Încheierea penală nr. 3037/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 3037ÎR/2013

Ședința nepublică din data de 20 Noiembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: L. M. V., Judecător

G. A., Judecător

B. D., Judecător

GREFIER C. M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, reprezentat prin:

P. IONELIA, procuror

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații C. A. D. și DS, împotriva, Încheierii penale nr. 15/CCP/15.11.203, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal se prezintă inculpatul C. A. D. în stare de arest preventiv asist. de av. Filipoaia M. -Mureș apărător din oficiu, inculpatul DS în stare de arest preventiv asist. de av. M. S. apărător ales.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Av. Flipoaia M. Mureș solicită ase constata încetat mandatul de asistență juridică privind pe inculpatul DS .

Inculpații declară că își mențin recursurile declarate.

Av. M. S., având în vedere faptul că infracțiunea de viol, vizează o parte vătămată în stare de minoritate, apreciază că prezenta cauză ar trebui soluționată în ședință nepublică.

Av. Filipoaia M. Mureș, apreciază soluționarea recursului în ședință nepublică, având în vedere că este vorba de un minor în cauză.

Reprezentanta parchetului, întrucât nu se judecă fondul cauzei, consideră că nu se impune ca ședința să fie nepublică.

Tribunalul, după deliberare, în temeiul art. 290 Cod procedură penală încuviințează cererea și declară ședința nepublică având în vedere natura cauzei și interesele părții vătămate minore, motiv pentru care dispune evacuarea sălii.

Apărătorii inculpaților, reprezentanta parchetului arată că nu mai au cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța dispune judecarea recursurilor și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Av. M. S. pentru inculpatul DS, solicită admiterea recursului formulat de către inculpatul DS, casarea încheierii atacate și rejudecând, respingerea ca neîntemeiată a propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, și a se lua față de acesta o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă de libertate, respectiv obligația de a nu părăsi țara sau localitatea, cu luarea oricăror altor măsuri pe care instanța le va aprecia utile.

Apreciază că recursul declarat este întemeiat, raportat la piesele dosarului și la textul de lege pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă. Astfel Judecătoria Năsăud, prin hotărârea recurată a dispus arestarea preventivă a inculpatului DS pe o perioadă de 29 de zile, în baza disp. art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, apreciindu-se că în speță există suficiente indicii privind comiterea de către inculpat a infracțiunii de viol prev. de art. 197 alin.2 Cod penal și că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Apreciază că aceste condiții prevăzute de art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, nu sunt îndeplinite în această fază procesuală și că raportat la actualul stadiu al dosarului de urmărire penală, luarea măsurii arestării preventive apare, în opinia lor, exagerată.

Din acest punct de vedere, deși dosarul de urmărire penală este în fază incipientă consideră că nu există suficiente indicii, privind comiterea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului DS . Susține această motivare invocând actele existente în dosarul de urmărire penală, respectiv certificatul medico-legal, declarația inculpatului DS, declarația parțială a părții vătămate dar și o cronologie sau deducție logică privind modalitatea în care s-au petrecut evenimentele.

Arată că în contextul unei petreceri între tineri, la care au participat de bună voie mai multe persoane, printre care și partea vătămată, inculpații împreună cu partea vătămată și alte persoane care au calitatea de martori au consumat alcool, după care s-a ajuns la întreținerea unor raporturi cu "tentă"; sexuală, au avut loc raporturi sexuale între inculpați și partea vătămată.

În ceea ce îl privește pe inculpatul DS, arată că acesta a susținut de la bun început că raportul sexual pe care l-a avut cu parte vătămată a fost unul consimțit cu acordul părții vătămate. Din acest punct de vedere edificator este faptul că, anterior actului sexual, chiar partea vătămată declară că s-a ținut în brațe cu inculpatul DS, iar acesta din urmă susține că s-au și sărutat și că existau relații specifice unor raporturi sexuale. Mai mult, chiar partea vătămată a declarat că inculpatul DS nu a lovit-o, și nu a agresat-o în nici un fel. Susține că partea vătămată a arătat că după consumarea acelui raport sexual, chiar inculpatul DS a fost cel care i-a dat telefonul său să-și sune familia și ulterior a transportat-o unde a solicitat partea vătămată. Deși nu rezultă din declarația părții vătămate, menționează că inculpatul a afirmat că după consumarea actului sexual, cei doi chiar au stabilit o altă întâlnire, părțile despărțindu-se în relație de "prietenie";.

