Încheierea penală nr. 21/2013. Propunere de arestare preventiva a invinuitului
Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
Date cu caracter personal Nr. operator: 2516
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 21/R
Ședința publică de la 20 Mai 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: S. M.
Judecător: B. D. Ț. Judecător: C. T. Grefier: M. J. D.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror Stana Pompilia din cadrul P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj
S-a luat în examinare recursul formulat de inculpatul M. M. F., fiul lui natural și al lui E. născut la data de 19 martie 1982, în prezent deținut în arestul IPJ S., împotriva sentinței penale nr. 27/A/2013 a Judecătoriei Z. în dosar nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a învinuitului (art. 146 C.p.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul, asistat de av. P. M., în substituirea av. titular desemnat din oficiu P. M., cu delegație de substituire depusă la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, la solicitarea instanței, recurentul inculpat M. M. F. arată că își menține recursul declarat.
Instanța, din oficiu pune în discuția părților temeinicia și legalitatea măsurii, față de care părțile nu au obiecțiuni de formulat.
La solicitarea instanței, recurentul inculpat arată că nu are nimic de declarat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Având cuvântul asupra recursului formulat, apărătoarea inculpatului av.
P. M. solicită instanței admiterea recursului formulat cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de Ministerul Public și punerea în libertate a inculpatului M. M. F. .
Având în vedere probele administrate, declarația părții vătămate, care a arătat că l-a poftit pe inculpat în casă, ba chiar l-a întrebat dacă dorește să mănânce sau să bea un pahar de palincă, rezultă că există anumite dubii în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de către inculpat. Inculpatul nu recunoaște fapta comisă, există însă posibilitatea ca acesta să o fi vizitat, dar în mod evident arată apărătorul acestuia există dubii față de săvârșirea acestei infracțiuni.
Există totodată lacune și în declarația părții vătămate, care spune că actul sexual s-ar fi petrecut ba afară ba în casă, motiv pentru care solicită
admiterea recursului formulat, respingerea propunerii de arestare preventivă și punerea în libertate a inculpatului. Cu acordarea onorariului din oficiu apărătorului desemnat.
Reprezentanta M. ui P., învederează că prin sentința nr. 27/A/_ s-a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, reținându-se că în seara zilei de 11/_ inculpatul a agresat-o și a întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată Fărcaș M., refuzând totodată să părăsească locuința acesteia la solicitarea părții vătămate, reținându-se în sarcina sa și infracțiunea de violare de domiciliu.
Apreciază că sunt întrunite condițiile luării măsurii arestării preventive, existând temeiurile prevăzute de art. 148 alin. 1, lit. f) Cod procedură penală, întrucât există nu doar indicii, ci probe că inculpatul a comis cele 2 infracțiuni reținute în sarcina sa, probe care rezultă atât din declarațiile martorilor precum și din declarația părții vătămate care se coroborează cu ansamblul probelor.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului formulat și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală.
Inculpatul, M. M. F., având ultimul cuvânt arată că nu s-a mai aflat niciodată în fața unei instanțe de judecată, și apreciază că este ar fi vorba despre o înscenare, a fostului său socru și a agentului de poliție, iar existența unui cal ar fi fost motivul.
Solicită cercetarea sa în stare de libertate. Instanța reține cauza în pronunțare.
T. ,
Prin incheierea penala nr.27/A/2013 a Judecatoriei Z., s-a admis propunerea P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj privind arestarea preventivă a inculpatului M. F. M. față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală în dosarul 200/P/2013 pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și viol prev. de art. 192 alin.1 și 2 Cod penal și art. 197 alin1 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal.
În baza art.1491alin. 9 și 10 raportat la art. 143 și art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M.
F. -M. fiul lui natural și E., născut la data de_, în loc. Bobota, jud. S., domiciliat în comuna Bobota, sat Z., nr. 56, jud. S., CNP 1.
, cetățean român, fără studii, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale, pe o durată de 29 zile, de la data de_ până la data de_ inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
În temeiul art. 189 alin.1 C.p.p. onorariul apărătorului care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpatului, av.P. M., în sumă de 100 lei, a fost avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul Sălaj.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fons a retinut urmatoarele:
Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_, P. de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat arestarea preventivă a inculpatului M. F. M. față de care în dosarul de urmărire penală 200/P/2013 al P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p,și viol prev. de art. 197 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Prin referatul procurorului cu propunerea de arestare preventivă s-a arătat faptul că prin rezoluția organelor de cercetare penală, confirmată de procuror, la data de_, s-a început urmărirea penală față de învinuitul M.
F. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol, iar prin ordonanța din data de_ s-au extins cercetările și s-a început urmărirea penală față de învinuit și pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. Prin ordonanța procurorului din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul M. F. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p,și viol prev. de art. 197 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Procurorul a arătat că din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă următoarea stare de fapt:
În noaptea de 11/_ inculpatul M. F. M., după ce a pătruns în locuința părții vătămate Fărcaș M. cu acordul acesteia, a refuzat să părăsească locuința părții vătămate la solicitarea acesteia și a întreținut prin constrângere relații sexuale normale cu partea vătămată.
Procurorul a solicitat dispunere măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 29 zile susținând că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de fond a reținut următoarele :
Pentru a dispune asupra propunerii de arestare preventivă a inculpatului
M. F. M. instanța trebuie să procedeze la verificarea îndeplinirii în mod cumulativ a următoarelor condiții: existența calității de inculpat potrivit art. 23 C.p.p., să existe-potrivit art. 148 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 143 alin. 1 C.p.p. probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pentru sancționarea acesteia legea să prevadă, conform art. 136 alin. 1 rap. la art. 136 alin. 6 C.p.p. pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, să existe unul din cazurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.p.p., realizarea scopului prev. de art. 136 alin. 1 C.p.p.- asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărire penală sau judecată - să poată avea loc numai prin luarea măsurii arestări preventive, conform criteriilor prev. de art. 136 alin. 8 C.p.p.
Cu privire la prima condiție se reține că prin rezoluția organelor de cercetare penală, confirmată de procuror, la data de_, s-a început urmărirea penală față de învinuitul M. F. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol, iar prin ordonanța din data de_ s-au extins cercetările și s-a început urmărirea penală față de învinuit și pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu. Prin ordonanța procurorului din data de_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul M. F. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p,și viol prev. de art. 197 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
Referitor la existenta unor probe sau indici temeinice ca inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se retine ca potrivit art. 63 alin. 1 C.pr.pen constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existentei sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind. 1 C.p.p. atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv
conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune (c. Varga c. României; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K-F c. Germaniei) fară a fi necesar a se putea formula o acuzare completă.
În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța de fond a apreciat că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a faptelor reținute de procuror, respectiv faptul că acesta în noaptea de 11/_ s-a aflat în locuința părții vătămate Fărcaș M. din loc. Dumuslău și că prin constrângere a întreținut relații sexuale cu aceasta, refuzând să părăsească locuința părții vătămate la solicitarea acesteia.. Sunt relevante în acest sens declarațiile părții vătămate care s coroborează cu procesul verbal de cercetare la fața locului, declarația martorilor B. ai V. ,
M. Melinda, M. Florica Andreia, Codrea Gheorghe și raportul de constatare medico legală 586/II/c/4 din_ . Partea vătămată declară că inculpatul a pătruns în locuința acesteia în data de_ în jurul orei 23.00, sub pretextul de a-i da un foc pentru țigară, partea vătămată i-a permis accesul, iar ulterior după aproximativ 10-15 minute, prin constrângere și
amenințând-o pe partea vătămată că o va omorî cu cuțitul aflat pe masă,a întreținut cu aceasta un raport sexual normal. Partea vătămată a reușit ulterior să iasă afară din casă strigând-o din curte pe vecina sa Jenica, dar a fost urmărită de inculpat care a târât-o înapoi în casă, iar când a reușit să se prindă cu mâinile de răzător inculpatul a lovit-o peste mâini și a dus-o cu forța în casă. Aceste declarații ale părții vătămate se coroborează cu declarația martorei B. ai V. care declară că în noaptea de 11/_ aflându-se la locuința numitei Deac Jeni, aflată în vecinătatea locuinței părții vătămate Fărcaș M., la aproximativ 200m, în jurul orei 02.30 a auzit gălăgie afară, a ieșit în curte și a auzit-o pe partea vătămată strigând"; lasă-mă, lasă-mă, V.
, ajută-mă!";, dar se coroborează și cu constatările din raportul de constare medico legală potrivit căruia partea vătămată prezintă pe fața laterală a antebrațului drept o echimoză violacee centrată de o excoriație acoperită cu cruste brune, leziuni care s-au putut produce prin cădere și lovire de corpuri dure, în cadrul unei heteropropulsii și pot data din noaptea de 11/_ .
De asemenea prin raportul de constatare medico legală s-au constat leziuni în sfera genitală a părții vătămate care s-au putut produce în cadrul unui raport sexual.
Inculpatul a negat săvârșirea faptei susținând că în noaptea de 11/_ acesta nu a fost în locuința părții vătămate, întrucât în noaptea de 11/_ acesta a dormit la locuința fratelui său M. Mircea din localitatea Doh de unde a plecat a doua zi dimineața fără a trece prin satul Dumuslău. Inculpatul a declarat că a dormit în cameră cu nepoata sa M. Florica și că a ieșit din casă în timpul nopții doar o singură dată pentru 5 minute, fără a ști dacă atunci s-a trezit cineva din casă. Aceste apărări ale inculpatului sunt contrazise de declarațiile martorelor M. Florica, nepoata sa, și M. Melinda, soția fratelui inculpatului. Martorele susțin că inculpatul a plecat de la locuința acestora în seara zilei de_ în jurul orei 22.30, revenind la locuința lor în noaptea respectivă în jurul orei 03.30, fără cal și ștraf, întrebat fiind de martora M. Florica unde a fost, inculpatul a spus că la M. din Dumuslău. Se observă că și intervalele orare precizate de martorele B. ai V.
, M. Florica și M. Melinda se coroborează cu cele declarate de partea vătămată care susține că inculpatul a venit la locuința sa în jurul oarei 23.30 și că a stat aproximativ 3 ore. Potrivit declarației martorului O. Dănuț, inculpatul în perioada în care a fost reținut la arestul IPJ S. a spus martorului că a săvârșit fapta pentru care este reținut, dar că nu va
recunoaște nimic deoarece și în alte dosare în care a fost cercetat nu a recunoscut și a scăpat. Toate aceste probe administrate în cauză constituie indicii temeinice suficiente privind săvârșirea de către inculpatul M. F.
M. a infracțiunilor pentru care este cercetat. Instanța are în vedere faptul că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezenta cauză, nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), acestea trebuie doar să fie suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpat.
Pe lângă existența unor probe sau indicii temeinice în sensul că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, art. 148 alin. 1 C.p.p. impune pentru luarea măsurii arestării preventive și existenta unui caz dintre cele prevăzute de lege în acest sens. Astfel s-a reținut că în referatul P. ui de pe lângă Judecătoria Zalău s-a invocat art. 148 alin. 1 lit. f C.p.p., instanța apreciind că sunt întrunite condițiile prevăzute de textul legale invocat, pe considerentele ce urmează.
S-a constatat că raportat la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru cele două infracțiuni pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpat - violare de domiciliu în formă calificată și viol - este îndeplinită prima condiție prev. de art 148 alin.1 lit. f) C.p.p. în sensul că pedeapsa prev de lege este pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. De asemenea se constată că este îndeplinită și a doua condiție prev. de art 148 alin.1 lit. f) C.p.p. in sensul ca din probele existente la dosar reiese că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică și este în măsură a crea un sentiment de nesiguranță opiniei publice și neîncredere în reacția autorităților în cazul comiterii unor fapte de o gravitate crescută.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social
- ca trăsătură esențială a infracțiunii - practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța
socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă astfel din săvârșirea de către inculpat a unor fapte de o gravitate sporită, pentru care legiuitorul a stabilit limite foarte mari de pedeapsă, dar și din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, din modul de acțiune al acestuia rezultă periculozitatea crescută a persoanei inculpatului. Astfel din probele administrate până în acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul și-a premeditat fapta, și-a ales victima cunoscând că aceasta este în vârstă, locuiește singură și într-un loc izolat, fiind practic în imposibilitatea de a se apăra sau a primi ajutor de la alte persoane, tot în acest scop a acționat pe timpul nopții, profitând și de faptul că partea vătămată îl cunoștea permițându-i accesul în locuință. În ce privește urmările faptei, care au de asemenea relevanță în aprecierea pericolului reprezentat de persoana inculpatului și rezonanța socială a faptei, instanța reține că aceste urmări au o gravitate sporită prin atingerea adusă libertății persoanei vătămate căreia i-a fost nesocotit dreptul de libertate și inviolabilitate sexuală, în același timp aducându-se atingere și integrității corporale a acesteia, dar și inducerea unei stări de temere de mai locui singură.
