Încheierea penală nr. 32/2013. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 32/C

Ședința camerei de consiliu de la 17 Septembrie 2013 Completul compus din:

PREȘEDINTE: D. B. Ț.

Grefier: M. J. D.

Ministerul Public este reprezentat de procuror Corda Tiberiu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive privind pe inculpații G. I. născut la 09 Ianuarie 1972 în PANTICEU județul

C. - fiul lui C. și al lui E., G. G. S. născut la 03 Septembrie 1972 în GILĂU județul C. - fiul/fiica lui N. și al/a lui A., T. V. născut la 04 Octombrie 1965 în JIBOU județul SĂLAJ - fiul lui V. și al lui V.

, în prezent deținuți în arestul IPJ Sălaj, având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 și următoarele C.p.p.)

La apelul nominal făcut în cauză la ora 12,00 se prezintă inculpații G.

I. și G. G. S., asistați de av. ales Budișan C. și inculpatul T. V.

, neasistat.

Întrebat fiind, inculpatul T. V. arată că a angajat pe d-na av. Costea Cuc Gianina sau pe dl. av. Ban Tiberiu, dar nu cunoaște motivul lipsei apărătorului la acest moment.

Procurorul arată că a fost contactat de d-na av. Costea Cuc Gianina,care i-a comunicat că va întârzia aproximativ 15 minute, din cauza traficului.

Av. Budișan C. solicită a i se permite studierea dosarului până la ora 13,00, în vederea pregătirii apărării.

Procurorul nu se opune.

Instanța, apreciind întemeiată cererea formulată de av. Budișan C., o încuviințează și dispune reluarea dezbaterilor la ora 13,00, pentru a se putea asigura și prezența apărătorului ales al inculpatului T. V. .

La apelul nominal făcut în cauză la ora 13,00, se prezintă inculpații G.

I. și G. asistați de av. ales Budișan C. și inculpatul T. V., asistat de av. ales Costea Cuc Gianina.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța aduce la cunoștința inculpaților motivul prezenței lor înaintea instanței, respectiv-faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a efectuat propunere de prelungire a măsurilor arestării preventive dispuse în cauză, întrucât se apreciază că se mențin temeiurile reținute cu ocazia luării măsurilor,iar urmărirea penală nu a fost finalizată, impunându-se obținerea unor documente

pentru a fi depuse la dosarul cauzei, de asemenea s-a formulat o cerere în probațiune la data de_, de către apărătorul învinuitului Pașcalău Florin, iar inculpatul T. V. a dat o declarație care se impune a fi verificată.

Apărătorul inculpaților G. I. și G. S. depune la dosarul cauzei înscrisuri privind practică judiciară.

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii formulate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul asupra propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, învederează instanței că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților subzistă și în continuare. Măsura arestării preventive a fost luată în conformitate cu prevederile art. 148, lit. f) Cod procedură penală, inculpații săvârșind câte două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani și lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Raportat la cea de a doua condiție, relativă la împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, se constată subzistența acesteia tocmai prin prisma condițiilor în care au fost săvârșite infracțiunile, valoarea foarte mare a prejudiciului cauzat, precum și modul concret de operare. Astfel, infracțiunea de delapidare, arată reprezentantul Ministerului Public, a avut loc în incinta UT 95 Var aparținând Autorității Naționale a Rezervelor de Stat, pentru acoperirea transportului s-a folosit un document fals, iar prejudiciul total este de peste 10.000.000 lei. Cu privire la infracțiunea de dare de mită, se arată faptul că a fost săvârșită față de un organ de poliție, după mai multe încercări, apelându-se și la alte persoane în acest scop, iar mita a fost dată pentru a acoperi săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave. Aceste mijloace folosite pentru obținerea rezultatului dorit, restituirea cuprului, demonstrează pericolul concret pentru ordinea publică al infracțiunii, deși toate aceste activități s-au desfășurat aparent spontan. Mai mult decât atât, existența pericolului public se reflectă și în reacția socială pe care ar avea-o membrii societății, ca observatori obiectivi, în cazul în care persoanele care au comis infracțiuni de o asemenea gravitate ar fi cercetate în stare de libertate.

Referitor la durata măsurii arestării preventive, procurorul arată faptul că săvârșirea unei infracțiuni grave, este o condiție sine qua non pentru a dispune prelungirea măsurii arestării preventive. În plus, din probatoriul administrat rezultă că organele de urmărire penală au dat dovadă de diligență în desfășurarea procedurilor, în volumul nr. III al dosarului de urmărire penală s-a depus probatoriul administrat de la data dispunerii primei prelungiri a măsurii arestării preventive și până în prezent. Câteva documente nu au fost încă obținute: raportul de audit, precum și desecretizarea documentelor clasificate privind stocul de cupru. Datorită nesincerității din declarațiile inculpaților, se impune și completarea probatoriului.

Față de toate acestea, în baza art. 155, și urm. din Codul de procedură penală, solicită prelungirea măsurii arestării preventive cu 30 de zile.