Menționează că după apelarea numărului de urgență 112 și după sesizarea organelor de poliție la o oră înaintată în noapte de către părinții părții vătămate,

"tăvălugul procedurii penale"; a fost pornit, s-au pus în mișcare organele de cercetare penală, iar partea vătămată a dat o declarație pe care nu o pot contesta cel puțin în această fază, dar că poziția inculpatului a fost tranșantă încă de la început, respectiv faptul că, nu a agresat-o și nu a constrâns-o cu absolut cu nimic pe partea vătămată, cu care în prezent se află într-o relație amiabilă.

Mai arată că în dovedirea acestor susțineri, stau parțial actele existente la dosarul de urmărire penală inclusiv acel certificat medico-legal eliberat părții vătămate, care atestă faptul că aceasta nu prezintă urme de lovituri vizibile cu care să justifice un număr de zile de îngrijiri medicale.

În ceea ce privește gradul de pericol social pe care inculpatul l-ar reprezenta, susține că acesta poate fi cercetat în stare de libertate cu luarea altei măsuri preventive mai puțin restrictivă de libertate în condițiile în care acesta este un element tânăr, nu are antecedente penale, iar față de comiterea acestei infracțiuni a manifestat o poziție, nu neapărat de recunoaștere ci una "transparentă";, și constantă, s-a prezentat singur în fața organelor de cercetare penală la ora 3,00 noaptea, nefiind citat, fiind apelat doar de poliție să se prezinte, după ce anterior cu 10 minute se despărțise de partea vătămată. Susține că toate acest aspecte denotă o atitudine sinceră, tranșantă, de cooperare cu organele de urmărire penală și de clarificare a situației neplăcute în care a fost implicat.

Menționează că în cauză ar mai fi o problemă care ar trebui lămurită pe parcursul cercetărilor penale sau chiar în cursul judecării cauzei în fond, referitor la încadrarea juridică a faptei, care în prezent este infracțiunea de viol prev. de art. 197 alin. 2 Cod penal, care nu permite împăcarea părților, însă din declarația părții vătămate rezultă faptul că inculpatul DS a avut un raport individual cu aceasta, neparticipând la celelalte acte de agresiune și că nu a făcut alte acte "de forțare de determinare";, aspecte care ar fi favorabile inculpatului, cel puțin sub aspectul schimbării încadrării juridice, situație în care ar fi posibilă și împăcarea cu partea vătămată, ceea ce ar înlătura răspunderea penală.

Susține că toate aceste aspecte pledează pentru cercetarea inculpatului în stare de libertate, în condițiile în care acesta este un element tânăr, este căsătorit, are doi copii minori în întreținere și prezintă garanții suficiente pentru a fi cercetat în stare de libertate.

Av. Filipoaia M. -Mureș, pentru inculpatul C. A. D., arată că își însușesc toate motivele arătate anterior pentru celălalt inculpat, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, privind pericolul concret pentru ordinea publică privind lăsarea în libertate a clientului său.

De asemenea, solicită a se avea în vedere și motivele personale ale inculpatului, care este elev în clasa a XIII -a, pentru care menținerea stării de arestare are consecințe negative asupra continuării studiilor, care ar duce în fapt la întreruperea acestora.

Apreciază că cercetarea acestui inculpat se poate face în stare de libertate, eventual prin luarea unei alte măsuri preventive, neprivative de libertate, pe care instanța o va aprecia ca fiind suficientă în cauză.

Reprezentanta parchetului, solicită în temeiul disp. art. 385/15 pct. 1 lit. "b"; Cod procedură penală, a se dispune respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de inculpații-recurenți DS și C. A. D., împotriva Încheierii penale nr. 15/CCP/2013 prin care Judecătoria Năsăud a dispus arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 29 de zile, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Susține că hotărârea recurată este legală și temeinică, deoarece în mod corect s- a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpaților. În cauză există probe și indicii temeinice din care rezultă că aceștia au comis fapta pentru care sunt cercetați. Astfel, din declarația părții vătămate a inculpaților, a martorilor Bodiu Leonida și Tofeni I. D., a aspectelor surprinse în procesul-verbal de cercetare a locului faptei și din raportul de constatare medico- legal rezultă că aceștia au amenințat-o și agresat-o fizic pe partea vătămată Burdeț

D. Raveca în vârstă de 16 ani, au dezbrăcat-o forțat și împotriva voinței sale au întreținut fiecare act sexual normal cu aceasta.

Cu ocazia examinării medico-legale s-a stabilit că partea vătămată prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare cu mâna. Poziționare leziunilor pe față, pe brațul drept și pe membrele inferioare asociată cu congestia organelor genitale externe conduc la concluzia realizării unui act sexual prin constrângere. Prin urmare, examenul medico-legal a confirmat existența pe corpul părții vătămate a unor leziuni specifice violului.

Menționează că în cauză sunt întrunite și condițiile prev. de art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, deoarece infracțiunea de viol pentru care sunt cercetați inculpații este o faptă gravă, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 5 la 18 ani iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Existența pericolului concret pentru ordinea publică rezultă din însăși fapta săvârșită, o infracțiune gravă, prin care se încalcă o valoare fundamentală, aceea a libertății sexuale a persoanei, comiterea unei fapte de o asemenea gravitate de către două persoane împreună asupra unei părți vătămate minore este de natură să inducă un sentiment de temere și insecuritate în rândul comunității unde s-a produs fapta.

Menționează că în cauză s-a invocat împrejurarea că nu există probe certe privind vinovăția cel puțin a unuia dintre inculpați. Subliniază faptul că, nici nu este necesar ca în acest moment să existe probe certe de vinovăție, acelea pe care instanța trebuie să le aibă atunci când statuează asupra fondului cauzei, deoarece instanța nu este chemată în acest moment să statueze asupra realității conflictului penal, respectiv asupra existenței în mod neechivoc a faptei și vinovăției persoanelor cercetate.

Arată că în acest moment și în acest cadru procesual instanța trebuie să se verifice doar existența temeiurilor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și a unuia din cazurile prevăzute la art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, respectiv dacă există indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că persoanele cercetate au comis fapta și dacă, raportat la natura, gravitatea faptei comise și circumstanțele ce caracterizează persoana inculpaților, măsura arestării preventive este necesară și oportună pentru a se asigura buna desfășurare a urmării penale.

Apreciază că toate aceste condiții sunt îndeplinite în speță și prin urmare, recursurile sunt nefondate, solicitând a fi respinse.

Inculpatul C. A. D., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă, însă la acel moment se afla în stare de ebrietate, nefiind lucind asupra a ceea ce se întâmpla, recunoaște că are o parte din vină, apreciind că o parte din vină aparține și părții vătămate care l-a provocat și care se săruta cu toată lumea, inclusiv cu fete.

Inculpatul DS având ultimul cuvânt, regretă cele întâmplate, are familie și doi copii minori în întreținere. Mai arată că partea vătămată a fost de acord să întrețină relații sexuale, întrucât s-au distrat în acea noapte între orele 18,00 - 23,00, la un club, după care s-au întors, iar partea vătămată știa de ce se întorc.

Deliberând constată:

T R I B U N A L U L

Prin Încheierea penală nr. 15/CCP/_, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul penal nr._, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud și, în consecință:

S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului DS, fiul lui Sever și V. ia, născut la data de_, în localitatea Chișineu-Criș, județul Arad, CNP 1., domiciliat în localitatea Năsăud, str. I. Mureșianu, bl. 5, sc. C, ap. 5, jud. Bistrița- Năsăud, cetățenia română, studii 5 clase, ocupație - zilier, situația militară satisfăcută, starea civilă căsătorit, 2 copii minori, fără antecedente penale și a inculpatului C. A. -D., fiul lui Radu A. și Rodovica, născut la data de _

, în orașul Năsăud, jud. Bistrița-Năsăud, CNP 1., domiciliat în comuna Telciu, sat. Telcișor nr. 40 jud. Bistrița-Năsăud, cetățenia română, studii 12 clase, ocupație - elev, situația militară nesatisfăcută, starea civilă - necăsătorit, fără copii minori, fără antecedente penale, ambii cercetați pentru comiterea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin.2 lit. "a"; din Codul penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ ora 23.00 până la data de_ ora 23.00.

S-a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă.

S-a stabilit ca suma de 1200 lei reprezentând onorar avocat din oficiu fie avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul avocat C. Ana.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, înregistrată sub nr._ la Judecătoria Năsăud, în temeiul art. 149 ¹raportat la art. 143 și art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, s-a solicitat arestarea preventivă a inculpaților DS și C. A. -D. cercetați pentru comiterea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.1 și alin.2 lit. "a"; Cod penal.

În motivarea actului de sesizare s-a arătat că, prin rezoluția din data de_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuiții DS și C. A. D., fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal, constând în aceea că, la data de_, în jurul orelor 02,30, făptuitorii DS și C. A. D. . prin folosirea de amenințări și acte de violență au constrâns-o și au întreținut raporturi sexuale normale cu numita Burdeți D. Raveca în vârstă de 16 ani, în apartamentul situat în orașul Năsăud, str. Miron Cristea, bl. E2, sc. A, et. 2, ap. 11.

Prin referatul din data de_, organele de poliție din cadrul P. orașului Năsăud au propus punerea în mișcare a acțiunii penale și arestarea preventivă a învinuiților DS și C. A. D. .

Înainte de a fi făcută propunerea de mai sus, organele de poliție au dispus măsura preventivă a reținerii pe o perioadă de 24 de ore, măsură care urmează să expire la data de_, ora 05.00.

Prin Ordonanța nr. 1345/P/2013 din_ a Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuiții

DS și C. A. D., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, faptă prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. a Cod penal.

S-a mai arătat în actul de sesizare al instanței că, săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpaților rezultă din: declarația persoanei vătămate Burdeți D. Raveca, declarația învinuiților, declarațiile martorilor Bodiu Leonida și Tofeni I. D.

, din fișa de apel de urgență 112, din procesul-verbal de cercetare la fața locului și

planșa fotografică, din raportul de constatare medico-legală și din procesul-verbal de examinare criminalistică și planșă foto.

S-a mai susținut în actul de sesizare al instanței faptul că, din probele administrate, rezultă că la data de_ în jurul orelor 01,30 inculpatul C. A.

D. în prezența inculpatului DS a amenințat partea vătămată Burdeți D. Raveca cu acte de violență iar la un moment dat a lovit-o chiar cu palma peste față după care a bruscat-o, a aruncat-o pe pat după care a dezbrăcat-o cu forța pe partea vătămată, după care a întreținut un raport sexual normal cu aceasta din urmă, timp în care inculpatul DS o imobiliza pe partea vătămată după care și inculpatul D.

S. a întreținut un raport sexual normal cu partea vătămată.

Din constatările preliminarii întocmite de SJML Bistrița-Năsăud rezultă că partea vătămată Burdeți D. Raveca prezintă leziuni traumatice prin lovire cu corp dur și comprimare cu mâna, iar semnele de violență descrise la față, braț drept și membre inferioare care constau în echimoză, asociate cu congestia organelor genitale externe pledează pentru un raport sexual recent.

Astfel, inculpații DS și C. A. -D. se află în situația prevăzută de art. 148 alin. 1 lit. "f"; Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina lor este închisoarea mai mare de 4 ani și anume de la 5 ani la 18 ani și există probe din care rezultă că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a mai apreciat că, fapta inculpaților prezintă un grad ridicat de pericol social, având în vedere modalitatea de comitere a acesteia și, nu în ultimul rând, vârsta părții vătămate care este minoră.

În ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpaților să prezinte un pericol pentru ordinea publică, prevăzută în art. 148 lit. f din Codul de procedura penală, se arată în referatul procurorului că, deși că pericolul pentru ordinea publica nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii; aceasta nu înseamnă, însă că, în aprecierea pericolului pentru ordinea publică, trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Sub acest aspect, existenta pericolului public poate rezulta, între altele, și din însuși pericolul social al infracțiunii săvârșite de inculpați, din reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii, chiar a unor fapte asemănătoare de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Prin urmare, la stabilirea pericolului public nu se pot avea în vedere numai date ce sunt legate de persoana inculpatului, ci și date referitoare la fapte, nu de puține ori acestea din urma fiind de natură a crea în opinia publica un sentiment de insecuritate, precum și credința că justiția, nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității. Noțiunea de pericol concret pentru ordinea publică nu a fost definită de legiuitor însă o astfel de definiție s-a cristalizat în teoria juridică și într-o practică judiciară constantă. Există un astfel de pericol atunci când este posibil sa se producă o încălcare a regulilor de conviețuire socială, vizând toate valorile ocrotite prin art. 1 Cod penal, ca urmare a activității inculpatului posterioară săvârșirii infracțiunii sau o reacție declanșată de fapta săvârșită de acesta. Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei penale, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, insecuritate socială. Pericolul concret pentru ordinea publică nu trebuie confundat cu posibilitatea ca inculpații să comită o nouă infracțiune, care constituie un temei al luării măsurii arestării

preventive distinct, deci probele la care se referă art. 148 lit. f) nu trebuie sa vizeze acțiuni viitoare ale inculpaților, în eventualitatea cercetării lor în stare de libertate.

Ca atare, s-a arătat de reprezentantul parchetului că, se impune cu necesitate privarea de libertate a inculpaților, măsură necesară și proporțională cu scopurile urmărite.

Pentru aceste considerente, procurorul a solicitat admiterea propunerii.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 149¹ Cod procedură penală rap. la art.

143 și 148 lit. f Cod procedură penală.

Inculpații s-au opus propunerii măsurii arestării preventive, pentru considerentele consemnate în practicaua încheierii.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului respectiv a pieselor dosarului de urmărire penală, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rezoluția procurorului din data de_ dată în dosarul nr. 1345/P/2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud s-a confirmat rezoluția de începere a urmăririi penale a învinuiților DS și C. A. D. pentru comiterea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.1 lit. "a"; Cod penal, constând în aceea că făptuitorii, prin folosirea de amenințări și de acte de violență au constrâns-o pe numita Burdeț D. Raveca în vârstă de 16 ani să întrețină relații sexuale normale în apartamentul numitului Tofeni I. D. situat în oraș Năsăud, str. Miron Cristea, bl. E2, sc. A, et. 2.

Apoi, prin Ordonanța din_ dată în același dosar de urmărire penală s-a dispus de către reprezentantul parchetului, punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuiții DS și C. A. -D., ambii cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin.1 și alin.2 lit. "a"; Cod penal.

Din piesele dosarului de urmărire penală nr.1345/P/2013 coroborate cu declarațiile inculpaților, instanța de fond a reținut că sunt suficiente probe și indicii temeinice din care rezultă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați.

Astfel, din probele administrate până în prezent în dosarul de urmărire penale, coroborate cu declarațiile inculpaților, se conturează faptul că, în noaptea de_, după ce în seara precedentă au petrecut mai mult timp, în diferite locații (balul bobocilor, apartamentul numitului Tofeni I. D., discotecă), cu partea vătămată dar și cu alte persoane, în final partea vătămată Burdeț D. Raveca s-a deplasat cu numitul Tofeni I. D. la apartamentul acestuia situat în orașul Năsăud, str. Miron Cristea, bl. E2, sc. A,et. 2, unde numitul Tofeni I. D. i-a cerut părții vătămate să întrețină cu el relații sexuale însă aceasta a refuzat. Între timp, în acest apartament, în urma unei convorbiri telefonice prealabile avută cu Tofeni I. D., au venit inculpații C. A. -D. și DS, la scurt timp după aceea Tofeni I. D. plecând din apartament.

În acest context, în timp ce au rămas cu partea vătămată, inculpații DS și C. A. -D., prin folosirea de amenințări și acte de violență, au constrâns-o pe partea vătămată să întrețină relații sexuale normale.

Astfel, după plecarea numitului Tofeni I. D., așa cum rezultă chiar din declarația inculpatului C. A. D. dată în fața procurorului și care a fost menținută în întregime în instanță, acesta împreună cu inculpatul DS au întrebat-o pe partea vătămată "dacă vrea să întrețină raporturi sexuale"; cu ei dar aceasta a refuzat. În continuare, după exercitarea de amenințări și acte de violență în timp ce partea vătămată, minoră fiind, a fost imobilizată la pat, fiind ținută de către

inculpatul DS în brațe(așa cum acesta recunoaște) inculpatul C. A. D. a întreținut cu partea vătămată o relație sexuală normală, după care și inculpatul DS a întreținut relații sexuale cu partea vătămată, la începutul actului fiind prezent în aceeași încăpere și inculpatul C. A. -D. care însă, la un moment dat a ieșit din camera din care se aflau partea vătămată și inculpatul DS și s-a dus în baie pentru a se spăla.

Între timp, alarmată de faptul că fiica sa nu s-a reîntors la domiciliu, mama acesteia a apelat-o telefonic. Partea vătămată a răspuns inițial la telefon și a reușit să strige după ajutor mamei sale însă telefonul i-a fost luat de către numitul DS . Auzind chemarea în ajutor a fiicei sale, mama acesteia a apelat numărul 112 solicitând să fie căutată fiica sa.

Din constatarea preliminară întocmită de Serviciul Medico-Legal județean Bistrița-Năsăud rezultă faptul că partea vătămată prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare cu mâna la data de_ și nu necesită zile de îngrijiri medicale; la nivelul vulvei și a himenului s-a constatat hiperemie marcată a mucoasei însă fără prezența leziunilor traumatice corespunzător regiunii genitale menționându-se că semnele de violență descrisă la față, brațul drept și membrele inferioare constau în echimoze, leziuni care asociate cu congestia organelor genitale externe pledează pentru un raport sexual recent.

Având în vedere împrejurările și modalitățile în care se presupune că s-a comis fapta de către cei doi inculpați, instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite în cauză toate cerințele prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Astfel, având în vedere starea de minoritate a părții vătămate, s-a prezumat faptul că aceasta nu s-a putut apăra și nu a putut să-și exprime voința în condițiile în care cei doi inculpați au acționat.

De asemenea, s-a reținut că fapta pretins săvârșită de inculpați, s-a comis pe timp de noapte.

S-a relevat că în cauză, există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Din acest punct de vedere s-a înlăturat susținerea reprezentantului inculpaților în conformitate cu care pericolul social concret nu există. Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că, lăsarea în libertate a inculpaților, în condițiile în care au săvârșit fapta pentru care sunt cercetați, reprezintă un pericolul concret pentru ordinea publică, rezultat din natura infracțiunii presupus comisă de inculpați, din cuantumul pedepsei în caz de condamnare, din sistemul legal de imputare a arestării preventive, din efectele de ordin moral și material pe care lipsirea de libertate o poate produce asupra inculpaților, din gravitatea faptelor și conduita inculpaților, din riscul unor presiuni asupra martorilor și chiar asupra părții vătămate dar și, nu în ultimul rând, din nevoia de protecție a ordinii publice. Toate aceste criterii au fost analizate de către instanță.

S-a relevat că ,inculpații nu conștientizează nici în prezent gravitatea faptei pe care se prezumă că au comis-o, aspect ce se desprinde din poziția acestora exprimată în fata instanței. Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că inculpatul DS, a considerat că partea vătămată ar fi fost de acord să întrețină doar cu el relații sexuale, însă cu toate acestea a imobilizat-o la pat pe minoră în timp ce inculpatul C. A.

D. a întreținut primul raport sexual cu aceasta. Chiar după consumarea faptelor, în continuare inculpatul DS a considerat că partea vătămată vrea să fie împreună

cu el, motiv pentru care i-ar fi cerut acestuia ajutorul, respectiv să o ducă cu mașina inițial acasă, iar ulterior la unchiul părții vătămate.

În considerentele hotărârii se arată că infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați, este sancționată cu pedeapsa închisorii între 5 și 18 ani.

În concluzie, întrucât în cauză există probe suficiente și indicii temeinice că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, mai exact infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin.1 și alin.2 lit. "a"; Cod penal, pedeapsa prevăzută de lege pentru această infracțiune este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică raportat la împrejurările concrete și modalitatea comiterii faptei, fiind îndeplinite cerințele art. 143 rap. la art. 148 alin.1 lit. "f"; Cod procedură penală, în temeiul art. 149¹alin.9 și 10 Cod procedură penală, instanța de fond a admis cererea și a dispus arestarea

preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile începând cu data de_ ora

23.00 până la data de_ ora 23.00 .

În conformitate cu art. 149 ¹alin.12 raportat la art. 146 alin.10 Cod procedură penală s-a dispus emiterea mandatului de arestarea preventivă.

În temeiul art. 189 și art. 191 alin.1 Cod procedură penală s-a dispus ca suma de 1200 lei reprezentând onorar avocat din oficiu să fie avansată din fondurile Ministerului Justiției în contul avocat C. Ana.

Având în vedere pericolul social ridicat al faptei pretins săvârșită de inculpați, rezultat din împrejurările concrete și modalitatea comiterii ei astfel cum aceste elemente se desprind din starea de fapt descrisă mai sus, instanța de fond a apreciat că nu este suficientă luarea unei alte măsuri preventive față de inculpați respectiv aceea a interdicției de a nu părăsi localitatea sau țara, așa cum au solicitat aceștia, o astfel de cerere nefiind justificată în contextul în care inculpații, fiind persoane majore au acționat împreună la comiterea faptei față de o partea vătămată minoră.

Pentru aceste considerente, s-a înlăturat această cerere a inculpaților, instanța de fond considerând că măsura arestării preventive este necesară și se impune să fie luată pentru motivele de fapt și de drept susmenționate.

Totodată, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive astfel dispusă este în acord cu prevederile art. 5 pct. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și cu dispozițiile art. 23 din Constituția României care garantează dreptul celui arestat de a fi eliberat în cursul procedurii.

S-a ținut cont și de jurisprudența CEDO privind criteriile pentru determinarea duratei arestării preventive și luării aceste măsuri, astfel cum acestea au fost enumerate mai sus (Hotărârea Escoubet contra Belgiei).

În fine,cu privire la numărul de zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților s-a mai impus precizarea faptului că s-a făcut în cauză aplicarea art. 149 ¹alin.11 Cod procedură penală în sensul că arestarea preventivă a fiecărui inculpat s-a dispus pentru un număr de câte 29 de zile care au rămas după scăderea din cele 30 de zile prevăzute de lege, a perioadei în care inculpații au fost reținuți potrivit ordonanțelor de reținere date de procuror (f.21 și 33 din dosarul de urmărire penală).

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații DS și C. A.

D. .

Recursurile declarate în termenul legal nu au fost motivate în scris iar cu ocazia dezbaterilor inculpații au solicitat să se ia în privința lor măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate, respectiv obligația de a nu părăsi țara sau localitatea.

Prin avocatul său ales, inculpatul DS a susținut că nu există suficiente indicii în sensul comiterii infracțiunii de viol pentru care este arestat. Inculpatul D.

S. a susținut că raportul sexual pe care l-a întreținut cu partea vătămată a fost consimțit de aceasta și a invocat că nu a lovit-o și nu a agresat-o în nici un fel pe partea vătămată. Inculpatul a mai afirmat că după comiterea acelui raport sexual i-a dat telefonul părții vătămate să-și sume familia și că tot el a fost cel care a transportat-o în locul solicitat, stabilind chiar o altă întâlnire.

Inculpatul DS a mai susținut că pe parcursul urmării penale se va lua în discuție și schimbarea încadrării juridice în textul de lege care permite împăcarea părților. Totodată, inculpatul a arătat că este tânăr, este căsătorit, are doi copii minori în întreținere și există garanția că cercetat în stare de libertate nu va influența buna desfășurare a urmării penale.

Cu ocazia dezbaterilor, prin avocatul desemnat din oficiu, inculpatul C. A.

D. a solicitat să se dispună în privința sa o măsură preventivă neprivativă de libertate, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile art. 148 lit. "f"; Cod procedură penală, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpatul C. A. D. a invocat că este elev în clasa a XIII-a și că menținerea sa în arest îl împiedică să-și finalizeze studiile. În fine, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care este cercetat însă a considerat că o mare parte din vină aparține părții vătămate care a avut un comportament provocator.

Recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și urmează a fi respinse cu motivarea de mai jos.

Examinând încheierea recurată în raport de actele și lucrările dosarului nr. 1345/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Năsăud, tribunalul constată că aceasta este legală și temeinică și nu există motive pentru casarea acesteia.

La dosar există probe și indicii suficiente în sensul art. 143 Cod procedură penală, de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpații DS și C.

A. D. au săvârșit infracțiunea de viol prev. de art. 197 alin. 1 și 2 lit. "a"; Cod penal în modalitatea descrisă de procuror în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

Sunt relevante ( în acest stadiu al cercetărilor penale) sub aspectul vinovăției inculpaților următoarele probe: declarația părții vătămate - minore Burdeți D. - Raveca (f.8-10), constatările medico-legale preliminarii nr. 2660/X din_ emise de Serviciul Medico-Legal Județean Bistrița-Năsăud ( f.12), procesul-verbal de cercetare la fața locului ( f.13-14), procesul-verbal de conducere în teren ( f.15), planșele fotografice privind aspectele fixate cu ocazia conducerii în teren efectuată în data de_, cu participarea inculpaților ( f. 17-20), declarațiile martorilor Burdeți

M. -E. ( f.44), Bodiu Leonida-Mihăilă ( f.45), Tofeni I. -D. ( f.46).

Probele enumerate mai sus se coroborează ci declarația inculpatului C. A.

D. ( f. 25-27 și f. 29-32) și în parte, cu cea a inculpatului DS ( f. 37-39 și f 41-43).

Tribunalul, asemenea instanței de fond, constată că în privința inculpaților sunt întrunite cumulativ cerințele art. 148 alin.1 lit. "f"; Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care sunt acuzați este mai

mare de 4 ani închisoare iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect rezultă din natura faptei comise, din gravitatea ei deosebită, urmările cauzate, împrejurarea că fapta a fost comisă asupra unei părți vătămate minore și datele care caracterizează persoana inculpaților.

Susținerea apărătorilor inculpaților în sensul că încadrarea juridică dată faptelor ar putea fi schimbată, în sensul de a se reține în sarcina acestora forma simplă a infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin.1 Cod penal care permite împăcarea cu partea vătămată, nu poate fi examinată în acest cadru procesual în care sunt luate în discuție doar îndeplinirea prevederilor art. 143, 148 lit. "f"; Cod procedură penală.

Apărarea inculpatului DS, care a susținut că raportul sexual întreținut cu partea vătămată a fost consimțit de aceasta, nu va fi însușit de tribunal. În acest context este de menționat că din "constatările preliminarii"; întocmite de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud rezultă că partea vătămată minoră Burdeți D. -Raveca a prezentat la data examinării medico-legale leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur și comprimare cu mâna pe față, brațul drept și membrele inferioare care, asociate cu congestia organelor genitale externe, dovedesc fără echivoc întreținerea unui raport sexual recent, prin constrângere.

Având în vedere că cercetările penale sunt în plină derulare, că nu au fost audiate persoanele care au fost în anturajul părților în seara de 14/_ ( exp. "D. ";,

"Lucica";, "A. ";) și că există riscul ca acești martori să fie influențați în declarațiile lor de către inculpați în situația cercetării lor în libertate, tribunalul apreciază că la momentul actual sunt necesare măsurile preventive cele mai drastice.

Tribunalul apreciază că în cauza de față arestarea preventivă trebuie apreciată și sub aspectul oportunității, care trebuie legat de existența unui interes public real al organelor judiciare de a afla adevărul în condiții de celeritate, care are o pondere mai mare decât interesul particular al inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate.

Potrivit dispozițiilor art. 5 din CEDO și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive versomile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor precum și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Măsura arestării preventive este justificată în momentul de față și de împrejurarea că infracțiunea pentru care sunt cercetați inculpații nu a fost clar stabilită, fiind nevoie de administrarea unui material probator complex din care să rezulte clar starea de fapt și încadrarea juridică adecvată.

Pentru considerentele expuse tribunalul va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații DS și C. A. D. împotriva Încheierii penale nr. 15 din data de_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ .

Se vor stabilit în favoarea av. . Filipoaia M. Mureș suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial din oficiu, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul C. A. D. va fi obligat să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu Filipoaia M. - Mureș.

În baza aceluiași text de lege, inculpatul DS va fi obligat să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații DS și C. A.

D., împotriva Încheierii penale nr. 15/CCP/2013 din data de_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ .

Stabilește în favoarea av. Filipoaia M. Mureș suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial din oficiu, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă inculpatul C. A. D. să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu Filipoaia M. -Mureș.

Obligă inculpatul DS să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,	GREFIER,
L. M. V.	G.	A.	- B.	D. C. M.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

COPIA DISPOZITIVULUI ÎNCHEIERII PENALE NR. 3037ÎR/2013

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații DS și C. A.

D., împotriva Încheierii penale nr. 15/CCP/2013 din data de_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ .

Stabilește în favoarea av. Filipoaia M. Mureș suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial din oficiu, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă inculpatul DS să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,	GREFIER,
L. M. V.	G.	A.	- B.	D. C. M.

Pentru conformitate cu originalul,

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

MINUTA ÎNCHEIERII PENALE NR. 3037ÎR/2013

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații DS și C. A.

D., împotriva Încheierii penale nr. 15/CCP/2013 din data de_ pronunțată de Judecătoria Năsăud în dosarul nr._ .

Stabilește în favoarea av. Filipoaia M. Mureș suma de 100 lei cu titlu de onorariu avocațial din oficiu, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă inculpatul DS să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

L. M. V. G. A. - B. D.

← Încheierea penală nr. 27/2013. Propunere de arestare...		Încheierea penală nr. 54/2013. Propunere de arestare... →

Încheierea penală nr. 3037/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 3037/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului