diverse locuințe; inculpatul a identificat case fie în construcție fie în care nu locuiește nimeni și a sustras diferite bunuri; acesta a ajuns până acolo încât a sustras și cablurile electrice din pereți. A se avea în vedere numărul mare al faptelor pentru care este cercetat -4 fapte - și faptul că este cercetat pentru 3 infracțiuni similare și într-un alt dosar; cu toate acestea, prima instanță a considerat că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică, acest lucru fiind pe deplin neargumentat și nejustificat. Nu știe ce infracțiuni ar mai trebui să comită inculpatul pentru a se lua măsura arestării preventive față de el. Instanța de fond nu a dispus arestarea preventivă a acestuia cu motivarea că a recunoscut comiterea faptelor. Există un proces verbal din_ din care reiese că inculpatul a fost identificat cu o bicicletă pe care avea un bagaj în care erau mai multe bunuri sustrase. În asemenea situație nu avea cum să nu recunoască faptele comise. Recunoașterea inculpatului nu poate fi un argument determinant pentru a nu se lua măsura arestării preventive. Pentru aceste motive solicită admiterea recursului și a se dispune arestarea preventivă a inculpatului.

Apărătoarea inculpatului, avocat G. A., solicită respingerea recursului declarat de parchet și menținerea ca legală și temeinică a încheierii pronunțate de instanța de fond. Din toate probele administrate reiese într-adevăr că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat dar, întrucât acesta se va prevala de dispozițiile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, faptul că nu a mai comis alte fapte penale și a declarat că a avut un moment de rătăcire, pot duce la concluzia că i se poate acorda o șansă ; oricum limitele de pedeapsă urmează să fie reduse cu o treime.

Intimatul-inculpat Ș. M. D., având ultimul cuvânt, arată că bunurile sustrase au fost restituite în proporție de 80%; solicită a fi cercetat în stare de libertate pentru a-și putea găsi un loc de muncă.

Asupra cauzei penale de față.-

Prin încheierea penală nr. 1699 din_ a Judecătoriei B.

M. din dosarul nr._, în temeiul art.149 ind.1 Cod procedură penală, s-a respins propunerea de arestare preventivă formulată de P. de pe lângă J. B. M. privind pe inculpatul Ș. M. D., cercetat în dos. nr. 2780/P/2013, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat ( 4 acte materiale), violare de domiciliu ( 1 act material), fapte

prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1, art. 209 alin.1, lit. g și i Cod penal și art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 33, lit. a Cod penal și art. 41 alin.2 Cod penal.

În temeiul art. 149 ind.1 alin.12, art. 145 și art. 136 alin. 4 Cod procedură penală, s-a dispus luarea față de inculpat a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea B. M., județul M., pe o durată de 30 de zile.

În temeiul art.145 alin. 1 ind.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea B. M.

, județul M. să respecte următoarele obligații:

a.) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori este chemat;

b.) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

c.) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura ;

d.) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme .

În temeiul art. 145 alin. 2 ind.2 Cod procedură penală, i s-a atras atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor impuse mai sus, se va lua față de el măsura arestării preventive.

În motivarea încheierii, s-au reținut următoarele:

În propunerea P. ui s-a reținut că, în noaptea de 13/_, inculpatul a pătruns, prin demontarea încuietorii, în magazia de materiale din curtea casei părții vătămate Bodea A. Paul, situată în localitatea B. Sprie, str. Viilor, nr. 41D, județul M., de unde a sustras o drujbă, un covor persan, un acumulator auto și o geantă din piele groasă cu scule, pe care partea vătămată le avea depozitate acolo. Prejudiciul cauzat părții vătămate în cuantum de 800 lei a fost recuperat parțial, aceasta constituindu-se parte civilă cu suma de 100 lei.

În noaptea de 26/_, inculpatul a pătruns prin forțarea ușii de tip termopan în imobilul aflat în construcție, situat în B. Sprie, str. Viilor, nr. 18A, proprietatea părții vătămate Oniga J. M., de unde a sustras mai multe scule și cabluri electrice, cauzând un prejudiciu părții vătămate în cuantum de 2400 lei. Întrucât o parte din prejudiciu a fost recuperat, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2200 lei.