Apărătorul inculpaților G. I. și G. S. G., având cuvântul asupra propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive, solicită instanței, în temeiul art. 159 Cod procedură penală, respingerea acestei propuneri, apreciind că, potrivit art. 156 Cod procedură penală, propunerea formulată trebuie să fie motivată. Se indică în referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, arată acesta, că s-a formulat o cerere în probațiune de către apărătorul învinuitului Pașcalău Florin, însă această cerere în probațiune, formulată la data de_, nu este încuviințată, astfel încât, din punctul său de vedere, aceasta nu este pertinentă, teza probatorie constând în faptul că o rudă a unui învinuit poate să spună data la care a dispărut un aviz. Astăzi este data de 17 septembrie 2013 și nici până acum această cerere în probațiune nu a fost încuviințată. Se mai specifică în referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive că nu sunt finalizate anumite acte, însă, apreciază apărătorul inculpaților G. I. și G. S., actele pe care reprezentantul Ministerului Public le indică nu au legătură cu acești inculpați și, cu atât mai mult, cu temeiul avut în vedere la arestare. Se știe că la momentul arestării preventive a inculpaților G. I. și G. S. s-a verificat faptul că se impune arestarea cu privire la infracțiunea de dare de mită. Alte infracțiuni nu au fost verificate cu ocazia dispunerii arestării preventive, astfel încât apreciază că există o situație absurdă, respectiv temeiul avut în vedere pentru arestare, prevederile art. 148 lit. f) Cod procedură penală, sunt acum invocate și pentru o infracțiune de complicitate la delapidare. În dosarul cauzei, persoanele indicate de inculpatul T. V. au fost deja audiate. În conformitate cu prevederile art. 69 Cod procedură penală, declarațiile coinculpaților sunt probe numai dacă se coroborează cu alte probe din materialul probator administrat în cauză. Ori, inculpatul T. V. este singurul care a declarat cu privire la alte acte materiale privitoare la infracțiunea de delapidare, declarația acestuia neputând constitui o probă.

Se mai face referire, în materialul propus de Ministerul Public, la faptul că din inventarul realizat rezultă un prejudiciu de 11 milioane de lei.

Apărătorul inculpaților G. I. și G. S. mai arată că în conformitate cu practica judiciară pe care a depus-o la dosarul cauzei, există hotărâri date de Curtea de A. București, Curtea de A. C. și chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive pentru infracțiunea de dare de mită pentru sume mult mai mari. Apreciază că instanța de judecată trebuie să verifice dacă această propunere formulată de Ministerul Public este pur formală, dacă are caracter generic, aceasta trebuind argumentată în concret și cu probe și în ceea ce privește pericolul public reprezentat de lăsarea inculpaților în libertate. Apreciază, în acest sens, că trebuie avute în vedere mai multe criterii de către instanța de judecată la judecarea unei propuneri de prelungire a măsurii arestării preventive. Astfel, trebuie avute în vedere natura și gravitatea infracțiunii, precum și pedeapsa corespunzătoare acesteia, a depus în acest sens Recomandarea către Statele Membre nr. 11 (80)/_, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la detențiunea în așteptarea judecării. Potrivit acestei Recomandări, mai trebuie avute în vedere importanța

dovezilor, caracterul antecedentelor și legăturile inculpatului cu comunitatea din care acesta face parte. Inculpații G. I. și G. S. sunt soț și soție, inculpata G. S. este bolnavă, fiind suferindă de mai multe boli, a fost și operată, mama inculpatei a suferit un infarct, fiul acesteia încercând să se sinucidă. Apreciază că poate fi înlocuită măsura arestării cu o altă măsură restrictivă de libertate, inculpații sunt oameni la maturitate, nu au avut antecedente penale, apreciază că aceștia pot fi judecați în stare de libertate. În referatul formulat de Ministerul Public se arată că atitudinea inculpatei G. S. a fost una aparent spontană, însă, apreciază apărătorul acesteia, atitudinea și hotărârea inculpatei G. S. a fost una cu adevărat spontană.

Pentru toate aceste considerente, apreciază că inculpații G. I. și G.

S. pot fi cercetați în stare de libertate, cu obligarea acestora la anumite măsuri restrictive de a nu părăsi țara sau localitatea.

Apărătoarea inculpatului T. V., av. Costea Cuc Gianina învederează instanței de judecată că își însușește parte din susținerile colegului său, av. Budișan C. . Mai arată că s-au indicat ca temei al prelungirii măsurii arestării preventive prevederile art. 148 lit. f) Cod procedură penală. Apreciază că prima teză al acestui text legal este corect indicată. Referitor la cea de a doua teză al acestui text de lege, pericolul social nu trebuie confundat cu pericolul social concret al faptei. Nu există nicio probă și niciun indiciu din care să rezulte că inculpatul T. V., odată lăsat în libertate, prezintă pericol pentru ordinea publică. Această arestare preventivă nu trebuie să fie anticiparea unei pedepse privative de liberate. În cazul în care, după soluționarea cauzei pe fond, inculpatul T. V. va fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, atunci acesta își va ispăși pedeapsa, dar acum este prematur ca el să rămână în arest. În legătură cu atitudinea inculpatului T. V., respectiv declarația pe care acesta a dat-o în_, apărătoarea inculpatului arată că aceasta nu a fost pro causa, ci ca urmare a inventarului efectuat și în care s-a constatat existența unor lipsuri din gestiune, inculpatul susținând că nu i se poate imputa lui întreaga lipsă. Această lipsă din gestiune va fi dovedită pe parcursul urmăririi penale sau pe parcursul cercetării judecătorești. Ceea ce s-a întâmplat cu cantitatea de cupru care nu a fost scoasă din gestiune de către inculpatul T. V. urmează a se stabili ulterior. Arată, totodată, că reprezentanții părții civile nu au cântărit și numărat cuprul din gestiune, inventarul fiind făcut prin cubaj, iar referitor la lipsa cantității de cupru, aceasta se va dovedi pe parcursul cercetării judecătorești. Referitor la declarația dată de inculpat, arată reprezentanta acestuia, T. V. a dat această declarație fiind sincer, pentru că a dorit să spună tot ce a făcut, a dorit să aibă o atitudine sinceră, și-a asumat toate faptele, urmând să suporte consecințele faptelor sale. Având în vedere declarația inculpatului T. V., acesta nu are cum să împiedice aflarea adevărului și desfășurarea procesului penal, astfel încât inculpatul nu ar mai trebui ținut în arest. Nu există nicio probă care să conducă la ideea că inc. T. V. ar fi avut cunoștință de intenția coinculpaților de a săvârși infracțiunea de dare de mită. Inculpatul nu a știut și nici nu a discutat despre faptul că urma ca inculpații G. să dea bani polițiștilor, astfel încât nu se poate reține în sarcina sa săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită. Apărătoarea inculpatului apreciază

că pot fi aplicate prevederile art. 145 Cod procedură penală, obligarea inc. de a nu părăsi localitatea fiind suficientă pentru inc. T. V., sens în care solicită respingerea propunerii privind prelungirea arestării preventive formulate de Ministerul Public. Perioada de 2 luni de arest este suficientă pentru a trage un semnal de alarmă, astfel încât inculpatul să fie conștient de urmările faptei sale. Inculpatul T. V. nu are antecedente penale, este o persoană respectată în comunitate, are două fiice care au absolvite studii superioare, are o familie model în comunitate. Apreciază că nimeni nu se va plânge dacă inc. T. V. ar fi lăsat în libertate. Mai mult decât atât, inc. T. V. este deschis pentru ajutarea organelor de urmărire penală, pentru aflarea adevărului și pentru a arăta toate aspectele care au dus la săvârșirea acesteia. Pentru aceste considerente, solicită respingerea propunerii privind prelungirea arestării preventive formulate de Ministerul Public.

Reprezentantul Ministerului Public,având cuvântul în replică, învederează că în ceea ce privește pericolul social concret, acest pericol, precum și reacția pe care o poate avea societatea odată cu punerea inculpaților în libertate este o reacție pe care ar putea-o avea societatea în sens restrâns. La prima propunere de prelungire formulată în cauză, arată reprezentantul Ministerului Public, s-a arătat că există un temei nou cel de complicitate la delapidare referitor la inculpații G.

, astfel încât s-au extins cercetările și pentru această infracțiune. Iar pentru inculpatul T. V. s-au extins cercetările pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită. Într-adevăr, pentru aceste extinderi nu s-a cerut o nouă arestare, însă aceste criterii au fost avute în vedere la formularea propunerii. Cu privire la starea de sănătate invocată de apărătorul inculpatei G.

S., precizează că această stare de sănătate precară nu a împiedicat-o pe inculpată să ia cuprul și să se deplaseze cu el, deci nu a împiedicat-o pe inculpată să săvârșească infracțiuni. Inculpații inițial nu au recunoscut cele reținute în sarcina lor, ulterior au recunoscut o parte din faptele imputate, însă există contradicții între declarațiile date de inculpați. Pentru toate acestea, arată că se impune prelungirea măsurii arestării preventive.

Apărătorul inculpaților G. I. și G. S., av. Budișan C. ,având cuvântul în replică, arată că la momentul arestării preventive s-a constat arestarea ca fiind legală și temeinică. Învederează însă că unul dintre inculpați nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de dare de mită,nu există probe în acest sens, aspect ce se va dovedi ulterior. Articolul 148 lit. f) Cod procedură penală face referire la pericolul concret care trebuie dovedit. Dacă la momentul luării măsurii arestării acele indicii au existat, acum, cel puțin pentru unul dintre inculpați, acestea nu mai există.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, arată că pericolul concret pe care l-ar constitui lăsarea inculpaților în libertate este dovedit, probele existând la dosar. Referitor la reacția societății în viitor, acesta nu se poate proba. Există practică judiciară în acest sens, neexistând probe certe despre reacția lăsării inculpaților în libertate.

Apărătorul inculpaților G. I. și G. S., av. Budișan C., apreciază că instanța trebuie să se raporteze la dosar în acest moment și nu la momentul când a fost dispusă arestarea preventivă.

Apărătoarea inc. T. V. av. Costea Cuc Gianina, arată că afirmațiile procurorului privind pericolul concret pe care l-ar constitui lăsarea inc. T. V. în libertate nu sunt întemeiate. Inculpatul este o persoană la 50 de ani, în situația în care acesta ar fi fost un interlop care să mai fi stat în închisoare, s-ar justifica reacția negativă a societății, însă acesta este o persoană modestă și fără antecedente penale, astfel încât nicio persoană nu ar avea o reacție negativă la cercetarea sa în stare de libertate. Apreciază că dacă declarația inc. T. V. ar fi fost o declarație pro causa, atunci ar fi fost făcută la sfârșitul inventarului realizat în cauză, însă nu a fost așa.

Având cuvântul inculpatul G. I., acesta arată că își însușește concluziile apărătorului său, solicitând cercetarea în stare de libertate.

Inculpata G. S., având ultimul cuvânt arată că își însușește concluziile apărătorului său, solicitând cercetarea în stare de libertate.

Inculpatul T. V., solicită respingerea propunerii privind prelungirea măsurii arestării preventive și cercetarea în stare de libertate.

Instanța reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Prin propunerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților G. I., G. G. S. și T. V., cercetați în dos. nr. 267/P/2013, pentru săvârșirea infracțiunilor de: dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p. și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.26 Cp. rap. la art. 2151al.1 și 2 C.p., cu aplic art. 33

lit. a C.p.( G. I. și G. G. S. ), respectiv pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 și 2 C.p. și complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 Cp. rap. la art.255 al.1 C.p., cu aplic art. 33 lit. a C.p.( T. V. ).

În susținerea propunerii, s-a arătat că în cauză se impune prelungirea duratei arestării preventive întrucât se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii - art.148 lit.f) C.p.p. - inculpații săvârșind câte 2 infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de patru ani (de la 10 la 20 de ani, respectiv de la 6 luni la 7 ani) si lăsarea in libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Raportat la cea de-a doua condiție, relativă la împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, s-a menționat că se constată subzistența acesteia tocmai prin prisma condițiilor în care au fost săvârșite infracțiunile, valoarea foarte mare a prejudiciului cauzat, precum și modul concret de operare. În acest sens, în cazul infracțiunii de delapidare, s-a arătat că fapta a avut loc din incinta Rezervelor de Stat, pentru acoperirea transportului s-a folosit un document fals, iar prejudiciul total este de peste 10.000.000 lei. Cu privire la infracțiunea de dare de mită, s-a arătat că a fost săvârșită față de un organ de poliție, prin mai multe încercări și apelând și la alte persoane în acest scop, iar mita a fost dată pentru a acoperi săvârșirea

unei infracțiuni deosebit de grave. Aceste mijloace folosite pentru obținerea rezultatului dorit (restituirea cuprului), demonstrează pericolul concret pentru ordinea publică al infracțiunilor, deși toate aceste activități s-au desfășurat aparent spontan.

În plus, existența pericolului public se reflectă și în reacția socială pe care ar avea-o membrii societății, ca observatori obiectivi, în cazul în care persoanele care au comis infracțiuni de o asemenea gravitate ar fi cercetate în stare de libertate.

În legătură cu durata măsurii arestării preventive, s-a arătat faptul că săvârșirea unei infracțiuni grave este o condiție sine qua non pentru a dispune această măsură, dar în cauză se consideră că motivele expuse mai sus sunt relevante și suficiente pentru a dispune prelungirea măsurii. În plus, din probatoriul administrat rezultă că organele de urmărire publică au dat dovadă de diligență în desfășurarea procedurilor. Câteva documente nu au putut fi încă obținute - raportul de audit efectuat la UT 95 Jibou, perioada 22.08.-_, precum și desecretizarea documentelor clasificate privind stocul de cupru.

Datorită nesincerității din declarațiile inculpaților, se impune și completarea probatorului. Astfel, în data de_ s-a formulat o cerere în probațiune de către apărătorul învinuitului Pașcalău Florin.

În final, cel mai important este faptul că în aceeași dată, inculpatul T.

V., posibil având în vedere probele administrate, a dat o nouă declarație prin care a recunoscut faptul că începând din anul 2000, de aproximativ 10-15 ori a mai dat diferite cantități de cupru inculpaților G. I. și G. . Această declarație, deși deosebit de utilă și aparent sinceră, trebuie verificată, sens în care se mai impun să fie administrate alte probe - aflarea adevărului, prev. de art. 3 C.p.p. constituite o regulă de bază a procesului penal.

Evident că, dacă săvârșirea unui singur act de delapidare, respectiv complicitate la delapidare, a impus măsura arestării preventive, săvârșirea altor 10-15 acte, justifică cu atât mai mult această măsură, cel puțin pentru încă 30 de zile.

Față de cele expuse, în baza art. 155 si urm. din Codul de procedură penală,s-a solicitat instanței de judecată prelungirea duratei arestării preventive cu 30 de zile, începând cu data de_ pentru inculpații G. I. și G. G.

-S., respectiv din_ pentru inculpatul T. V. .

Examinând actele și lucrările dosarului,se constată următoarele:

Prin încheierea penală nr.25/C/_ a Tribunalului Sălaj,pronunțată la ora 14,00, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților G. I. și G. G.

S. pe o durată de 29 zile. Măsura arestării preventive s-a întemeiat pe dispozițiile art. 1491C.p.p. raportat la art. 143 C.p.p, art. 148 lit. f C.p.p., având în vedere ca existau indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunea de dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p.

Prin încheierea penală nr.26/C/_ a Tribunalului Sălaj, pronunțată la ora 13,00, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T. V. pe o durată de 29 zile. Măsura arestării preventive s-a întemeiat pe dispozițiile art. 1491

C.p.p. raportat la art. 143 C.p.p, art. 148 lit. f C.p.p., având în vedere ca existau

indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea de delapidare, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 C.p..

Prin ordonanța din data de_, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului T. V., din delapidare prev. de art. 2151al. 1 C.p. în infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 1al. 1 și 2 C.p., iar față de G. I. și G. G. a fost începută urmărirea penală și cu privire la infracțiunea de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.26 Cp. rap. la art. 2151al.1 și 2 C.p..

Prin încheierea penală nr.30/C/_ a Tribunalului Sălaj, s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților pe o durată de 30 de zile, începând cu data de_ până la data de_ inclusiv pentru inculpații G. I. și

G. G. S. și începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv pentru inculpatul T. V. .

În data de_, au fost extinse cercetările și începută urmărirea penală față de T. V., cu privire la infracțiunea de complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 Cp. rap. la art.255 al.1 C.p.

În fapt, s-a reținut că inculpatul T. V. are calitatea de expert în cadrul Unității Teritoriale 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale, având în gestiune, printre altele, stocul de cupru depozitat în unitate.

În data de_, după o înțelegere prealabilă, inculpații G. I. și G.

, însoțiți de ginerele lor G. Răzvan, s-au deplasat cu o autoutilitara cu nr._ din Gilău în Var, având asupra lor un aviz de însoțire a mărfii, în alb, cerut de la învinuitul Pașcalău Florin. Inculpatul T. V. a oprit camerele de luat vederi din unitate, a deschis poarta din spate, iar cei trei au intrat cu autoutilitara în curtea unității. Din depozit, inculpatul T. V. a încărcat 4 paleți de cupru în autoutilitară, pe care inculpatul G. I. și învinuitul G. Răzvan le-au aranjat. La final, G. I. i-a dat inculpatului T. V. avizul de însoțire a mărfii, pe care T. V. l-a completat și a făcut menținea "Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";, apoi a aplicat ștampila UT 95 Jibou. G. I. i-a dat inculpatului T. V. pentru această marfă suma de 3.000 de euro, plus au convenit să se compenseze și prețul unei mașini vândute anterior de G. I. lui T. V., care era încă neachitat.

Cei trei au plecat cu autoutilitara, dar au fost opriți de un echipaj de poliție, căruia inculpatul G. I. i-a prezentat avizul completat de T. V. . Întrucât polițiștii doreau să lămurească originea acelui aviz, i-au invitat pe cei trei la sediul poliției Jibou, pentru verificări.

Pe drum, inculpații i-a zis învinuitului G. Răzvan să coboare și să plece. Apoi, G. I. a vorbit prin telefon cu învinuitul Pașcalău Florin, căruia i-a povestit ce s-a întâmplat, întrebându-l dacă nu are vreo cunoștință în Jibou, care să intervină pe lângă polițiști și să le propună bani, ca să lase transportul să plece. Astfel Pașcalău Florin l-a sunat pe învinuitul Boie R. u care l-a și contactat în acest sens pe agentul de poliție T. C. și i-a transmis oferta. Între timp, G. I. și G. i-au oferit martorului Chiba Daniel, celălalt polițist din echipaj, bani și alte foloase, pentru a lăsa transportul de cupru să plece. G. G.

a cerut de la T. V. restituirea sumei de 3.000 de euro, pentru a o da polițiștilor.

În cursul audierilor de la poliție în legătură cu transportul de cupru, inculpații G. I. și G. au reiterat aceste propuneri celor doi polițiști, iar în final G. G. a oferit în concret suma de 3.000 de euro, pe care G. I. a și pus-o pe masă, în fața polițistului. Banii au fost oferiți pentru a da drumul transportului de cupru.

Fiind audiați, inculpații au dat declarații mincinoase, atât cu proveniența transportului de cupru, cât și cu privire la destinația acestuia.

Ulterior, după ce inculpatul T. V. a recunoscut că cuprul provine in incinta UT 95 Var, și cei doi inculpați G. au recunoscut acest aspect.

La cântărirea s-a stabilit că marfa transportată de aceștia era în cantitate de 7415 kg, valorând 216.992,56 lei.

În urma inventarului efectuat la UT 95 Jibou, privind stocul de cupru, a rezultat o lipsă în gestiune de 372 tone de cupru, valorând 10.900.474,20 lei.

Potrivit art. 155 alin. 1 C.p.p., în cursul urmăririi penale,arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi,care să justifice privarea de libertate.

Potrivit jurisprudenței în materie, în procedura prelungirii duratei arestării preventive în cursul urmăririi penale, instanța verifică exclusiv dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate. În aplicarea acestor dispoziții, instanța nu statuează asupra temeiniciei acuzațiilor, examinarea temeiniciei acuzațiilor efectuându-se în baza sesizării prin rechizitoriu (Î.C.C.J, dec. nr. 3440/2010).

Analizând propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța apreciază că propunerea este întemeiată,întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu numai că se mențin și nu s- au modificat până la acest termen procesual, ci și impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, din materialul probator administrat până în acest moment procesual, se constată că se menține caracterul rezonabil al presupunerii că inculpatul T. V. a săvârșit faptele pentru care este cercetat - fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681C.p.p., relevante sub acest aspect fiind declarațiile de recunoaștere date de inculpat începând cu data de_ (f.9-11,14-17,vol.II,dos.u.p.,f. 257-259,vol.III u.p.), declarațiile coinculpaților (f.74-75,vol.I,dos.u.p., f. 44-45,47 vol.III dos. u.p.),declarațiile învinuiților(f.79-

80,82,vol.I,dos.u.p.,f. 37-38,41-42,53vol. III,dos. u.p.,), declarațiile martorilor (vol.I,dos.u.p.,f.40-44,70-72, vol.II,dos. u.p., f. 28-35, vol.III dos. u.p.,f. 48- 50,54-61,250), imaginile camerelor de supraveghere din incinta UT 95 Var (f.125-185,vol.I,dos.u.p.), aspectele și urmele fixate cu ocazia examinării autospecialei marca "Iveco"; cu nr. de înmatriculare_ (f.92- 122,vol.I,dos.u.p.,F.65-66 vol.III),procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (f.37-39,vol.I,dos.u.p.), note privind transcrierea convorbirilor ambientale din data de_ (f.66-67,vol.I,dos.u.p.), procesul-verbal de

efectuare a percheziției informatice și fotografiile anexate (vol.III,f.80-96), alte înscrisuri existente la dosar (vol.III,f.114-125,148-149,153 și urm).

Se reține astfel că în data de_ ,inculpatul T. V., având calitatea de gestionar la Unitatea Teritorială 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale și cunoscând că în depozitul de cupru exista un plus de până la 2%, și-a însușit din gestiune cantitatea de 7415 kg cupru catodic, în valoare de 216.992,56 lei și a vândut-o inculpaților G. I. și G. G. cu suma de 3000 euro. Apoi, inculpatul a completat cu aspecte nereale, la rubrica "beneficiar";, avizul de însoțire a mărfii prezentat de inculpații G. . Întrucât, la scurt timp după plecarea soților I. aceștia au fost surprinși de organele de poliție, inculpatul T. V. s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Jibou,unde a dat declarații nereale, arătând că soții G. au adus, din eroare, la UT 95 Var, o cantitate de cupru pe care el a refuzat să o primească (f.45,vol.I dos. u.p.).Ulterior, inculpatul T. V. a restituit suma de 3000 euro inculpatei

I. G. S., bani ce au fost dați apoi organelor de poliție,pentru a nu fi confiscată cantitatea de cupru existentă în autoutilitara oprită în trafic.

În data de_, inculpatul T. V. a mai declarat că începând din anul 2000, a mai dat în aproximativ 10-15 rânduri diferite cantități de cupru inculpaților G. I. și G. (vol.III dos.u.p. f. 257-259).

De asemeni, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 rap. la art. 681

C.p.p. în ceea ce îi privește pe inculpații G. I. și G. G., relevante sub acest aspect fiind declarațiile de recunoaștere parțială a celor reținute în sarcina lor,declarațiile inculpatului T. V., declarațiile unei părți a martorilor audiați, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, notele privind transcrierea convorbirilor ambientale din data de_, imaginile camerelor de supraveghere din incinta UT 95 Var, aspectele și urmele fixate cu ocazia examinării autospecialei marca "Iveco"; cu nr. de înmatriculare_, procesul- verbal de efectuare a percheziției informatice și fotografiile anexate, alte înscrisuri existente la dosar.

Împrejurarea că față de inculpații G. I. și G. G. s-a dispus arestarea preventivă doar cu privire la infracțiunea de luare de mită,iar față de inculpatul T. V. s-a dispus arestarea preventivă doar cu privire la infracțiunea de delapidare, pentru ca apoi, în propunerea de prelungire a arestării preventive să se invoce faptul că față de inculpați s-au extins cercetările penale și s-a început urmărirea penală cu privire și la alte infracțiuni, impunându-se continuarea cercetărilor, nu reprezintă altceva decât motive noi care să justifice privarea de libertate, neputând fi primită susținerea apărătorilor inculpaților referitoare la faptul că inculpații au fost arestați preventiv doar pentru comiterea unei infracțiuni, probatoriul în acest sens a fost finalizat, prin urmare, prelungirea măsurii nu se impune. Dimpotrivă, se reține că, după arestarea inculpaților, ancheta penală a devenit complexă pe măsură ce s-a desfășurat, demonstrând implicarea în activitățile infracționale a mai multor alte persoane, necesitând audierea acestora, colectarea de informații suplimentare, obținerea probelor disponibile, impunându-se extinderea urmării penale și cu privire la alte infracțiuni decât cele reținute inițial în sarcina inculpaților, întrucât la momentul propunerilor de arestare preventivă nu existau indicii temeinice cu

privire la infracțiunile pentru care s-au extins cercetările. Totodată, astfel după cum se va arăta, urmărirea penală se impune a fi continuată și cu privire la infracțiunile pentru care au fost arestați inculpații,întrucât aceștia au dat declarații contradictorii.

Sunt îndeplinite și se mențin condițiile prev. de art. 148 alin. 1 lit.f C.p.p. pentru cei trei inculpați,întrucât, pentru infracțiunile pentru care aceștia sunt cercetați, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

La aprecierea acestei ultime condiții, sunt avute în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea concretă de comitere a acestora și urmările produse. Astfel, din actele și lucrările dosarului întocmite până la acest moment rezultă existența motivelor plauzibile de a bănui că inculpatul T. V. este autorul faptelor reținute în sarcina sa, pe de o parte, o infracțiune care aduce atingere unor relații privind protecția patrimoniului UT 95 Jibou (patrimoniu de importanță deosebită, având în vedere faptul că în această unitate s-a depozitat o parte de Rezervelor de Stat), respectiv -buna desfășurare a serviciului, a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității unei instituții strategice, protejată de o legislație strictă în ceea ce privește accesul la informații clasificate și, pe de altă parte, o infracțiune care aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu ale organelor de poliție.

Totodată,astfel după cum s-a arătat, din probatoriul administrat până în prezent rezultă existența motivelor plauzibile de a bănui că inculpații G. I. și G. G. sunt autorii infracțiunilor de dare de mită (infracțiune prin care se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu ale organelor de poliție) și de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave(infracțiune prin care se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la patrimoniu).

Analizând îndeplinirea celei de a doua condiții prevăzută de art. 148 lit. f

C.p.p. - care trebuie analizată cu cea privind cuantumul sancțiunii privative de libertate, se constată că în cauză există probe că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Comiterea de infracțiuni de o gravitate deosebită, reflectată prin natura și cuantumul sancțiunii nu constituie prin ea însăși temei pentru privarea de libertate a unei persoane, existența pericolului concret pentru ordinea publică impunându-se a se stabili și prin elemente ce țin de persoana inculpaților, potrivit prevederilor art. 136 C.p.p., dar,în același timp, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus, în lipsa unor criterii legale exprese, și dintr-un pericol social deosebit de ridicat al faptelor, cum se întâmplă în cazul infracțiunilor de natură economică, infracțiuni care, prin natura, modul de săvârșire, prin repetabilitatea lor și prin valoarea prejudiciului cauzat, creează un puternic sentiment de insecuritate opiniei publice, în ansamblu, sau unei anumite colectivități în particular.

Dincolo de faptul că infracțiunea de delapidare cu consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, trebuie remarcat faptul că din declarația dată de T. V. în_ rezultă și indicii de comitere a acestei fapte în formă continuată (aproximativ 10-

15 acte materiale), începând cu anul 2000, deci pe o perioadă lungă de timp. Contrar susținerilor apărătorului inculpaților G., declarația inculpatului T.

V., chiar singulară, constituie mijloc de probă conform prevederilor art. 64

C.p.p. și poate servi la aflarea adevărului în măsura în care poate fi coroborată cu fapte ori împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză , indiferent dacă inculpații G. au recunoscut/vor recunoaște sau nu cele reținute în sarcina lor în acest sens. Ceea ce se mai remarcă însă este faptul că această declarație a inculpatului T. V. a fost dată abia în_, până în acel moment inculpatul susținând că fapta din data de_ constituie singurul act material al infracțiunii(f.28,vol. III,dos.u.p.) după ce, în data de_, imediat după ce soții G. au fost surprinși de organele de poliție, inculpatul T. V. s-a deplasat la sediul Poliției Orașului Jibou,unde a dat declarații nereale. Inculpatul a pregătit minuțios comiterea faptei din data de_, prin oprirea sursei de alimentare cu energie a camerelor de luat vederi care supravegheau zona în care era depozitat cuprul catodic, după care a încercat să disimuleze actele săvârșite, prin crearea unei aparențe de legalitate, completând cu aspecte nereale avizul de însoțire a mărfii, apoi a dat în fața organelor de poliție o declarație în care a consemnat aspecte nereale, încercând astfel să zădărnicească aflarea adevărului.

Inculpații G. au negat cu desăvârșire implicarea lor în însușirea fără drept a cuprului din gestiunea UT 95 Jibou, aceștia susținând că au avut cunoștință de faptul că acea cantitate de cupru aparținea inculpatului T. V., iar în ceea ce privește infracțiunea de dare de mită, declarațiile acestora sunt și în prezent contradictorii. În timp ce inculpatul G. I. susține că nu știe dacă la discuțiile pe care le-a purtat cu agentul de poliție în vederea mituirii a asistat sau nu și soția sa (vol. III f.45), inculpata G. G. a declarat că ea a fost cea care a primit suma de 3000 euro de la T. V., apoi a dat-o soțului său și, împreună cu G. I., a dat banii agentului de poliție.

De asemenea, inculpatul T. susține că nu a cunoscut,în momentul în care a restituit suma de 3.000 euro inculpatei G. G., intenția acestora de a mitui organele de poliție, deși inculpații G. au declarat că T. V. le-a restituit cei 3000 euro pentru a-i da polițiștilor, "deoarece V. a vorbit cu ei"; și

"problema se rezolvă";(vol.III, dos.u.p., f.45,47).

Toate acestea nu fac decât să se poată conchide în sensul că inculpații au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, împiedicând astfel buna desfășurare a urmării penale, fiind firesc a fi luat în considerare și riscul ca, odată puși în libertate, inculpații să încerce în continuare împiedicarea aflării adevărului și lămurirea cauzei sub toate aspectele.

Ori, față de susținerile apărătorului inculpaților G. privind necesitatea respectării Recomandării către Statele Membre nr. 11 (80)/_, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, cu privire la detențiunea în așteptarea judecării, se reține că potrivit pc.3 al acestei Recomandări, detențiunea în așteptarea judecării poate fi dispusă numai dacă există suspiciuni întemeiate că persoana respectivă a comis infracțiunea de care este acuzată și dacă există motive întemeiate pentru a crede că există unul sau mai multe din următoarele motive: pericolul de fugi, pericolul de a împiedica cursul

justiției , pericolul de a comite o infracțiune gravă, iar potrivit pc. 4 al aceleiași recomandări, chiar atunci când nu poate fi demonstrată existența unuia dintre pericolele mai sus menționate, detențiunea în așteptarea judecării poate fi totuși justificată, în mod excepțional, în anumite cazuri de infracțiuni deosebit de grave.

Totodată, nu pot fi neglijate nici suma care a făcut obiectul dării de mită - 3000 euro,în condițiile în care valoarea cuprului însușit în data de_ a fost de 216.992,56 lei, nici lipsa actuală din gestiunea UT 95 Var a Autorității Naționale a Rezervelor Statului și Probleme Speciale, de 372 tone de cupru, valorând 10.900.474,20 lei și în legătură cu care se impune continuarea cercetărilor.

Referitor la susținerile potrivit cărora de la data luării măsurii arestării preventive a inculpaților G. și până în prezent nu s-au efectuat acte de urmărire penală în ceea ce îi privește, acestea sunt infirmate de documentele existente în vol. III - dos. nr. 267/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Față de cele mai sus expuse, se constată că motivele care au condus la luarea măsurilor arestării preventive nu s-au schimbat, mai mult, există și temeiuri noi, relevante și suficiente pentru a justifica ținerea inculpaților în arest, iar prelungirea acestei măsuri prin prisma art 155 C.p.p. este necesară și pentru a putea fi asigurată audierea inculpaților oricând, precum și pentru completarea urmăririi penale, respectiv obținerea de documente (raportul de audit efectuat la UT 95 Jibou în perioada_ -_, desecretizarea documentelor clasificate privind stocul de cupru). Mai este necesară completarea probatoriului avându-se în vedere și declarația din data de_ a inculpatului T. V., care a recunoscut că, începând cu anul 2000, de aproximativ 10-15, ori a mai dat diferite cantități de cupru inculpaților G. I. și G., analizarea cererii în probațiune formulată de apărătorul învinuitului Pașcalău Florin și dispunerea în consecință, precum și lămurirea cauzei sub toate aspectele, având în vedere declarațiile contradictorii ale inculpaților atât cu privire la infracțiunile de dare de mită,respectiv complicitate la dare de mită, cât și cu privire la infracțiunile de delapidare, respectiv complicitate la delapidare.

Se impune a fi precizate și următoarele: este cunoscut faptul că, luând în discuție durata rezonabilă a privării de libertate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp (cauza Letellier c.Franței).Tot Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reținut însă că, atunci când se apreciază caracterul rezonabil al duratei menținerii arestării preventive,trebuie să se țină cont de natura infracțiunilor, de dificultățile inerente urmăririi penale față de infracțiunile comise, de motivele care au stat la baza arestării și de modalitatea de desfășurare a procedurilor față de acesta,având în vedere complexitatea cauzei( cauza Chraidi c. Germaniei).

Având în vedere considerentele expuse, se constată că în prezenta cauză durata privării de libertate a inculpaților G. I., G. G. și T. V. respectă exigențele prevederilor art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului privind caracterul rezonabil al măsurii iar, în raport de gravitatea faptelor comise, indiscutabilă, prelungirea acestei măsuri nu constituie o măsură excesivă.

Cât privește susținerile apărătorilor inculpaților referitoare la lipsa antecedentelor penale ale acestora, situația lor personală și socială, legăturile acestora cu comunitatea, instanța apreciază că aceste aspecte pot prezenta relevanță mai mare cu prilejul unei eventuale individualizări a pedepselor, în situația în care inculpații ar fi găsiți vinovați de săvârșirea infracțiunilor de care sunt acuzați.

Apărătorul inculpatei G. G. a invocat faptul că aceasta are o sănătate precară, dovedind aceasta cu documente medicale depuse la dosar și solicitând cercetarea sa în stare de libertate.

Potrivit prevederilor art.1391 C.p.p., în cazul în care, pe baza actelor

medicale,se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice .

Tribunalul reține că problemele medicale invocate de inculpată nu constituie motive suficiente pentru a se dispune cercetarea sa în stare de libertate, având în vedere faptul că asistența medicală necesară îi poate fi acordată în sau în afara locului de deținere.

Referitor la solicitarea de luare, față de inculpați, a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, instanța reține, pe de o parte, faptul că se impune în continuare privarea de libertate a acestora, pentru motivele arătate anterior, iar pe de altă parte, se reține că, în cadrul soluționării propunerii de prelungire a arestării preventive, instanța este ținută să se pronunțe exclusiv asupra necesității prelungirii arestării (în sensul admiterii sau respingerii propunerii), inculpații având posibilitatea să formuleze pe cale separată cereri de înlocuire a măsurii arestării cu altă măsură preventivă neprivativă de libertate sau să formuleze oricând în cursul procesului cereri de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune. Dispozițiile legale referitoare la prelungirea măsurii arestării preventive nu fac trimitere la dispozițiile art. 146 alin. 11 indice 1 C.p.p., care prevăd doar în cazul respingerii propunerii de arestare preventivă posibilitatea judecătorului de a dispune luarea uneia din măsurile restrictive de drepturi. Din aceste motive, instanța va respinge cererea de luare, față de inculpați, a unei măsuri restrictive de libertate.

Astfel fiind, propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj urmează a fi admisă și, în baza art.155 și urm. C.p.p., se va dispune prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților G. I. și G. G. pe o perioadă de 30 zile, de la data de_, ora 14,00 până la data de_ ora 14,00 inclusiv, precum și prelungirea duratei arestării preventive a inculpatului T. V. pe o durată de 30 zile, de la data de_ ora 13,00, până la data de_ ora 13,00 inclusiv.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p.,cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII, DISPUNE:

Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În baza art.155 și urm. Cod procedură penală,văzând și dispozițiile art.

159 al. 4 C.p.p., prelungește durata măsurii arestării preventive a inculpaților: G. I. , fiul lui C. și E., născut la data de_ în Panticeu, jud. C., domiciliat în Gilău, str. Principală nr. 588, jud. C., CNP 1. și G. G. S. , fiica lui N. și A., născută la data de_ în Gilău,jud. C., domiciliată în Gilău, str. Principală nr. 588, jud. C., CNP 2.

,acuzați de comiterea infracțiunilor de dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p. și complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art.26 Cp. rap. la art. 2151al.1 și 2 C.p., cu aplic art. 33 lit. a C.p., pe o durată de 30 zile, de la data de_, ora 14,00 până la data de_ ora 14,00 inclusiv.

În baza art.155 și urm. Cod procedură penală,văzând și dispozițiile art.

159 al. 4 C.p.p., prelungește durata măsurii arestării preventive a inculpatului T. V., fiul lui V. și V., născut la data de_ în Jibou, jud. Sălaj, domiciliat în loc. Var nr. 132, jud. Sălaj, CNP 1., acuzat de comiterea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 1 al. 1 și 2 C.p. și complicitate la dare de mită, prev. și ped. de art. 26 Cp. rap. la art.255 al.1 C.p., cu aplic art. 33 lit. a C.p., pe o durată de 30

zile, de la data de_ ora 13,00, până la data de_ ora 13,00 inclusiv.

Respinge cererile de luare a unor măsuri restrictive de libertate. Constată că inculpații au fost asistați de apărători aleși.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p.,cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică la sediul Tribunalului Sălaj, azi,_, ora 15,30 .

Președinte,

Grefier,

Ț.

D. B.

D. M. J.

Red:Ț.D.B./_

Dact.D.M.J/_ / ex.5, com. 3 ex.

← Încheierea penală nr. 61/2013. Prelungirea arestului preventiv  Încheierea penală nr. 89/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 32/2013. Prelungirea arestului preventiv