Încheierea penală nr. 219/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

Încheierea penală cu nr. 219/ÎR/2013

Ședința publică din 29 august 2013 Tribunalul format din :

PREȘEDINTE: B. D., judecător

: P. L. E. ,

vicepreședinte tribunal

	: B.	S.	I., judecător
GREFIER	: M.	C.	N.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud reprezentat prin

P. IONELIA, procuror

S-a luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații L. H. și N. I. D., împotriva Încheierii penale cu nr. 30/27 august 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal cu nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest L. H. fiind asistat de av. Feier Mihai apărător ales, inculpatul recurent, în stare de arest N. I. D. fiind asistat de av. Coman A. apărător din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care :

Analizând actele și lucrările dosarului se constată că s-a depus un memoriu cuprinzând motivele de recurs de către inculpatul L. H. .

Avocat Feier Mihai depune la dosar un memoriu în care inculpatul L.

H. își exprimă punctul de vedere și căruia i se dă citire de către președintele de complet.

Reprezentantul Ministerului Public arată că a luat la cunoștință de memoriul cu dezvoltarea motivelor de recurs, depus la dosar de către inculpatul

L. H. .

De asemenea, depune o ordonanță emisă la data de 9 iulie 2013 în dosarul cu nr. 3483/P/2012 a Pachetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, privind pe inculpatul L. H., căreia i se dă citire de către președintele de complet.

Mai arată că a înmânat un exemplar din această ordonanță și apărătorului inculpatului.

Inculpații recurenți arată că își mențin recursurile astfel cum au fost formulate.

Apărătorii inculpaților, ca și aceștia personal arată că nu ai au cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu mai are cereri de formulat și solicită judecarea cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, instanța apreciind cauza în stare de judecată, acordă cuvântul părților în dezbaterea acesteia.

Avocat Feier Mihai pentru inculpatul L. H., solicită în baza disp.art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d rap.la art.385 ind. 6 al. 3 Cod procedură penală, admiterea recursului formulat, casarea în întregime a Încheierii penale nr. 30/CC/2013 a Judecătoriei Bistrița și în urma rejudecării solicită ca, în principal, să se respingă ca neîntemeiată propunerea de arestare preventivă, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița în ce îl privește pe inculpatul pe care îl reprezintă, iar în subsidiar solicită a se lua față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Mai arată că prin încheierea recurată s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului L. H. pentru o perioadă de 29 de zile, motivarea instanței mergând după propunere și motivele invocate de către procuror, s-a rezumat la incidența disp.art. 148 lit. f și art. 143 Cod procedură penală. De asemenea, arată că nu contestă că în cauză ar fi cel puțin indicii temeinice în ce-l privește pe inculpat, de săvârșirea infracțiunii, aceasta fiind recunoscută parțial, în ce privește obiectele care ar fi fost sustrase la momentul respectiv. La fel prima condiție prev. art. 148 lit. f, respectiv cuantumul minim al pedepsei închisorii raportat la infracțiunea săvârșită apreciază că și aceasta este îndeplinită.

Apreciază soluția ca nelegală și netemeinică în ce privește faptul că s-a apreciat că în cauză ar fi incidente și teza a II-a a art. 148 lit. f, respectiv că lăsarea în libertate a inculpatului ar fi probată în sensul că ar cauza un pericol concret pentru ordinea publică. Observând motivele invocate de către instanță, apreciază că acestea se circumscriu practic doar faptei și calificării acesteia, toate argumentele pe care instanța își argumentează soluția, respectiv necesitatea luării măsurii arestului preventiv rap.la disp.art. 148 lit. f, ar fi pentru că au fost săvârșite fapta de două persoane, că a fost pe timp de noapte și că s- a săvârșit prin efracție. În aprecierea sa, aceste elemente atrag o anumită încadrare juridică, cu minimă relevanță asupra pericolului pentru ordinea publică pe care inculpatul o poate prezenta, în măsura în care este lăsat în libertate.

De asemenea, arată că, se mai argumentează în sensul că fapta ar fi fost premeditată, iar acesta apreciază că este singurul aspect care vine în plus față de încadrarea juridică și care argumentează necesitatea luării măsurii arestului preventiv. Însă premeditarea nu a găsit-o în încadrarea juridică și pe de altă parte nu rezultă de nicăieri. rezoluția infracțională, după cum se poate observa din declarații, s-a luat după ce "oamenii au fost liniștiți, la un moment dat, după un meci de fotbal";, au băut ceva și le-a trecut prin cap să săvârșească și o infracțiune. Pentru a fi premeditată fapta, ar fi trebuit să rezulte din probele dosarului că ar fi fost minime pregătiri, minime diligențe, ori pătrunderea în anexă prin înlăturarea grilajului, pătrunderea în incinta imobilului, s-au făcut cu ajutorul unui topor și a unui par găsite chiar în curtea respectivă, inculpații nu au avut nimic pentru ca să se poată susține că a fost vorba de o premeditare.

În aprecierea sa se vorbește de niște construcții juridice menite să suplinească lipsa de probe în ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, deoarece probele solicitate de textul de lege nu au fost depuse. La fel apreciază că se folosesc cuvinte mari cum ar fi " faptă deosebit de gravă"; sau

"gravitate extrem de mare a faptei";, însă apreciază că trebuie să se raporteze și la faptă pentru că nu se poate să se raporteze doar la încadrarea juridică. La fel, ipoteze de genul "ce s-ar fi întâmplat dacă";, sunt ipoteze care în aprecierea sa nu își au rostul în luarea unei măsuri preventive, trebuie văzut în concret raportat la textul de lege, dacă este îndeplinit sau nu.

De asemenea, arată că se mai fac referiri și în mod stereotipic la reacția opiniei publice și a mass media dacă inculpații ar fi lăsați în libertate, ori trebuie reținut că fapta nu a avut nici cea mai mică rezonanță publică, iar justiția încă nu este înfăptuită de presă. În aceeași ordine de idei arată că, raționamentul instanței ar justifica luarea măsurii preventive pentru orice furt sau orice infracțiune.

În ce privește prejudiciul, solicită a se observa că în propunere se face referire la un prejudiciu destul de mare de aproximativ 7200 euro, însă în momentul de față nu există date cu privire la acest prejudiciu. La dispoziția instanței s-a pus o fotografie cu mai multe bunuri din care până în prezent s-a dovedit că au fost sustrase vreo 2-3 și din care, nu toate erau de valoare. Obiectul identificat, respectiv acea brățară găsită la inculpat, cu ocazia percheziției nu este de valoare, este un obiect fără valoare economică, respectiv un gablonz și se pretinde a se accepta în ce privește suma totală a prejudiciului, ca fiind dintr-un material prețios.

Astfel, din punctul său de vedere, apreciază că fără a se putea dovedi pericolul concret pentru ordinea publică nu se poate lua față de inculpat măsura preventivă .

De asemenea, opinează că nu s-ar impune luarea nici unei măsuri preventive față de inculpat în condițiile date, iar în acest sens solicită a se observa lipsa antecedentelor penale. Din fișa de cazier nu rezultă că inculpatul ar fi săvârșit nici o altă infracțiune până în momentul de față. Măsura preventivă o apreciază că este excesivă având în vedere că și pedeapsa care ar urma să fie aplicată crede, raportat la practica instanței, că nu ar urma a fi cu executare, astfel, nu se poate aplica arest preventiv doar preconizând și anticipând executarea. În aprecierea sa, nu este probabilă o soluție cu executare în condițiile în care există un singur act material de furt calificat și un infractor primar.

Mai arată că s-a depus de către procuror la dosar o ordonanță din care ar rezulta că inculpatul ar mai fi fost cercetat pentru ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii și ordinii publice, însă dacă se observă motivarea se va vedea că din acel incident, în care au fost implicate mai multe persoane inculpatul a ieșit cu 54-55 de zile de îngrijiri medicale, cu mâna ruptă și cu o tijă care și în momentul de față acesta o are și crede că ar trebui să se dea și acestui aspect relevanță, pe lângă acea că parchetul a dispus aplicarea sancțiunii administrative, raportat la faptul că celelalte persoane aveau maxim 4-5 zile de îngrijiri medicale.

De asemenea, arată că se susține, destul de grav, faptul că inculpatul ar fi predispus la săvârșirea acestui gen de infracțiuni, respectiv infracțiuni contra patrimoniului și se aduc două declarații a unor persoane din care rezultă că le- ar fi propus săvârșirea de noi infracțiuni. Însă în aprecierea sa, o dovadă mai

bună decât fișa de cazier că inculpatul nu este predispus la săvârșirea de astfel de infracțiuni, nu crede că ar exista vreo alta.

Raportat la vârsta inculpatului, la faptul că a recunoscut fapta, în încadrarea juridică care este, că a sprijinit într-un anumit fel și a colaborat cu organele de cercetare, consideră că soluția adoptată este neîntemeiată, excesivă, în subsidiar, este excesivă, dar în primul rând neîntemeiată, neimpunându-se luarea nici unei măsuri preventive în condițiile în care, nu înțelege în ce sens arestarea preventivă ar servi scopul luării măsurii preventive, în prezenta cauză decât ca și o măsură de sancțiune anticipată înainte de pronunțarea unei hotărâri.

În măsura în care se va aprecia că se impune luarea unei măsuri preventive să se dispună luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.

Avocat Coman A. pentru inculpatul N. I. D., solicită ca în baza disp.art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza în principal să se respingă propunerea de arestare preventivă a inculpatului pe care îl reprezintă, cu consecința punerii de îndată în libertate a acestuia, iar în subsidiar, solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

De asemenea, arată că potrivit art. 148 Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea inculpatului trebuie ca în cauză să existe probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prev. de art. 148 Cod procedură penală, cele două condiții trebuind să fie îndeplinite cumulativ. În lipsa oricăreia dintre cele două condiții măsura arestării preventive nu poate fi dispusă față de inculpat.

Mai arată că inculpatul se află în cursul urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat reținându-se în referatul de propunere de arestare că exist, robe și indicii că a săvârșit infracțiunea și că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În ceea ce privește prima condiție, aceea că există indicii că inculpatul a săvârșit infracțiunea, arată că, este adevărat întrucât însăși inculpatul recunoaște comiterea faptei și regretă săvârșirea ei, însă în ceea ce privește cealaltă condiție, că lăsarea în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, apreciază că nu există la dosar probe și că prin referatul de propunere de arestare parchetul nu a dovedit acest aspect.

Mai arată că probele existente la dosar nu relefiază pericolul concret dacă ar fi lăsat în libertate a inculpatului. De asemenea, arată că, natura faptei prezintă un impact social deosebit însă modalitățile concrete de săvârșire nu au creat o stare de insecuritate, de neîncredere socială. Pentru a se susține că inculpatul prezintă un pericol public concret lăsat în libertate, care să justifice luarea arestării preventive trebuie să demonstreze că întreaga colectivitate este pusă în primejdie, dacă acesta este liber fiind necesar ca la dosar să existe date concrete din care să rezulte fără echivoc pericolul pentru ordinea publică întrucât în caz contrar se poate ajunge la arbitrariu, situație inadmisibilă în luarea unei hotărâri în privința libertății persoanei, regula fiind că judecarea în

general să se realizeze în stare de libertate, iar excepția este privarea de libertate. Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile, iar arestarea persoanei este permisă numai în cazurile și în procedura prevăzută de lege. De altfel, arată că, însăși Curtea Europeană în jurisprudența sa a arătat patru motive pentru justificarea măsurii arestării, respectiv pericolul ca inculpatul să fugă, ceea ce apreciază că nu este cazul, riscul să împiedice înfăptuirea justiției, ceea ce nu este cazul, pentru că inculpatul a recunoscut și regretă săvârșirea faptei, să comită noi infracțiuni și să tulbure ordinea publică. De asemenea, apreciază că nici aceste din urmă motive nu sunt justificate.

Așa fiind, apreciază că nici unul din motivele expuse nu pot fi reținute în sarcina inculpatului. De asemenea, mai solicită instanței de judecată să aibă în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, că este la o vârstă fragedă, că inclusiv prejudiciul nu justifică măsura arestării preventive, că prejudiciul încă nu este cert determinat. De asemenea, apreciază că perioada cât a fost reținut, arestat câteva zile sunt suficiente pentru inculpat, acesta a tras o concluzie cu privire la comportamentul ce ar trebui să-l aibă în viitor și apreciază că lăsarea acestuia în libertate se impune având în vedere tot ceea ce a susținut.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Reprezentantul Ministerului Public solicită ca în temeiul disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală să se respingă ca nefondate recursurile declarate de recurenții inculpați L. H. și N. I. D. împotriva Încheierii penale cu nr. 30/CC/2013 din_ a Judecătoriei Bistrița prin care s-a dispus arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 29 de zile.

În temeiul prev. art. 192 al. 2 din Codul de procedură penală solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

De asemenea, arată că hotărârea instanței de fond prin care s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița și s-a dispus arestarea preventivă a recurenților inculpați, apreciază că este legală și temeinică deoarece sunt întrunite dispozițiile legale pentru luarea acestei măsuri. În cauză sunt întrunite prev. art. 143 din codul de procedură penală în sensul că există indicii temeinice că inculpații sunt autorii infracțiunii de furt calificat pentru care sunt cercetați. La dosar există plângerea penală, procesul - verbal de cercetare la fața locului, procesele - verbale de percheziții domiciliare, declarațiile inculpaților de recunoaștere parțială a faptei, declarații de martori din care rezultă inclusiv aspectul că inculpații s-au interesat de programul de concediul al părților vătămate pentru a putea comite fapta.

Față de inculpații recurenți sunt aplicabile și disp.art. 148 al. 1 lit. f din Codul de procedură penală reținute ca temei al arestării preventive, deoarece pentru infracțiunea de furt calificat pentru care sunt cercetați pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică, în speță reiese pe de o parte din circumstanțele reale ale comiterii faptei și pe de altă parte din circumstanțele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre ei.

De asemenea, arată că este de observat că inculpații au comis fapta împreună pe timp de noapte și prin efracție, au produs un prejudiciu de o valoare ridicată, nici unul dintre ei nu are un loc stabil de muncă, fiind evident că sunt animați de dorința de a obține în mod facil mijloace materiale prin comiterea de fapte antisociale. Întreaga conduită a inculpaților, denotă dispreț total față de lege și proprietatea cetățenilor care este o valoare ocrotită de legea penală. Un astfel de comportament de a pătrunde pe timp de noapte, prin efracție în domiciliul unei persoane, în locul unde aceasta ar trebui să-și desfășoare nestingherită viața de familie, existând riscul ca în orice moment să fie surprins de proprietar sau o altă persoană care ar fi găzduite în imobil și pentru a-și asigura scăparea sau pentru a păstra bunurile sustrase, să comită fapte mult mai grave, denotă o periculozitate deosebită a acestora și justifică presupunerea că vor comite și în viitor fapte similare. În aprecierea sa măsura arestării preventive se impune pentru a se stopa un astfel de comportament, pentru a nu se crea un sentiment de insecuritate generat de lipsa de intervenție a organelor judiciare în cazul comiterii unor fapte de o asemenea gravitate.

De asemenea, arată că dacă se va pune în balanță interesul particular al acestor inculpați recurenți de a fi judecați în stare de libertate și interesul general al cetățenilor de a fi protejați împotriva unor asemenea fapte, consideră că acesta din urmă trebuie să primeze. Apreciază că oricare cetățean care pleacă în concediu și află la un moment dat că s-a pătruns prin efracție în locuința sa și i s-au sustras bunuri de o valoare ridicată, se așteaptă ca organele judiciare să aibă o reacție fermă, așa încât să nu fie lăsați în localitatea unde au comis fapta, existând posibilitatea să mai comită asemenea fapte și în alte dăți.

Așa fiind, pentru considerentele expuse solicită respingerea ca nefondate recursurile și apreciază că o măsură restrictivă de libertate cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara ar fi neîndestulătoare.

Avocat Feier Mihai, în replică arată că, se accentuează foarte mult asupra posibilității de săvârșire a unei noi infracțiuni. În cazul art. 148 lit. f acesta este prevăzut ca în măsura în care există probe în acest sens, de săvârșirea a unor noi infracțiuni și care să justifice arestarea preventivă, ca și articol separat și care nu a fost invocat în propunerea de arestare preventivă. De asemenea, arată că nu poate constitui lipsa probelor pentru iminența săvârșirii de noi infracțiuni un argument pentru a considera pus în pericol ordinea publică și a constitui un element acre să fundamenteze arestarea pe art. 148 lit. f.

Inculpatul L. H. având ultimul cuvânt arată că în ce privește pe cei doi care l-au învinuit, respectiv Someșan G. și Costin Tomias, știe că s-au luat amprente și că cel din urmă ar fi părăsit țara când a auzit că ei au fost reținuți.

Inculpatul N. I. D. având ultimul cuvânt arată că este de acord cu susținerile avocatului și dorește să fie cercetat în stare de libertate, deoarece nu va mai săvârși alte fapte.

T R I B U N A L U L

Deliberând, constată că:

Prin Încheierea penală cu nr. 30/CC/2013 pronunțată la data de 27 august 2013 de Judecătoria Bistrița în dosarul cu nr._ s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, ca fiind întemeiată și pe cale de consecință:

În baza dispozițiilor art. 149/1 alin.10 Cod procedură penală, rap. la art.

148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, s-a dispus:

- luarea măsurii arestului preventiv față de inculpații:

L. H. , fiul lui M. și M., născut la data de_, în Mun. Bistrița, jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în Com. Livezile, nr. 615/A, Jud. Bistrița Năsăud, CNP 1., posesor CI seria XB nr.3. și
N. I. D. , fiul lui I. și E. S., născut la data de_, în Mun. Bistrița, Jud. Bistrița Năsăud, domiciliat în com. Livezile, nr. 112/B, jud. Bistrița Năsăud, CNP 1., posesor CI seria XB nr. 2., cercetați pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. si ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a,g și i Cod penal, pentru o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 27

august 2013, ora 10,30 și până la 24 septembrie 2013, ora 10,30.

S-a stabilit onorariu avocat oficiu de 100 lei pentru avocat Coman A., ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

De asemenea, s-a dispus emiterea, în mod corespunzător, a mandatelor de arestare preventivă pentru inculpații: L. H. și N. I. D., iar potrivit art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că prin propunerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița sub dosar nr._, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 149/1 C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive pe timp de 29 zile față de inculpații

L. H. și N. I. D., cercetați pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă prev. si ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal - reținându-se în sarcina acestora că în noaptea de 20/_, după o înțelegere prealabilă, la inițiativa inculpatului L. H., s-au deplasat la locuința părții vătămate Vinay M. G. ta, din localitatea Livezile, nr. 592/A și cunoscând faptul că proprietarii sunt plecați de la domiciliu în Franța, au pătruns, prin efracție, pe timp de noapte, în curtea imobilului, iar de aici, forțând sistemul de închidere-asigurare al ușii secundare de acces, au pătruns în locuință, de unde au sustras bijuterii din aur, în greutate de aproximativ 200 g și un televizor LCD marca Touschwood de culoare neagră, cu diagonala de 81 cm. Valoarea prejudiciului cauzat prin comiterea faptei este de 7200 euro.

Astfel, la data susmenționată, în jurul orelor 24,15 - 24.30, inculpații au pătruns, prin smulgerea unui grătar fixat cu cuie, într-o anexă (șură) a locuinței familiei Vinay, din localitatea Livezile, 592/A. În continuare, ajungând în curtea imobilului, cu ajutorul unui topor, au forțat sistemul de închidere al ușii de acces în locuință și au pătruns împreună în casă, de unde au sustras bijuterii din aur în greutate de aproximativ 200 g (lănțișoare, inele, ceasuri, monede, medalioane, brățări și alte piese - conform fotografiei puse la dispoziție de partea vătămată) și un televizor LCD marca Teachwood, cu diagonala de 81 cm.

Ulterior, inculpatul L. H. a valorificat o parte din bunurile sustrase, dintre acestea organele de poliție recuperând de la casa de amanet SC

Silverhouse SRL, în data de_, un inel din aur de 18k, în greutate de 21,23 g, bijuteria fiind amanetată de către L. H., în temeiul contractului de amanet nr.4001/_, în schimbul sumei de 1925,10 lei.

N. I. D. a beneficiat de suma de 500 de lei primită de la L. H., în urma valorificării bunurilor sustrase.

Totodată, în cauză, prin încheierea penală nr. 17/CCPJ/2013 din_, emisă în dosarul nr._, Judecătoria Bistrița a încuviințat efectuarea unor percheziții domiciliare iar cu ocazia percheziției domiciliare efectuate în data de_, la locuința inculpatului L. H. a fost identificată și ridicată o brățară din metal de culoare galbenă cu lățimea de 2 cm și diametrul 6 cm, prevăzută pe suprafața exterioară cu un nr. de 6 pietre de culoare albă, dispuse uniform, care corespunde caracteristicilor uneia dintre bijuteriile sustrase din locuința părții vătămate, precum și sumele de 1760 Euro și 320 lei, a căror proveniență legală nu a putut fi dovedită.

Inculpatul L. H. a fost reținut de organele de poliție pe o durată de

24 de ore la data de_, ora 16.00, din care se deduce reținerea administrativă de 6 ore (conducerea la sediul poliției), măsura urmând a expira în data de_, orele 10,30.

Inculpatul N. I. D. a fost reținut de organele de poliție pe o durată de

24 de ore la data de_, ora 16.30, din care se deduce reținerea administrativă de 6 ore și 30 de minute (conducerea la sediul poliției), măsura urmând a expira în data de_, orele 10.00.

Reprezentantul Parchetului a apreciat că luarea măsurii arestului preventiv față de inculpați se impune cu necesitate prin prisma prevederilor art. 136 C.pr.pen., fiind totodată întrunite cerințele art. 143 C.pr.pen., în sensul existenței de probe că aceștia au comis infracțiunea pentru care sunt cercetați.

Propunerea Parchetului este întemeiată, în drept, pe dispozițiile art. 148 lit. f C.pr.pen. - întrucât pentru infracțiunea ce face obiectul cercetării penale pedeapsa închisorii prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Din analiza actelor și lucrările dosarului, instanța a constatat că s-a dispus începerea urmăririi penale și s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților L. H. și N. I. D. pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, g și i Cod penal, constând în aceea că în noaptea de 20/_, în jurul orelor 24,15 - 24,30, după o înțelegere prealabilă, la inițiativa inculpatului L. H., cei doi inculpați au pătruns, prin smulgerea unui grătar fixat cu cuie, într-o anexă (șură) a locuinței familiei Vinay, din localitatea Livezile, 592/A. Ajungând în curtea imobilului, cu ajutorul unui topor, au forțat sistemul de închidere al ușii de acces în locuință și au pătruns împreună în casă, de unde au sustras bijuterii din aur în greutate de aproximativ 200 g (lănțișoare, inele, ceasuri, monede, medalioane, brățări și alte piese - conform fotografiei puse la dispoziție de partea vătămată) și un televizor LCD marca Teachwood, cu diagonala de 81 cm.

Ulterior, inculpatul L. H. a valorificat o parte din bunurile sustrase, dintre acestea organele de poliție recuperând de la casa de amanet SC Silverhouse SRL, în data de_, un inel din aur de 18k, în greutate de 21,23

g, bijuteria fiind amanetată de către L. H., în temeiul contractului de amanet nr.4001/_, în schimbul sumei de 1925,10 lei.

N. I. D. a beneficiat de suma de 500 de lei primită de la L. H., în urma valorificării bunurilor sustrase.

Din probele administrate în cauză, respectiv plângerea penală, declarațiile celor doi inculpați care recunosc învinuirile care li se aduc, declarațiile martorilor Costin Tobias, Szekely Adian, N. Lucreția, Someșan G., U. M.

V., procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal de efectuare a percheziției domiciliare, procesul verbal de stabilire a prejudiciului, procesul verbal de ridicare bunuri, precum și mijloacele materiale de probă, rezultă date și indicii temeinice privind comiterea faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiune penală față de inculpați, respectiv: în noaptea de 20/_, după o înțelegere prealabilă, la inițiativa inculpatului L. H., s-au deplasat la locuința părții vătămate Vinay M. G. ta, din localitatea Livezile, nr. 592/A și cunoscând faptul că proprietarii sunt plecați de la domiciliu în Franța, au pătruns, prin efracție, pe timp de noapte, în curtea imobilului, iar de aici, forțând sistemul de închidere-asigurare al ușii secundare de acces, au pătruns în locuință, de unde au sustras bijuterii din aur, în greutate de aproximativ 200 g și un televizor LCD marca Touschwood de culoare neagră, cu diagonala de 81 cm. Valoarea prejudiciului cauzat prin comiterea faptei este de 7200 euro.

Raportat la propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 149¹ C.pr.pen referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților în cursul urmăririi penale. Astfel, instanța a reținut că din probatoriul administrat în cauză rezultă date și indicii temeinice suficiente privind comiterea infracțiunii de furt calificat pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpaților. În acest sens fiind relevante declarațiile acestora în care recunosc săvârșirea faptei, declarații ce se coroborează cu restul actelor materiale și a probelor administrate în cursul urmăririi penale, enumerate mai sus.

De asemenea, instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f C.pr.pen. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, de furt calificat, este de închisoarea între 3 și 15 ani, fiind deci mai mare de 4 ani. Totodată s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele reale de comiterea a faptei, având în vedere că ideea de a comite infracțiunea i-a aparținut inculpatului L. H., care din timp a premeditat-o, fiind cu atât mai gravă cu cât l-a atras în câmpul infracțional și pe coinculpatul N. I. D. . Fapta pentru care este cercetat inculpatul prezintă un grad de pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitatea concretă de săvârșire a faptei: cu premeditare, cooptând încă o persoană, așteptând lăsarea serii, pentru ca sustragerea să se desfășoare mai ușor, fiind cunoscut faptul că noaptea oferă împrejurări favorabile comiterii faptei.

Astfel s-a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru comunitate, având în vedere recrudescența fenomenului infracțional de aceeași natură în societatea actuală, reacția publică la comiterea

unei astfel de infracțiuni și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca fiind autori.

Infracțiunea comisă este de o gravitate extrem de mare raportat, așa cum am precizat anterior, la faptul că a fost din timp premeditată. Astfel, așa cum rezultă din declarațiile martorilor Costin Tobias și Szekely A., inculpatul L. H.

"în trecut se interesa prin sat cu privire la data plecării familiei Vincy în străinătate, bănuiesc că planifica comiterea unui furt, lucru ce mi s-a părut suspect…..eu bănuiam că L. H. a comis fapta deoarece era prea interesat de această familie"; (vezi declarația martorului Costin Tobias).

Cu toate că din fișa de cazier judiciar a acestui inculpat reiese faptul că nu are condamnări anterioare, predispoziția acestuia de a comite furturi rezultă din declarația aceluiași martor Costin Tobias, care precizează că "în trecut numitul

L. H. mi-a propus să comitem un furt pe raza localității Unirea...";

De asemenea și martorul Szekely A. a relatat că "L. H. îi făcea propuneri prietenei mele Vincy E. de genul: hai să furăm cardul lui taicăt-o să scoatem bani sau să furăm aurul și să-l ducem la amanet";

Având în vedere cele declarate de acești martori, este cert faptul că infracțiunea a fost din timp gândită, analizată, pregătită, aspect ce demonstrează un pericol social foarte mare și extrem de grav. Este real că acest inculpat este infractor primar, dar se pare că tendințele antisociale sunt mai vechi, acesta încercând să atragă în câmpul infracțional alte persoane (Costin Tobias și Vincy

E. ), persoane care însă au respins categoric propunerile.

Inculpatul N. I. D. nu este cu nimic mai puțin vinovat de fapta comisă, deoarece ne aflăm în situația unei infracțiuni unice, fapta fiind aceeași sub aspectul laturii subiective și obiective, vinovăția ambilor fiind certă, fapta fiind comisă cu intenție directă.

Ca atare, lăsarea în libertate a celor doi inculpați prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, rezultat din modalitatea de comitere a faptei (cu premeditare, pe timp de noapte, prin efracție, de două persoane).

Dacă cei doi inculpați ar fi cercetați în stare de libertate, impactul pe care l- ar avea acest aspect asupra lor personal și asupra opiniei publice ar fi cel care se încearcă a fi acreditat de mass media, acela că justiția nu-și face datoria, infractorii sunt încurajați să comită noi fapte, iar părțile vătămate (cetățenii cinstiți) nu sunt apărați și protejați în fața acestora.

Cercetarea lor în libertate i-ar încuraja spre noi fapte antisociale, infractorii cunoscând foarte bine instituția concursului de infracțiuni.

De asemenea, se întreabă, retoric, ce s-ar fi putut întâmpla dacă în locuință se afla totuși cineva la acea oră (un bunic) și i-ar fi surprins pe cei doi…

Nu în ultimul rând, ar trebui să ne punem fiecare în situația părții vătămate: să pleci liniștit în concediu, iar la întoarcere să-ți găsești casa spartă și bunurile de valoare furate.

Pentru aceste considerente și raportat la materialul probatoriu existent, instanța constată că sunt întrunite cerințele art.143 Cod proc.penală, existând probe și indicii temeinice că inculpații au comis fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva lor, ei înșiși recunoscând săvârșirea acesteia, conform declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală, cât și a instanței de judecată.

De asemenea, instanța reține incidența dispozițiilor art. 148 alin.1 lit. f Cod proc.penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupus comisă de inculpați este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în liberate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere împrejurările, circumstanțele concrete în care s-a derulat activitatea infracțională: de două persoane împreună, pe timp de noapte și prin efracție, cu premeditare, valoarea prejudiciului cauzat.

Pentru luarea măsurii arestării preventive, este suficient ca instanța să constate existența unuia dintre temeiurile prevăzute în art. 148 alin. 1 C.pr.pen., întrucât temeiurile arestării preventive nu sunt prevăzute cumulativ, ci alternativ în textul de lege menționat (a se vedea Î,C.C.J. secția penală, Decizia nr. 5281/_ ).

Așa fiind, constatând îndeplinite cerințele art.143 Cod proc.penală, precum și incidența prevederilor art.148 alin.1 lit. f Cod proc.penală, în baza art. 149/1 alin. 10 Cod procedură penală, instanța a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița ca fiind întemeiată și, în consecință, a dispus luarea măsurii arestului preventiv față de inculpații L. H. și N.

I. D. pentru o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 27 august 2013, ora 10,30 și până la 24 septembrie 2013, ora 10,30.

S-a stabilit onorariu avocat oficiu de 100 lei pentru avocat Coman A., ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

S-a dispus emiterea, în mod corespunzător, a mandatelor de arestare preventivă pentru inculpații L. H. și N. I. D. .

Potrivit art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare urmând să rămână în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, inculpații L. H. și N. I. D., solicitând admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și rejudecând, să se respingă propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, de luare a măsurii arestării preventive sau să se dispună luarea unei măsuri preventive mai ușoare.

Potrivit susținerilor apărătorilor inculpaților, redate detaliat anterior, măsura dispusă este una disproporțională, neîntemeiată, raportat la gravitatea concretă a faptei și la faptul că nu s-a făcut nicio dovadă în sensul că judecarea inculpaților în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Tribunalul, analizând încheierea recurată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală ce s-au întocmit până la formularea propunerii de arestare preventivă, susținerilor părților și motivelor de recurs formulate în cauză prin apărătorii inculpaților, a apreciat că încheierea de arestare a inculpaților este temeinică și legală, nefiind dat nici un motiv de casare a acesteia în tot sau în parte.