În aceeași noapte, inculpatul a pătruns prin forțarea și escaladarea geamului în imobilul situat în B. Sprie, str. Viilor, nr. 18D, proprietatea părții vătămate P. A., de unde a sustras o motocositoare și un flex, cauzând un prejudiciu părții vătămate în cuantum de 2200 lei. Dat fiind că o

parte a prejudiciului a fost recuperat, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1600 lei.

Cele două imobile menționate mai sus, ambele aflate în construcție, se află în curtea comună a părților vătămate P. A. și Oniga J. M. .

În noaptea de 07/0_, inculpatul a pătruns în imobilul aflat în construcție, situat în B. Sprie, str. Dragoș Vodă, nr. 85D, județul M., proprietatea părții vătămate B. Olimpia Parasca, a smuls din pereții imobilului firele de cablu de la instalația electrică, distrugând astfel instalația. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 4500 lei.

Prin rezoluția din 10 iulie 2013 emisă de Poliția orașului B. Sprie, ulterior confirmată de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și i din Codul penal, în dosarul 2780/P/2013 al P. ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Prin rezoluția din 10 iulie 2013 emisă de Poliția orașului B. Sprie, ulterior confirmată de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și art. 192, alin. 2 din Codul penal, cu aplicarea art. 33, lit. b și art. 41, alin. 2 din Codul penal, în dosarul 2942/P/2013 al P. ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Prin rezoluția din 10 iulie 2013 emisă de Poliția orașului B. Sprie, ulterior confirmată de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și art. 217, alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 33, lit. b din Codul penal, în dosarul 2959/P/2013 al P. ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare.

Prin ordonanța din 10 iulie 2013 emisă de Poliția orașului B. Sprie, s-a dispus conexarea dosarelor 2942/P/2013 și 2959/P/2013 la dosarul 2780/P/2013.

Prin ordonanța din data de_, Poliția orașului B. Sprie a dispus față de inculpat măsura reținerii pe o durată de 24 ore, începând cu ora 15:00.

Prin ordonanța din 11 iulie 2013 a P. ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul Ș.

M. D., pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat (patru acte materiale), violare de domiciliu (un act material) și distrugere, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și i din

Codul penal, art. 192, alin. 2 din Codul penal și art. 217, alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 33, lit. a și art. 41, alin. 2 din Codul penal.

Analizând propunerea formulată prin prisma dispozițiilor art. 149, indice 1 raportat la art. 148, lit. d și f Cod procedură penală, instanța de fond a respins-o,pentru următoarele considerente:

Art. 5, lit. c din Convenția europeană a drepturilor omului condiționează legalitatea privării de libertate de existența unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârșit sau că se va săvârși o infracțiune sau autorul va fugi după săvârșirea unei infracțiuni. Noțiunea de "motive verosimile"; a fost interpretată de Curtea Europeană în sensul existenței unor date, informații, care să convingă un observator obiectiv că e posibil ca persoana respectivă să fi săvârșit infracțiunea ce face obiectul judecății. Aceste date nu trebuie să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea.

Art. 143 din Codul de procedură penală, coroborat cu art. 148 și următoarele din Codul de procedură penală, impune exigența existenței de probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, în vederea luării față de acesta a unei măsuri preventive.

Instanța de fond a apreciat că probele administrate până în prezent relevă presupunerea rezonabilă, conform prevederilor art. 68, indice 1 din Codul de procedură penală, că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile de furt calificat (4 acte materiale), violare de domiciliu (1 act material) și distrugere (1 act material), fapte prevăzute și pedepsite de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și i din Codul penal, art. 192, alin. 2 din Codul penal și art. 217, alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 33, lit. a și art. 41, alin. 2 din Codul penal, pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, însă reține că măsura preventivă a arestării are un caracter excepțional, în nici un caz ea nu anticipează o pedeapsă asupra fondului, după cum a decis, în cauza Wemhoff contra Germaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin prisma dispozițiilor art. 5, paragraful 1, lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, arestarea preventivă poate fi dispusă în situațiile în care se relevă existența unui deziderat social, a unei nevoi imperioase de efectuare a cercetărilor cu inculpatul aflat în stare de deținere, nevoie ce are caracter prioritar față de regula generală a cercetării în stare de libertate.

În considerarea probelor existente la dosar, precum și a faptelor concrete care au determinat formularea propunerii de arestare, prima instanță a apreciat că în speță nu se relevă temeiuri care să justifice luarea celei mai grave măsuri preventive față de inculpat.

Proclamând dreptul la libertate, scopul textelor din Codul de procedură penală român, cât și cel al art. 5 din Convenția Europeană a

drepturilor omului este asigurarea că nicio persoană nu va fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar (cauza Amuur contra Franței). Protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile autorităților judiciare în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții.

Principiile de securitate juridică și de protecție împotriva arbitrariului impun fondarea fiecărei privări de libertate pe o bază legală specifică și pe o suspiciune rezonabilă.

Regula de bază a desfășurării procesului penal, o reprezintă judecarea inculpatului în stare de libertate, garantându-se astfel dreptul la libertate prevăzut de art. 23 din Constituția României și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, potrivit art. 136, alin. 8 Cod procedură penală, alegerea unei măsuri preventive ce urmează a fi luată se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura. În fine, din ansamblul reglementării măsurii preventive a arestării unei persoane, instanța reține că aceasta trebuie să intervină ca o măsură procesuală excepțională pe parcursul procesului penal, numai cu respectarea strictă a cerințelor de formă și de fond impuse de lege și numai în cazurile în care desfășurarea în bune condiții a procesului penal impune privarea de libertate a inculpatului.

În legislația națională, motivele limitative pentru care o persoană poate fi privată de libertate se regăsesc în dispozițiile art. 148 din Codul de procedură penală.

Propunerea de arestare formulată de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare vizează în primul rând temeiul prevăzut la art. 148, alin. 1, lit. d din Codul de procedură penală. Pentru reținerea acestui temei de arestare, trebuie să existe o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune (ce stă la baza propunerii de arestare preventivă), după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni. Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă faptul că, într- adevăr, a fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului cu privire la săvârșirea altor infracțiuni de furt, însă în aceeași zi în care a fost începută urmărirea penală cu privire la prezentele infracțiuni, motiv pentru care instanța de fond a apreciat că acest temei de arestare nu poate fi reținut în cauză. Infracțiunile la care face referire propunerea de arestare preventivă nu au fost comise ulterior începerii urmăririi penale pentru celelalte fapte de furt indicate de organele de cercetare, ci înainte de acest moment.

Sub aspectul condițiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventivă întemeiată pe prevederile art. 148, alin. 1, lit. f din Codul de

procedură penală, se observă că măsura privativă de libertate poate fi luată dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții: pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă să fie închisoarea mai mare de 4 ani și să existe probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Aplicând toate aceste considerații teoretice la situația din speță, prima instanță a apreciat că luarea față de inculpat a măsurii arestării preventive nu se impune la acest moment, prevenția putându-se realiza și în alt mod prevăzut de lege.

Este adevărat că infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, alin. 1, art. 209, alin. 1, lit. g și i din Codul penal se sancționează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani. La fel, și infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192, alin. 2 din Codul penal se sancționează cu o pedeapsă mai mare de 4 ani.

Referitor la condiția pericolului concret pentru ordinea publică, instanța reține că nu este îndeplinită în sensul solicitat de art. 148, alin. 1, lit. f din Codul de procedură penală.

Pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului nu se poate confunda cu pericolul social al faptei de a cărei săvârșire este acuzat. Pericolul social generic al unei infracțiuni nu poate fi apreciat ca pertinent și suficient pentru a dispune măsura arestării preventive, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că lăsarea în libertate a inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică.

Prin urmare, pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să rezulte din probele administrate pentru constituirea conținutului constitutiv al infracțiunii, precum și din alte probe certe, altele decât cele prin care se probează infracțiunea, care să evidențieze comportamentul periculos.

În soluționarea propunerii de arestare nu pot fi ignorate împrejurările săvârșirii faptelor. Inculpatul a comis toate faptele de care este acuzat într-un interval relativ scurt de timp, iar o parte de bunurilor sustrase au fost recuperate, fiind restituite părților vătămate.

Pe de altă parte, instanța are în vedere și elementele ce caracterizează persoana inculpatului. Din certificatul de cazier judiciar, rezultă că acesta nu are antecedente penale. Prin urmare, chestiunea circumstanțelor personale se poziționează în favoarea inculpatului.

De asemenea, din datele existente la dosar nu rezultă pericolul ca inculpatul să se sustragă de la urmărirea penală, judecată sau executarea pedepsei, astfel încât buna desfășurarea a procesului penal poate fi asigurată și fără luarea celei mai grave măsuri preventive.

Inculpatul a recunoscut comiterea faptelor de care este acuzat, și-a asumat responsabilitatea pentru faptele sale, astfel că instanța de fond a

considedar că riscul de recidivă nu apare a fi plauzibil și pertinent, în ceea ce îl privește pe inculpat.

Toate aceste circumstanțe fundamentează convingerea că în speță măsura arestării preventive ar fi disproporționată față de scopul procesului penal, însă analizând starea de lucruri concretă, instanța consideră că luarea unei măsuri preventive se impune, iar aceasta constă în obligarea de a nu părăsi localitatea. O atare măsură își găsește justificarea chiar în dispozițiile art. 136 din Codul de procedură penală, fiind de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal.

Oportunitatea luării acestei măsuri preventive față de inculpat rezidă în proporționalitatea acestei măsuri cu scopul urmărit prin dispunerea măsurii preventive. Această condiție decurge din cea a necesității și presupune, în scopul garantării libertății de circulație a persoanei și a evitării arbitrariului, existența unei proporționalități, a unui just echilibru, între restricția libertății de circulație și scopul urmărit prin dispunerea măsurii preventive, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei.

Având în vedere că pentru luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea trebuie îndeplinite exigențele prevăzute la art. 143, alin. 1 din Codul de procedură penală, instanța de fond a reținutfaptul că probele și indiciile temeinice existente în prezenta cauză conduc la reținerea unei suspiciuni rezonabile care să convingă un observator obiectiv și imparțial că inculpatul a săvârșit fapte de natură penală; gravitatea faptelor și situația personală a acestuia conduc însă, în raport de criteriul proporționalități,i spre luarea acestei măsuri restrictive de libertate a obligării de a nu părăsi localitatea.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare, solicitând admiterea recursului, casarea încherii instanței de fond și, în rejudecare, a se admite propunerea de arestare preventivă a inculpatului. În motivare s-a arătat că din materialul probator administrat în cauză rezultă indicii temeinice că inculpatul este autorul infracțiunilor reținute în sarcina sa și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Procedând la judecarea recursului, tribunalul constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 149¹Cod procedură penală, luarea măsurii arestării preventive a inculpatului este condiționată de

îndeplinirea cumulativă a cerinței existenței unor probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și a existenței unui dintre cazurile enumerate de art. 148 Cod procedură penală.

Prima instanță a constatat că probele administrate până în prezent relevă presupunerea rezonabilă, conform art. 68¹Cod procedură penală, că

inculpatul ar fi săvârșit infracțiunile de furt calificat (4 acte materiale) și violare de domiciliu (1 act material) fapte prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal, art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a, art. 41 alin. 2 Cod penal, pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, însă a apreciat că nu sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală, sub aspectul pericolului pentru ordinea publică a lăsării inculpatului în libertate, întrucât nu are antecedente penale, nu există pericolul de a se sustrage de la urmărirea penală și nici riscul de recidivă.

T. reține că în aprecierea existenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpatului trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența CEDO (Letellier c/a Franței) prin care s-a statuat că în măsura în care dreptul național o recunoaște - prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o tulburare a societății de natură să justifice o detenție preventivă.

Este adevărat că privarea de libertate este o măsură gravă și luarea acesteia se justifică doar atunci când alte măsuri mai puțin severe au fost luate în considerare și apreciate ca fiind insuficiente pentru protejarea interesului public, iar măsura arestului preventiv, în pofida prezumției de nevinovăție, prevalează asupra regulilor privind libertatea individuală.

În cauză, inculpatul este cercetat pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt calificat și violare de domiciliu, respectiv că în noaptea de 13/_, a pătruns prin efracție într-o magazie a unei locuințe de unde a sustras bunuri în valoare de 900 lei; în noaptea de 26/_ inculpatul a pătruns în două imobile aflate în construcție, din primul sustrăgând scule și cabluri electrice în valoare de 2400 lei iar din al doilea o motocositoare și un flex, prejudiciul fiind de 2200 lei; de asemenea, în noaptea de 7/_ inculpatul a sustras dintr-un imobil aflat în construcție fire cablu electric, distrugând prin aceasta instalația electrică, prejudiciul fiind de 4500 lei; toate faptele s-au petrecut în localitatea B. Sprie.

Chiar dacă pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al infracțiunii, acestea prezintă puncte de interferență, astfel că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atît în raport cu datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise, cât și cu rezonanța socială negativă produsă în comunitate, cu datele referitoare la persoana inculpatului.

Prin raportare la aceste criterii, tribunalul reține că analiza de ansamblu a tuturor împrejurărilor cauzei relevă pericolul concret pe care-l prezintă lăsarea inculpatului în libertate. Se are în vedere în acest sens natura și gravitatea faptelor de comiterea cărora este acuzat, modalitatea

de săvârșire, respectiv după un plan prestabilit, din imobile aflate în construcție, prin folosirea diferitelor obiecte de spargere (foarfecă gură de lup, cuțit, clește, rangă), dar și faptul că inculpatul a comis mai multe fapte într-o perioadă scurtă de timp, aspect ce reliefează determinarea acestuia în săvârșirea de infracțiuni.

Pe de altă parte, nu pot fi ignorate aspectele care privesc persoana inculpatului, fiind de observat că pe lângă infracțiunile pentru care s-a solicitat arestarea preventivă, acesta este cercetat și în alte dosare aflate pe rolul P. ui de pe lângă Judecătoria Baia Mare. Astfel, în dosarele nr. 2967/P/2013, nr. 2966/P/2013, nr. 2960/P/20134 și nr. 2327/P/2013 se efectuează cercetări față de inculpat sub aspectul comiterii unor infracțiuni de furt calificat din anexe ale unor locuințe, săvârșite în perioada aprilie- iulie 2013.

Având în vedere numărul și frecvența infracțiunilor pe care se presupune că le-a comis inculpatul, specializarea în comiterea unor fapte similare, se poate aprecia că asemenea fapte au generat un sentiment de insecuritate în rândul membrilor comunității, iar temerea că inculpatul ar putea comite fapte de aceeași natură și în viitor are caracter rezonabil.

Pentru aceste considerente, tribunalul apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 143 Cod procedură penală, respectiv există indicii temeinice că inculpatul a comis infrațciunile pentru care este cercetat și este aplicabil temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, legea prevăzând pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Pe de altă parte, interesul general al societății de a fi ferită de astfel de fapte primează la acest moment, o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nefiind suficientă în raport de gravitatea faptelor și persoana inculpatului.

În consecință, se va admite recursul iar în temeiul art. 149¹C.pr.pen.

raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. se va dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia iar suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:

În temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală admite recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Baia Mare împotriva încheierii penale nr. 1699 din_ pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosarul numărul_, pe care o casează în întregime și rejudecând:

În temeiul art. 149¹C.pr.pen. raportat la art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen. dispune arestarea preventivă a inculpatului Ș. M. D. (CNP 1., fiul lui I. și L., născut la_ în B. M., domiciliat în

B. M. str. F. nr. 4/A județul M. ) pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

În baza art. 192 alin. 3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia iar suma de 100 lei - onorariul apărătorului desemnat din oficiu (avocat G. L. ) se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 16 iulie 2013.

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI			G.	IER
S. L. R. M.	S. F.	A.	R.	A. C.	V.	E.

Red. SFA/T.red.VE 1_

ex.3.-

J. ecător la fond: F. aș M.

-copie-

Tribunalul Maramureș cod operator 2618

Dosar nr. 8482182/2013 Minută

Înch. pen. nr. 173/R din _

Dispune:

B. M. str. F. nr. 4/A județul M. ) pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 16 iulie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil pentru conformitate

Tribunalul Maramureș cod operator 2618

Dosar nr._ Minută

Înch. pen. nr. 173/R din _

Dispune:

B. M. str. F. nr. 4/A județul M. ) pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 16 iulie 2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

din 16 iulie 2013

C ă t r e

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

-SERVICIUL CONTABILITATE-

Alăturat vă trimitem un exemplar din dispozitivul încheierii penale nr. 173/R din 16 iulie 2013 prin care s-a dispus plata onorariului în sumă de 100 lei către avocatul desemnat din oficiu G. L. .

PREȘEDINTE GREFIER

ROMÂNIA

TRIBUNALUL MARAMUREȘ cod operator 2618

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

PROCES VERBAL

încheiat azi, 16 iulie 2013 ora 13.15

Azi, la data și ora de mai sus, s-a făcut pronunțarea soluției date prin încheierea penală nr. 173/R din dosarul cu numărul de mai sus, prin care s- a dispus arestarea preventivă a inculpatului Ș. M. D. .

I s-a înmânat acestuia un exemplar al mandatului de arestare preventivă nr. 25/U din_ după ce i s-au dat toate cele 4 exemplare pentru a fi semnate de acesta.

Întrebat fiind, inculpatul Ș. M. D. arată că dorește să fie încunoștiințat despre măsura luată împotriva sa tatăl său, numitul Ș. I. cu domiciliul în B. M. str. F. nr. 4/A județul M. .

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal, pentru a fi atașat la dosarul cauzei.

PREȘEDINTE GREFIER

ROMÂNIA cod operator 2618

T. M.

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

din 16 iulie 2013

C ă t r e

P. DE PE L. JUDECĂTORIA BAIA MARE

Vă comunicăm alăturat, pentru a fi atașate la dosarul dvs. nr.

2937/P/2013:

- 1 exemplar al mandatului de arestare preventivă nr. 25/U/_ emis de T. M. pe numele Ș. M. D. (CNP 1., fiul lui

I. și L., născut la_ în B. M., domiciliat în B. M. str. F. nr. 4/A județul M. );

- copia dispozitivului încheierii penale nr. 173/R/_ ;

- copia încheierii penale nr. 173/R/_ .

PREȘEDINTE GREFIER

S. L. R. M. V. E.

ROMÂNIA cod operator 2618

T. M.

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

din 16 iulie 2013

C ă t r e

Ș. I.

B. M. str. F. nr. 4/A județul M.

Vă facem cunoscut că prin încheierea penală nr. 173/R din_ a T. ui

M. pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului Ș. M. D., pe o perioadă de 29 zile (_ -_ inclusiv), acesta fiind depus în Arestul I.P.J. M. .

PREȘEDINTE GREFIER

S. L. R. M. V. E.

R O M Â N I A cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

din 16 iulie 2013

C ă t r e

I.P.J. M.

Vă comunicăm alăturat câte două exemplare al mandatului de arestare preventivă nr. 25/U/_ din_ privind pe inculpatul Ș.

M. D. (CNP 1., fiul lui I. și L., născut la_ în B. M., domiciliat în B. M. str. F. nr. 4/A județul M. ), pentru a lua măsurile care se impun pentru punerea acestuia în executare.

PREȘEDINTE GREFIER

S. L. R. M. V. E.

← Încheierea penală nr. 54/12. Propunere de arestare preventiva...		Încheierea penală nr. 113/2013. Propunere de arestare... →

Încheierea penală nr. 173/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 173/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului