Încheierea penală nr. 24/2013. Propunere de arestare preventiva a invinuitului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

ÎNCHEIEREA PENAL Ă NR.24/R

Ședința publică de la 04 Iunie 2013 Completul compus din:

Președinte: Ț. D. B., judecător

: T. C., președ. secție penală

: M. S., judecător

: B. M., grefier

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații P. F., K. V. G. și C.

M. P., toți în stare de reținere la A. I. Sălaj, împotriva încheierii penale nr.31/A din_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Z. .

La apelul nominal făcut în cauză, au răspuns: inculpatul recurent P. F., în stare de arest asistat de apărător desemnat din oficiu av. S. Marina (delegație f.15), inculpatul recurent C. u

M. P., în stare de arest asistat de apărător ales av. P. M. (delegație f.16) și inculpatul recurent K. V. G., în stare de arest, asistat de apărător ales av. Tulbure C. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Întrebați fiind, inculpații recurenți declară că își mențin recursurile declarate împotriva încheierii prin care s-a dispus arestarea lor.

Inculpatul recurent P. F. declară că motivul pentru care a declarat recurs este că nu se consideră vinovat.

Pentru inculpatul recurent C. M. P., apărătorul ales av. P. M., arată că principalul motiv de recurs este nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond.

Inculpatul recurent K. V. G., declară că motivele de recurs sunt faptul că dorește să fie cercetat în stare de libertate, are în întreținere un copil minor, este singurul întreținător al familiei sale și solicită luarea unei alte măsuri preventive neprivative de libertate.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătoarea inculpatului recurent P. F., av. S. M., solicită admiterea recursului formulat de inculpat considerând hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală nefiind îndeplinite dispozițiile art.148 alin.1 lit.d și f Cod procedură penală așa cum instanța de fond a stabilit. Cu privire la dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală arată că într-adevăr pedeapsa pentru faptele reținute în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani însă pericolul concret pentru ordinea publică nu rezultă din nicio piesă a dosarului. Cu privire la dispozițiile art.148 lit.d Cod procedură penală arată că regula este cercetarea inculpatului în stare de libertate iar starea de arest este doar excepția iar faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni nu poate duce obligatoriu la arestarea sa. Solicită acordarea onorariului pentru apărarea din oficiu a inculpatului recurent.

Apărătorul inculpatului recurent C. M. P., av. P. M., susține recursul așa cum acesta a fost formulat, pe larg, în motivele de recurs (f.20-24), solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală și rejudecând cauza a se dispune respingerea propunerii parchetului de arestare preventivă a inculpatului și luarea față de acesta a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, situații prevăzute de art.145 Cod procedură penală și respectiv art.145¹Cod procedură penală.

Apărătorul inculpatului recurent K. V. G., av. Tulbure C., solicită admiterea recursului inculpatului, casarea hotărârii instanței de fond și în rejudecare respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului cu luarea unei alte măsuri preventive respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, măsură pe care o consider suficientă pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. Arată că instanța de fond, în mod eronat, a reținut că inculpatul a mai săvârșit și alte fapte penale în Italia și Ungaria însă din analizarea judiciar al inculpatului nu rezultă acest lucru și în consecință aceste presupuse fapte nu pot fi reținute în sarcina inculpatului și oricum pentru a fi luate în considerare sentințele pronunțate într-o altă țară acestea trebuie recunoscute în prealabil de Statul Român. Consideră că din nicio probă a dosarului nu rezultă că inculpatul a săvârșit o nouă infracțiune cu intenție motiv pentru care consideră că dispozițiile art.148 lit.d Cod procedură penală nu sunt îndeplinite. De asemenea, consideră că nici dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală nu sunt îndeplinite, într-adevăr pentru faptele reținute în sarcina inculpatului pedeapsa este închisoarea mai mare de patru ani însă pericolul concret pentru ordinea publică nu rezultă din nicio piesă a dosarului penal. Arată că inculpatul de la moartea soției sale își crește singur copilul de 7 ani, în cazierul judiciar al acestuia nu există vreo condamnare și din nicio probă a dosarului nu rezultă că acesta este șeful grupării infracționale. Din analiza convorbirilor telefonice nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit vreun act material, inculpatul nu a amenințat fizic sau verbal vreo persoană, cu partea vătămată a avut o convorbire telefonică absolut normală din care nu rezultă vreo amenințare la adresa acesteia. Într-adevăr partea vătămată Szucs Zsolt a depus o plângere însă în această plângere nu face nicio referire la inculpatul K. V. G. nici măcar nu îi pomenește numele și nu există nicio dovadă care să îl încrimineze pe acesta. Consideră că discuția inculpatului cu partea vătămată și insistențele părții vătămate de a se întâlni cu inculpatul este doar o manevră a parchetului pentru a putea efectua flagrantul.

Reprezentanta parchetului arată că prin încheierea judecătoriei s-a admis propunerea parchetului de arestare a celor trei inculpați prezentând oral starea de fapt menționată în propunerea de arestare preventivă. Apreciază că instanța de fond în mod corect a considerat îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.d Cod procedură penală existând suspiciunea rezonabilă în ceea ce-l privește pe inculpatul P. că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni, același inculpat a fost condamnat anterior la două pedepse cu închisoarea și este cercetat în dosarul nr.189/P/2012 aparținând de Parchetul de pe lângă J. Ș. S. pentru săvârșirea infracțiunilor de lovire urmărirea penală fiind începută la data de_ . Inculpatul K. este cercetat în dosarul nr.1636/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. Ș. S. urmărirea penală fiind începută în această cauză la data de_ pentru infracțiunile de distrugere și ultraj contra bunelor moravuri. De asemene,a consideră că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, în ceea ce-i privește pe toți inculpații pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina lor este închisoarea de la 6 luni la 5 ani iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Arată că inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni cu grad ridicat de pericol social apreciind că în cauză nu există doar indicii că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor ci sunt chiar probe în acest sens. În concluzie, solicită respingerea recursurilor formulate de inculpații recurenți apreciind soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

În replică, apărătorul inculpatului recurent C. M. P., av. P. M., arată că între inculpatul C. și ceilalți inculpați nu a existat niciodată o înțelegere privind realizarea unui profit de pe urma recuperării sumei de la partea vătămată. De altfel reprezentanta parchetului nu face azi nicio referire expresă la inculpatul C. .

Apărătorul inculpatului recurent K. V. G., av. Tulbure C., arată că la dosarul cauzei nu există probe că între inculpatul C. și inculpatul K. ar fi existat vreo înțelegere cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, inculpatul K. a fost doar șofer și nu l-a cunoscut niciodată pe inculpatul C. și deci nu putea avea vreo înțelegere cu acesta.

Reprezentanta parchetului, suplimentar pentru a dovedi implicarea inculpatului K., depune o serie de înscrisuri, filele 48-59, care cuprind acte de urmărire penală efectuate în data de_ respectiv declarația martorei Gui I. și procesul verbal de recunoaștere a inculpaților P. și

K. din planșele fotografice puse la dispoziție de organele de urmărire penală. De asemenea,

prezintă procese verbale de investigații privind vizualizarea imaginilor surprinse de camerele video amplasate în centrul loc. Valcău de Jos fiind surprins în trafic autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ în localitatea Valcău de Jos.

Se prezintă spre vedere apărătorilor inculpaților înscrisurile depuse de reprezentanta parchetului.

Apărătorul inculpatului recurent C. M. P., av. P. M. și apărătorul inculpatului recurent K. V. G., av. Tulbure C., arată că nu sunt de acord a se depune înscrisurile și implicit a fi luate în considerare în această fază procesuală arătând că au luat la cunoștință despre conținutul înscrisurilor în momentul judecării recursurilor și nu pot fi depuse la dosar.

Președintele completului de judecată încuviințează depunerea la dosar a actelor prezentate de reprezentanta parchetului la acest termen de judecată.

Inculpatul recurent P. F., având cuvântul, declară că este nevinovat și dorește să fie cercetat în stare de libertate.

Inculpatul recurent C. M. P., având cuvântul, arată că într-adevăr a dat bani cu împrumutul părții vătămate, a încercat să-și recupereze banii împrumutați însă nu a agresat pe nimeni, nu i-a contactat pe ceilalți doi inculpați ci ei l-au contactat pe el, nu a făcut nicio înțelegere cu ei și nu le-a promis nimic în schimbul recuperării datoriei și nu avea cunoștință despre metodele folosite de cei doi inculpați pentru recuperarea banilor. Regretă cele întâmplate și declară că este de acord cu susținerile și cererile apărătorului său av. P. M. .

Inculpatul recurent K. V. G., având cuvântul, declară că este de acord cu susținerile și cererile apărătorului său av. Tulbure C. și dorește să fie cercetat în stare de libertate. Arată că el doar a fost chemat să fie de față în momentul în care partea vătămată îi restituie inculpatului C. banii împrumutați.

Instanța, în baza actelor și lucrărilor existente la dosar reține cauza în pronunțare.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_, ora 14.05, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat arestarea preventivă a inculpaților P. F., K.

V. -G. și C. M. P., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj, în forma de participație a autoratului și în stare de recidivă postcondamnatorie în cazul inculpatului P. F., prevăzută de art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) și art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, respectiv în forma de participație a complicității în cazul inculpaților K. V. -G. și C. M.

P., prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, faptele constând în esență în aceea că inculpatul P. F. l-a amenințat cu acte de violență pe partea vătămată Szocs Zoltan-Geza, pentru a-l determina să-i restituie inculpatului C.

M. P. suma de 5.000 euro, iar ceilalți doi inculpați l-au sprijinit în această activitate, inculpatul

K. V. -G. dându-i sfaturi legate de modul în care urmează să procedeze și ce anume să îi transmită părții vătămate, iar inculpatul C. M. P. declarându-se mulțumit de demersurile întreprinse și încurajându-l să continue în aceeași manieră.

În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a făcut referire la dispozițiile art.143, art.148 lit.d) și f) în cazul inculpaților P. F. și K. V.

G. și, respectiv art.148 lit.f) în cazul inculpatului C. M. P., precum și la art.136 Cod procedură penală, ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a inculpaților.

Inculpații au fost reținuți pentru 24 de ore fiecare, astfel: P. F. de la data de_ ora 00.50, K. V. G. de la data de_ ora 02.30, iar inculpatul C. M. P. de la data de_ ora 23.20, în cazul tuturor durata reținerii expirând la data de_ ora 18.00, ca urmare a deducerii intervalului de timp în care au fost conduși la sediul Parchetului și audiați.

De asemenea, prin Ordonanța Parchetului de pe Tribunalul Sălaj din data de_ din dosar nr.208/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților P. F. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a) și art.37 lit.a) Cod penal, respectiv K. V. -G. și C. M. P. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a) Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut, referitor la starea de fapt, că din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală, rezultând că în anul 2005, inculpatul C. M. i-ar fi împrumutat părții vătămate Szocs Zoltan-Geza suma de 5.000 euro, încheind cu acesta doar un contract olograf. Nu și-a mai recuperat acești bani deși a apelat la diferite persoane și la diverse modalități în acest scop. În data de_, inculpatul K. V. i-a comunicat lui P. F. acest aspect, despre care a luat cunoștință de la alte persoane, sugerându-i în același timp să îl determine pe partea vătămată să procedeze la restituirea împrumutului, iar în data de_ inculpatul P. F. l-a contactat pe inculpatul C. M., căruia i-a propus să îi recupereze suma de 5.000 de euro, precizând că îl va amenința pe Szocs Zoltan pentru a-l determina să plătească banii. Inculpatul C. M. a fost de acord cu această propunere, astfel că în aceeași dată, P. F., însoțit de K. V. G. l-a căutat pe Szocs Zoltan și în aceeași zi l-a și sunat pe acesta, transmițându-i că dacă nu îi restituie lui C. M. suma de 5.000 de euro, va avea de suferit. În acest sens, prin mai multe convorbiri din acea zi și din zilele următoare îi transmite că va fi bătut, indicând și numele unor persoane din Ș. S., cunoscute pentru implicarea în mai multe fapte de violență: Măgureanu, Chinezu, Olteanu. În unele convorbiri îi indică direct că dacă nu dă banii va ajunge în sac, în altele îi spune că nu vrea să pățească ca și Fifi din Ș., căruia i-a dat în cap cu o bâtă de baseball, fiind internat la reanimare la un spital din C. Napoca.

În acest sens sunt relevante o serie de convorbiri telefonice.

În urma amenințărilor repetate, partea vătămată a apelat la organele de poliție, astfel că în data de_ s-a organizat prinderea în flagrant a inculpaților, ceea ce s-a și reușit, după momentul în care inculpatul C. a primit de la partea vătămată suma de 4.500 de euro, acest moment fiind surprins și video, inclusiv de camerele de supraveghere din curtea magazinului Multicom din municipiul Z., unde a avut loc predarea efectivă a banilor și, apoi, prinderea celor trei inculpați. Din imaginile și discuțiile înregistrate cu această ocazie rezultă că toți cei 3 inculpați erau la curent cu ce se întâmpla, dovedind cooperarea dintre aceștia. Inclusiv din imaginile surprinse de camerele de supraveghere demonstrează că cei trei au vrut să plece împreună cu autoturismul imediat după ce au primit banii, chiar lovind autoturismul echipajului care a intervenit pentru prinderea lor.

Inculpații P. F. și K. V. G. au recunoscut parțial comiterea faptelor reținute în sarcina lor, iar inculpatul C. M. P. a recunoscut integral comiterea faptei, declarațiile acestuia din urmă coroborându-se cu cele ale părții vătămate, cu o parte din declarațiile celorlalți doi inculpați, dar și cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Inculpatul P. F. a negat inițial orice implicare în activitatea infracțională, însă ulterior, cu ocazia prezentării sale în fața judecătorului cu propunere de arestare preventivă, după analizarea dosarului, îndeosebi a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice, și-a reconsiderat poziția, recunoscând că a discutat la telefon cu partea vătămată, însă a făcut aceasta la rugămintea inculpatului C. M. P., care i-a promis că îl va ajuta să facă mai repede școala de șoferi în vederea obținerii permisului de conducere pentru categoriile C și E și nu l-a amenințat pe acesta în cadrul discuțiilor telefonice, ci doar s-au jignit reciproc.

Aceste susțineri ale inculpatului sunt contrazise de conținutul convorbirilor telefonice purtate de cei doi, din care rezultă amenințări clare aduse la adresa părții vătămate, respectiv:

"…dacă tu nu-i dai banii la unchiul, aștia cinci mii, tu n-ajungi bine…";, "vezi că nu mai ai țară de trăit cu prostii de-astea…";, "nu mai ai tu scăpare…";, "tu nu ajungi bine, fraiere. În sac intri tu. În

sac de plastic și te măn â ncă peștii ";, "…am văzut că era o femeie într-o mașină chair la intersecție când am venit la tine. Și are vreun rost să pierzi mai mult de cinci mii…";

În ceea ce privește inițiativa activității desfășurate, contrar celor susținute de inculpatul P., aceasta nu i-a aparținut inculpatului C. M. P., ci inculpatului K. V. G., cei doi - P. și Comiati - căutând-o în data de_ pe mama inculpatului C. la domiciliu, în localitatea Valcău și sugerându-i acesteia că îl pot ajuta pe fiul său în recuperarea datoriei de la partea vătămată.

Referitor la sinceritatea inculpatului, s-a reținut încă un aspect, și anume că acesta a susținut că în curte la Multicom nu a discutat cu nimeni, ci doar a asistat la predarea plicului și la discuțiile purtate, or, din înregistrările video de pe camerele de supraveghere aparținând magazinului este vizibil că acesta a discutat expres cu partea vătămată, gesticulând la adresa lui, într-o oarecare

măsură chiar amenințător. De altfel, și ceilalți doi inculpați au arătat că Olteanu a vorbit cu partea vătămată în împrejurările în discuție.

Inculpatul K. V. G. nu a recunoscut decât parțial implicarea sa în activitatea infracțională, negând că acesta ar fi avut inițiativa acestei activități și a încercat să arunce responsabilitatea în exclusivitate asupra inculpatului P. F., despre care a afirmat că "nu e normal cu capul";. De asemenea, acesta a susținut în declarațiile sale că nu a fost de acord să facă deplasarea la Z. pentru a asista la momentul predării banilor către inculpatul C. M. P., făcând această deplasare la insistențele inculpatului P. și apoi și ale inculpatului C., dar și că nu i-ar fi spus niciodată inculpatului P. să amenințe pe cineva, ci doar a făcut glume cu acesta la telefon, întrucât știe că "Olteanu este mai nebun la cap.";

Aceste susțineri sunt contrazise și în cazul său de conținutul convorbirilor telefonice purtate de acest inculpat cu partea vătămată, din care rezultă că tocmai el i-a pus în vedere părții vătămate să îl anunțe despre momentul în care se întâlnește cu inculpatul C. pentru a-i da banii pentru a fi de față .

Referitor la momentele anterioare surprinderii în flagrant, inculpatul K. V. G. a susținut că a rămas inițial în mașină și nu a coborât decât atunci când i-a văzut pe inculpatul C. și pe partea vătămată ajungând în curtea magazinului, că era în drum spre aceștia, la o distanță de aproximativ 2 m când s-a făcut predarea plicului și că apoi, în momentul intervenirii discuțiilor dintre inculpatul C. și partea vătămată legată de originalul contractului, s-a întors și a plecat. Or, imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale magazinului (f.108) atestă că inculpații P. și

K. au coborât deodată din mașină și i-au așteptat pe partea vătămată și inculpatul C., inculpatul K. a analizat fie plicul cu bani, fie înscrisurile aflate în posesia inculpatului C., întreg dosarul fiind în mâinile sale, apoi au plecat împreună spre mașină, înainte de a se urca verificând și dacă vine după ei și acesta din urmă.

În ceea ce îl privește pe inculpatul C. M. P., acesta a recunoscut comiterea faptei, declarând că a recurs la această modalitate în vederea recuperării datoriei, datorită timpului scurs și faptului că nu a reușit acest lucru prin niciuna dintre modalitățile în care a încercat. De asemenea, a susținut inculpatul că nu i-a spus niciodată inculpatului P. zis Olteanu "să îl omoare sau să îl schingiuiască pe Zoli, ci doar să îl sperie, să-l țină tot timpul sub presiune";, recunoscând așadar complicitatea la actele de amenințare la adresa părții vătămate, aspecte care rezultă și din convorbirile telefonice dintre cei doi redate anterior.

Raportat la starea de fapt expusă, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.149¹Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților.

Astfel, potrivit acestui text, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

În ceea ce privește sintagma de "indicii temeinice";, legiuitorul a arătat în art.68¹Cod procedură penală că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta, acestei noțiuni din dreptul intern corespunzându-i sintagma de motive verosimile folosita de art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, și care potrivit jurisprudenței Cu-rții Europene a Drepturilor Omului în materie reprezintă fapte sau informații de natură sa convingă un observator obiectiv că persoana în cauză a comis o infracțiune (cauza Fox, Campbell și Hartley c.Regatului Unit), fără a fi însă necesar ca aceste date să aibă aceeași forță cu cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula acuzarea (cauzele McKay c.Regatului Unit și O"Hara c.Regatului Unit).

Ținând cont de starea de fapt expusă anterior, dar și de actele premergătoare întocmite și de probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele, instanța a considerat că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens sunt relevante declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților, cu precizările expuse anterior, declarațiile martorului P. S., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de_, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, imaginile video existente la dosar.

Procedând la analizarea temeiurilor care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpați, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.d) și f) Cod procedură penală în cazul inculpaților P. F. și K. V. G. și, respectiv cele prevăzute de art.148 lit.f) Cod procedură penală în cazul inculpatului C. M. P. .

Astfel, în privința temeiului prevăzut de a rt.148 al in.1 lit.d) Cod procedur ă penală , se reține că dispozițiile art.148 lit.d) trebuie coroborate cu cele de la art.143 Cod procedură penală, astfel încât este necesar să existe o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune după ce ant e rior fusese începută urm ărire a penală împotriva sa pentru săvârșirea unei

alte infra cțiuni , indiferent dacă pentru infracțiunea anterioară a fost pusă sau nu în mișcare acțiunea penală.

Inculpatul P. F. a mai fost condamnat anterior la 2 pedepse rezultante cu închisoare, ultima oară la data de_ pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere, uz de fals și ultraj, această hotărâre nefiind definitivă, însă a fost pronunțată raportat și la prevederile art.3201 Cod procedură penală, care presupun recunoașterea faptelor și a vinovăției de către inculpat. De asemenea,

inculpatul mai este cercetat în dos.nr.189/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Ș. S. pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, în acest dosar fiind începută urmărirea penală la data de _

În ceea ce îl privește pe inculpatul K. V. G., indiferent de împrejurarea că acea condamnare suferită de acesta în Ungaria în anul 2003 a fost sau nu recunoscută în România, incidența temeiului de arestare în discuție se raportează la împrejurarea că în dosarul nr.1636/P/2012 al Parchetului de pe lângă J. Ș. S. a fost începută la data de_ urmărirea penală împotriva sa, alături de alți inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor de distrugere și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Prin comiterea infracțiunii de șantaj de către inculpatul P. F. și, respectiv de complicitate la șantaj de către inculpatul K. V. G. la data de_, se remarcă incidența acestui temei de arestare în cauza de față.

De asemenea, se constată că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.f) Cod

procedur ă penal ă în cazul tuturor celor trei inculpați. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile comise este închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestuia, acuzați de comiterea unei infracțiuni cu grad ridicat de pericol social. Și referitor la acest temei trebuie să existe o suspiciune rezonabilă că inculpații au comis infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 4 ani, această condiție fiind analizată anterior de instanță.

Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților pentru ordinea publică, instanța a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, decurgând din natura și modalitatea de săvârșire a acestora, cât și circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, astfel cum sunt acestea prevăzute la art.136 alin.8 Cod procedură penală.