Raportat la persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta este în vârstă de 31 ani, nu are studii, nu are o ocupație sau un loc de muncă, nu este cunoscut cu antecedente penale, este cercetat în dosarul 1387/P/2011 al P.
ui de pe lângă J. Șimleu Silvaniei ( în care s-a redeschis urmărirea penală și dosarul a fost conexat în data de_ la dosarul 200/P/2013 al P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj) pentru comiterea infracțiunilor de violare de domiciliu și tâlhărie, faptele ce fac obiectul dosarului fiind comise tot în localitatea Dumuslău în dauna unor persoane în vârstă ce locuiesc singure. Relevanță în aprecierea periculozității persoanei inculpatului o are și atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului față de faptele pentru care este cercetat, atât faptele din dosarul_ cât și faptele pentru săvârșirea cărora s-a formulat propunerea de arestare preventivă, inculpatul având credința că negând săvârșirea faptelor comise va scăpa de angajarea răspunderii penale, fiind încurajat pentru a săvârși fapte de o gravitate extrem de mare recurgând la violență și alegându-și victime lipsite de apărare. În acest sens sunt declarațiile martorului O. Dănuț căruia inculpatul i-a relatat poziția sa față de faptele și procesele penale în care este implicat.
Așa cum s-a arătat anterior periculozitate crescută a inculpatului rezultă din modul de concepere activității infracționale, premeditarea, alegerea victimei, lipsa de compasiune a acestuia, nesinceritatea și încercarea de denaturare a adevărului.
Așa cum s-a statuat in doctrina juridică, pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că, odată pus în libertate, un inculpat ar comite fapte contrare ordini sociale ori ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat. Lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment de insecuritate și teamă în rândul comunității locale. Faptele au fost comise într-o comunitate locală restrânsă în care majoritatea persoanelor se află într-o situație similară persoanei vătămate Fărcaș M., sunt persoane în vârstă, care locuiesc singure și sunt lipsite de apărare, faptele inculpatului în mod cert au avut o rezonanță crescută în rândul comunității locale, au generat un sentiment de indignare dar și de teamă pentru viața și libertatea acestor persoane, care așteaptă o reacție promptă a autorităților față de asemenea fapte grave și față de persoana inculpatului care este cunoscut în comunitatea locală și bănuit și pentru alte fapte reprobabile ( martora M. V. declarând " acesta mai mult umblă pe timp de noapte ca să nu-l vedem când merge și ce face";).
S-a impuns a fi analizat și dacă pericolul reprezentat de inculpat poate fi contracarat prin măsuri preventive mai puțin restrictive și limitative decât arestarea preventivă. În alegerea unei măsuri preventive instanța trebuie să aibă în vedere criteriile prev. de art. 136 alin.8 C.p.p. și măsura aleasă trebuie să corespundă scopului prev. de art. 136 alin.1 C.p.p. Instanța are in vedere de asemenea că regula în procesul penal este cercetarea în stare de libertate a
inculpatului (art. 5 Cod procedură penală), arestarea preventivă fiind excepția. Este evident ca măsura arestării preventive este cea mai severa măsura preventiva si ea trebuie luata numai in mod justificat pentru motive temeinice și numai în condițiile în care scopul măsurii nu ar putea fi atins prin alte masuri preventive mai puțin restrictive.
Instanța de fond a apreciat că în contextul celor analizate mai sus, periculozitatea persoanei inculpatului este crescută, lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret real pentru ordinea publică și generează un sentiment de insecuritate și temere care nu pot fi contracarate de măsurile preventive alternative la detenție. Lipsa unei reacții ferme din partea autorităților poate avea un efect de încurajare a inculpatului în comiterea în continuare de fapte penale de o gravitate sporită.
Având în vedere și atitudinea procesuală a inculpatului care neagă comiterea faptelor și încearcă să scape de răspundere penală, există
suspiciunea că acesta se va sustrage de la urmărire penală și judecată, buna desfășurare a procesului penal impunând de asemenea cercetarea inculpatului în stare de arest preventiv.
Din analiza circumstanțelor deja reținute de prima instanță, rezultă că pentru a se realiza scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 C.p.p., având în vedere criteriile prev. de art. 136 alin. 8 C.p.p. în această cauză se impune a se lua măsura arestării preventive față de inculpat, care este cea mai potrivită, alegerea sa făcându-se ținând cont de gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, mobilul săvârșirii faptelor, de vârsta, persoana inculpatului și periculozitatea acestuia.
Față de toate aceste motive, văzând dispozițiile art. 1491alin. 9 și 10 raportat la art. 143, art.148 alin.1 lit. f) Cod penal, s-a admis propunerea P. ui de pe lângă Judecătoria Zalău și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului M. F. M. pe o durată de 29 de zile, de la data de_ până la data de_ inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Potrivit art.171 alin. 3 C.p.p, asistența juridică a inculpatului a fost asigurată de apărătorul desemnat din oficiu av. P. M., iar în baza art. 189 alin.1 C.p.p. onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, va fi avansat din fondurile M. ui Justiției către Baroul S. .
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpatul M. F., solicitand judecarea in stare de libertate.
Examinind motivele de recurs formulate tribunalul a retinut ca recursul declarat de inculpat este nefondat, urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente:
Inculpatul este cercetat in dosarul 200/P/2013 al al P. ui de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 și 2 C.p,și viol prev. de art. 197 alin.1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. a C.p.
In fapt se retine ca in noaptea de 11/_ inculpatul M. F. M., după ce a pătruns în locuința părții vătămate Fărcaș M. cu acordul acesteia, a refuzat să părăsească locuința părții vătămate la solicitarea acesteia și a întreținut prin constrângere relații sexuale normale cu partea vătămată.
Analizind probele administrate pana in prezent, in mod corect instanta a retinut existenta indiciilor cerute de art.143 cpp. S-au retinut in acest sens declaratiile partii vatamate care se coroboreaza cu declaratiile martorilor M. Florica, M. Melinda, B. ai V., Codrea Gheorghe, O. D. ut, cu concluziile raportului de constatare medico-legala, cu toate ca inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei.
In privinta pericolului pe care-l prezinta lasarea in libertate a inculpatului, instanta a raportat acest pericol atat la persoana inculpatului, care este în vârstă de 31 ani, nu are studii, nu are o ocupație sau un loc de muncă, nu este cunoscut cu antecedente penale, este cercetat in dosare aflate pe rolul Judecatoriei Simleu-Silvaniei, cat si la gravitatea faptei,care este incadrata de legiuitor in categoria infractiunilor impotriva vietii sexuale a persoanei, fiind sanctionate cu pedeapsa inchisorii, la circumstantele in care aceasta a fost comisa, la reactia comunitatii in care acestia locuiesc fata de fapta comisa de inculpat.
Este adevarat ca regula desfasurarii procesului penal este cu inculpatul in stare de libertate, insa, asa cum a statuat si CEDO in hotararile pronuntate (cauza Letellier c/a Frantei) pot exista anumite restrangeri, cand datorita gravitatii deosebite si a reactiei publicului fata de acestea unele infractiuni pot determina tulburari sociale de natura sa determine arestarea preventiva.
Pentru aceste considerente, intrucat hotararea pronuntata de catre Judecatorie este temeinica si legala, in baza art.385/15 pct.1 lit.b cpp se va respinge ca nefundat recursul declarat de inculpat.
Vazand si dispozitiile art.192 alin 2 cpp.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. F. M., fiul lui natural și al lui E., născut la data de 19 martie 1982, împotriva sentinței penale nr. 27/A/2013 a Judecătoriei Z. .
Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul M. ui Justiției către Baroul de Avocați S. .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 20 mai 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător | |||||
S. | M. | B. | D. | Ț. | C. | T. |
Grefier,
M. J. D.
Red.TC/_
Dact.MJD/_ Ex.3
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
← Încheierea penală nr. 46/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 24/2013. Propunere de arestare... → |
---|