Se constată stabilirea unei stări de fapt concrete detaliate în concordanță cu probele administrate.

Chiar dacă starea de arest preventiv este excepția și ea nu poate preconiza cu privire la modalitatea de executare a pedepsei ( în cazul în care se va aplica una), raportat la modalitatea de comitere a faptei, la prejudiciul ridicat preconizat, la natura acesteia, în mod întemeiat s-a concluzionat că, la acest

moment procesual, măsura preventivă cea mai adecvată este cea la care instanța s-a oprit.

Probele administrate în cauză au fost interpretate temeinic, corect de către instanța de fond, cel puțin până la acest moment, reieșind împrejurarea că inculpații au premeditat fapta comisă.

Chiar și ținând seama de împrejurarea că, potrivit practicii instanțelor de judecată, în mod excepțional, pentru o faptă de furt calificat se aplică o pedeapsă cu închisoare cu executare dacă lipsesc antecedentele penale, având în vedere amploarea fenomenului infracțional patrimonial, recrudescența infracțiunilor de furt, se apreciază că măsura dispusă este una cuvenită să atragă atenția inculpaților cu privire la gravitatea faptelor comise, să constituie un semnal de alarmă, atât pentru ei cât și pentru alte persoane care ar fi tentate să comită astfel de fapte.

Astfel, lăsarea la acest moment procesual în libertate a inculpaților, ar putea constitui un îndemn pentru alte persoane, fără antecedente penale , să procedeze la fel, sperând să nu fie prinse și chiar să anticipeze că, la prima faptă, vor primi o pedeapsă fără executare.

Comportamentul inculpatului L. H. în comunitatea din care provine, relevat de probele administrate, nu este unul care să nu lase loc de suspiciuni, interpretări etc.,chiar dacă acesta nu are antecedente penale (evidențiate în cazier). Și ordonanța depusă la dosarul de recurs (f.12-13) lasă loc de îndoială cu privire la comportamentul inculpatului L. .

Pe de altă parte, după cum reiese și din ultimul cuvânt al inculpaților, aceștia nu și-au manifestat regretul cu privire la fapta pentru care sunt cercetați, nu au părut să fie rușinați de situația în care se află, nu și-au luat angajamentul că vor acoperi paguba cauzată părților vătămate, ei au părut mai degrabă interesați de cuantumul prejudiciului (ce urmează a fi stabilit pe parcursul urmăririi penale) sau de posibilitatea ca persoanele ce au dat declarații nefavorabile, ce-i incriminează, să fi săvârșit ei înșiși infracțiuni. Ori și acest aspect trebuie avut în vedere la luarea unei măsuri preventive.

Raportat la toate elementele ce se impun a fi analizate pentru a constata incidența disp.art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, pericolul pe care inculpații îl reprezintă pentru ordinea publică rezultă din natura infracțiunii săvârșite, consecințele acesteia, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, precum și din atitudinea inculpaților cu privire la fapta pentru care sunt cercetați. Pentru aceste considerente, s-a apreciat ca legală și temeinică soluția instanței de fond, în conformitate cu art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură

penală respingându-se recursul declarat în cauză.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, s-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, onorariul pentru apărătorul din oficiu achitându-se din fondurile Ministerului Justiției, în conformitate cu art. 189 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul disp.art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală Respinge, ca nefondate recursurile declarate de inculpații L. H. și

N. I. D., împotriva Încheierii penale cu nr. 30/27 august 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal cu nr._ .

Acordă apărătorului din oficiu pentru recurentul nemeș I. D., av. Coman A., onorariu avocațial în cuantum de 100 lei, ce va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.

Obligă recurenții la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în recurs în cuantum de câte 10 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 29 august 2013.

	PREȘEDINTE			JUDECĂTORI
B.	DP	L.	E.	- B. S. I.

GREFIER

M. C. N.

red,jud.BD jud.fond.SAC

gref.MCN2 septembrie 2013

R O M A N I A TRIBUNALUL BISTRIȚA-NĂSĂUD

4. Bistrița, str. Alba I., nr.1, Județul Bistrița-Năsăud tel: +40-(_ 28; fax + 40-(_ 09

E-mail: tribunalul - bistritanasaud-info@just.ro

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr._ Emisă la .................

C ă t r e :

Arestul Inspectoratului de Justiție Bistrița - Năsăud

În conformitate cu disp.art. 360 Cod procedură penală, vă înaintăm copia Încheierii penale nr. 219/ÎR/2013 din data de 29 august 2013, pronunțată în dosarul penal cu nr._ , privind pe inculpații L. H. și N. I. D. .

JUDECATOR GREFIER

B. D. M. C. N.