Analizând activitatea infracțională descrisă anterior și implicit circumstanțele personale ale fiecărui inculpat, instanța a reținut că inculpatul P. F., prin modul în care a acționat și amenințările aduse părții vătămate, se dovedește a fi o persoană extrem de agresivă, fără scrupule în desfășurarea activității infracționale, personal exprimându-se în cadrul convorbirilor telefonice în care a și proferat amenințările că nu se teme de justiție sau de organele legii. Mai mult, acesta are și antecedente penale, inclusiv pentru alte infracțiuni comise cu violență, fiind în același timp cercetat și în alt dosar pentru infracțiunea de lovire, fiind vorba despre o plângere penală pentru agresarea unei persoane cu o bâtă de baseball, despre care acesta și vorbește cu extremă lejeritate în cadrul acelorași convorbiri telefonice amintite. Mai mult, inculpatul P. F. este recidivist postcondamnatoriu, fapta fiind comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate a unei pedepse anterioare, astfel că, în situația în care acesta va fi condamnat, se va impune revocarea suspendării condiționate și executarea pedepselor în întregime cu privare de libertate, aspect de natură să sublinieze pericolul ca acest inculpat, mai mult decât ceilalți, să se sustragă de la procesul

penal, cu atât mai mult cu cât vorbește în repetate rânduri despre faptul că majoritatea timpului este plecat din țară, având "afaceri"; în străinătate.

Inculpatul K. V. G. a fost cel care a avut inițiativa activității infracționale, potrivit convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul P. F. reieșind că acesta a fost cel care a aflat despre datoria părții vătămate către inculpatul C. și care a propus atât abordarea mamei acestuia din urmă, cât și inițierea demersurilor de recuperare a datoriei. Chiar dacă în faza de soluționare a propunerii de arestare preventivă nu se poate discuta încadrarea juridică a faptelor, în privința acestui inculpat, raportat la cele de mai sus, există cel puțin indicii că a desfășurat și activitate de instigare a inculpatului P. F. la comiterea infracțiunii de șantaj, nu doar de complicitate, prin sfătuirea coinculpatului în privința modului de abordare a părții vătămate. Mai mult, este evident chiar din declarațiile sale că încearcă să arunce întreaga responsabilitate asupra acestuia din urmă, profitând de intelectul și nivelul de pregătire mai scăzut al acestuia din urmă. Toate acestea, coroborat cu împrejurarea că este cercetat în prezent și pentru alte fapte de violență, sunt de natură să sublinieze caracterul violent al inculpatului și implicit gradul ridicat de pericol social al său personal.

Nu este de neglijat în privința ambilor inculpați, P. și K., că în cadrul uneia dintre convorbirile purtate, aceștia se înțeleg să "îi spună cu buna"; părții vătămate, întrucât poate vor mai

"colabora"; cu el, ceea ce conduce la ideea unor viitoare încercări de recuperare a unor sume de bani de la acesta, cu atât mai mult cu cât aceștia discută și despre alte posibile "țepe"; pe care partea vătămată le-ar fi dat altor persoane.

În ceea ce îl privește pe inculpatul C. M. P., instanța a reținut că acesta, deși a fost cel mai sincer dintre cei trei, a acceptat totuși oferta celorlalți inculpați de a recurge la modalități ilegale pentru a-și recupera o datorie pe care partea vătămată o avea față de el și, mai mult decât atât, l-a încurajat pe inculpatul P. F. să mențină o continuă presiune asupra părții vătămate până când acesta îi va restitui datoria. Împrejurarea că partea vătămată a avut un comportament îndoielnic, la rândul său, față de inculpat, dar și față de alte persoane, aspecte subliniate în repetate rânduri de către inculpat, nu este de natură să diminueze gradul de pericol social al faptei sau al inculpatului, putând să reprezinte cel mult o circumstanță atenuantă la momentul individualizării judiciare a pedepsei. Refuzul părții vătămate de restituire a împrumutului nu poate justifica recurgerea de către acesta la serviciile unor persoane agresive pentru a-l speria și a-l determina pe acesta să achite datoria, inculpatul având la dispoziție mijloace licite de încercare a recuperării datoriei, atât calea acțiunii civile, acesta nefăcând vreo dovadă că a promovat o asemenea acțiune în instanță, cât și calea unei eventuale plângeri penale, ceea ce de asemenea nu s-a dovedit.

De asemenea, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului C. M. P., instanța a reținut și faptul că deși acesta nu are antecedente penale, acest aspect nu este de natură să împiedice luarea măsurii arestării preventive față de el, raportat îndeosebi la gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a faptei și la tendința manifestată de acesta de a-și face singur dreptate, recurgând la amenințări în vederea recuperării unei datorii.

La aprecierea în concret a gradului de pericol social, instanța a avut în vedere și atitudinea tuturor inculpaților, constând în lipsa de respect față de autorități, față de drepturile și libertățile individuale și relațiile de conviețuire socială, ceea ce denotă o periculozitate sporită a acestora și a faptelor reținute în sarcina lor. Din modul în care aceștia au acționat a rezultat disprețul față de lege și autoritățile însărcinate cu administrarea justiției, protejându-și singuri drepturile prin amenințare cu violența.

Din probele administrate până în prezent a rezultat că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității, iar o manifestare de clemență în prezenta cauză, apreciată absolut nejustificată față de cele expuse anterior, nu ar face decât să încurajeze comportamentele infracționale de genul celor reținute în sarcina celor trei inculpați.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, faptele pentru care sunt cercetați inculpații întrunesc toate elementele menționate.

Acțiunile celor trei inculpați nu sunt doar în neconcordanță cu normele sociale și morale, dar sunt de natură să determine o adevărată panică în rândul persoanelor care iau cunoștință despre comportamentul lor. Acest comportament al inculpaților, coroborat cu atitudinea față de autorități, au creat indignare și dezaprobare în cadrul comunității locale.

Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c.Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.

Sub același aspect al pericolului public, instanța a considerat, prin prisma aspectelor expuse anterior, că există și riscul comiterii de către inculpați a unor noi infracțiuni, în special din partea inculpaților P. și K. și chiar împotriva aceleiași persoane vătămate, având în vedere convorbirile lor despre alte datorii avute de aceasta și despre o posibilă "colaborare"; viitoare cu acesta.

Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, existând un risc de influențare a părții vătămate și a eventualilor martori, cu atât mai mult cu cât în privința inculpaților P. și K., aceștia sunt cunoscuți ca fiind agresivi în zona unde locuiesc, respectiv în Ș. S., astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpaților, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal.

Mai mult, inculpatul P. F. și-a schimbat deja declarațiile date pe parcursul procesului penale, fără a putea oferi vreo explicație plauzibilă sub acest aspect, iar sinceritatea declarațiilor date de către inculpații P. și K. în special este serios pusă la îndoială, după cum s-a arătat anterior, astfel că și din acest punct de vedere procesul penal ar putea fi influențat și afectată așadar buna sa desfășurare.

Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana fiecărui inculpat, care s-au dovedit a fi persoane agresive, violente, încercând totodată să înlăture răspunderea lor penală și neconștientizând cu adevărat gravitatea faptelor comise prin încercarea de a-și face dreptate prin intermediul unor modalități nelegale, în cazul inculpatului C. M. P. .

Față de motivele expuse anterior, văzând dispozițiile art.149¹, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit.d) și f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, de la data de 31 mai 2013 până la data de 28 iunie 2013 inclusiv, urmând a se emite mandate de arestare preventivă a

inculpaților în acest sens.

Impotriva acestei incheieri au declarat recurs inculpatii K. V. -G. ,C. M. P. si

P. F. ,solicitind judecarea in stare de libertate.

In motivele de recurs formulate in scris de catre aparatorul inculpatului C. M. P. fila 20 s-a aratat ca hotararea pronuntata de catre instanta de fomd este netemeinica si nelegala,intrucat pentru buna desfasurare a urmariri penale se poate lua fata de inculpatul C. M. P. si o masura neprivativa de libertate,avand in vedere faptul ca el a recunoscut in totalitate comiterea faptei,ca pericolul social al faptei este redus.

Examinind recursurile declarate,tribunalul a retinut ca recursurile declarate de catre inculpatii K. V. -G. si P. F. sunt nefondate,urmand a fi respinse,iar recursul declarat de catre inculpatul C. M. P. este fondat,urmand a fi admis,pentru urmatoarele considerente

Inculpatii sunt cercetati in dosarul nr.208/P/2013 al Parchetului de pe langa T. S.

,sosar in care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților P. F. pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj prevăzute de art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a) și art.37 lit.a) Cod penal, respectiv K. V. -G. și C. M. P. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la șantaj, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a) Cod penal.

In fapt ,se retine că în anul 2005, inculpatul C. M. i-ar fi împrumutat părții vătămate Szocs Zoltan-Geza suma de 5.000 euro, încheind cu acesta doar un contract olograf. Nu și-a mai recuperat acești bani deși a apelat la diferite persoane și la diverse modalități în acest scop. În data de_, inculpatul K. V. i-a comunicat lui P. F. acest aspect, despre care a luat cunoștință de la alte persoane, sugerându-i în același timp să îl determine pe partea vătămată să procedeze la restituirea împrumutului, iar în data de_ inculpatul P. F. l-a contactat pe inculpatul C. M., căruia i-a propus să îi recupereze suma de 5.000 de euro, precizând că îl va amenința pe Szocs Zoltan pentru a-l determina să plătească banii. Inculpatul C. M. a fost de acord cu această propunere, astfel că în aceeași dată, P. F., însoțit de K. V. G. l-a căutat pe Szocs Zoltan și în aceeași zi l-a și sunat pe acesta, transmițându-i că dacă nu îi restituie lui

C. M. suma de 5.000 de euro, va avea de suferit. În acest sens, prin mai multe convorbiri din acea zi și din zilele următoare îi transmite că va fi bătut, indicând și numele unor persoane din Ș.

S., cunoscute pentru implicarea în mai multe fapte de violență: Măgureanu, Chinezu, Olteanu.

Inițiativa activității desfășurate, contrar celor susținute de inculpatul P., nu i-a aparținut inculpatului C. M. P., ci inculpatului K. V. G., cei doi - P. și K. - căutând-o în data de_ pe mama inculpatului C. la domiciliu, în localitatea Valcău și sugerându-i acesteia că îl pot ajuta pe fiul său în recuperarea datoriei de la partea vatamata.

In urma acestor amenintari partea vatamata a apelat la organele de politie ,astfel ca in data de_ s-a organizat un flagrant pentru prinderea inculpatilor.Din transcrierea convorbirilor telefonice si din filmarile camerelor de supraveghere s-a retinut ca implicarea tuturor celor 3 inculpati in recuperarea banilor.

Potrivit art. 68¹C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpatii au comis faptele pentru care sunt cercetati. În acest sens, sunt relevante declarațiile date de partea vatamata ,de mama inculpatului C. M. ,de inculpatul C. M. ,transcrierea convorbirilor telefonice,procesul verbal de flagrant.

Așadar, în raport cu probatoriul administrat până în prezent, exista presupunerea rezonabila ca inculpatii au comis faptele pentru care sunt cercetati.

Propunerea de arestare preventiva a inculpatilor s-a facut in temeiul art.148 lit.d si f cpp pentru inculpatii P. și K. si art.148 lit f cpp pentru inculpatul C. M. .

In mod corect instanta de fond a retinut ca fiind indeplinita conditia prevazuta de art.148 lit.d cpp,avand in vedere cazierul inculpatilor.

De asemenea, se constată că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoare mai mare de 4 ani. Totodată, judecătorul apreciază că lăsarea în libertate a inculpatilor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a inculpatilor, cercetati pentru comiterea unei infracțiuni cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor,din atingerea adusă libertatii persoanei.Insa,in privinta inculpaului C.

M. P. nu exista probe certe ca lasat in libertate acesta ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica,ca in cazul celorlaltor inculpati,avand in vedere faptul ca initiativa infractionala a apartinut inculpatilor P. si K., ei au fost cei care l-au cautat pe inculpatul C. ,tot ei au fost cei care au amenintat-o pe partea vatamata,in vederea recuperarii banilor.De asemenea acesti 2 inculpati sunt cunoscuti ,cum de altfel s-au autodeclarat si ei ca si persoane violente,asa cum rezulta din interceptarile de convorbiri telefonice.

Pentru aceste considerente,avand in vedere conduita inculpatului C. M. P. ,faptul ca acesta are un loc de munca,nu are antecedente penale,este o persoana integrata in societate,s-a apreciat ca buna desfasurare a urmaririi penale se poate realiza si cu inculpatul lasat in libertate,cu insituirea anumitor obligatii in sarcina lui.

Astfel,in baza art.385/15 pct.1 lit d cpp amite recursul declarat de inculpatul C. M. P., împotriva încheierii penale nr.31/A/_ a Judecătoriei Z. .

Casează hotărârea atacată în privința măsurii luată față de inculpatul C. M. P. și rejudecând în fond cauza, în baza art.149¹Cod procedură penală respinge propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj de luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul C.

M. .

În baza art.139 Cod procedură penală dispune luarea față de acest inculpat a măsurii de a nu părăsi țara prev. de art.145¹Cod procedură penală, pe o durată de 30 zile.

Pe durata măsurii inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:

a)să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, respectiv Poliția Mun. Z. ori de câte ori este chemat;

b)să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

c)să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; d)să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art.145 alin.12Cod procedură penală se impune inculpatului ca pe durata obligării de a nu părăsi țara să respecte următoarele obligații:

a)nu se va apropia de partea vătămată Szocs Zoltan Geza și de familia acestuia; b)nu va lua legătura cu inculpații P. F. și K. V. G. .

În caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor impuse se va înlocui măsura luată cu măsura arestării preventive.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. M. .

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. F. și K. V. G. împotriva aceleiași încheieri penale.

Obligă pe inculpatul P. F. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj, iar pe inculpatul K. V. G. la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru aceste motive, În numele Legii Decide:

Admite recursul declarat de inculpatul C. M. P., împotriva încheierii penale nr.31/A/_ a Judecătoriei Z. .