Încheierea penală nr. 25/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 25 /C
Ședința Camerei de consiliu de la 25 iulie 2013 Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ț. D. B., judecător
: O. I. -M., grefier șef secție penală
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de C. Bogdan, procuror.
Pe rol, judecarea cauzei penale privind sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, având ca obiect propunerea arestării preventive a inculpaților G.
I. și G. G. -S. - în prezent deținuți în Arestul I.P.J.Sălaj.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații - în stare de arest - asistați de av. Sas G., în substituirea apărătorului ales av. P. Mircea.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Instanța aduce la cunoștința inculpaților motivul aflării lor înaintea instanței, respectiv faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a formulat propunere de arestare preventivă pentru comiterea infracțiunii de dare de mită.
De asemenea, li se aduc la cunoștință inculpaților drepturile lor procedurale, respectiv, învinuirea, încadrarea juridică a faptei, limitele de pedeapsă, precum și prevederile art.70 Cod procedură penală, respectiv dreptul de a nu declara nimic atrăgându-li-se atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Întrebați fiind, inculpații arată că nu doresc să dea declarații în acest moment procesual, cele precizate fiind consemnate în declarațiile atașate la dosarul cauzei.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de arestare preventivă formulată.
Procurorul susține propunerea de arestare preventivă a inculpaților G. I. și
G. G. -S., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 6 alin.1 din Legea 78/2000 rap.la art.7 alin.2 din Legea 78/2000 și art.255 alin.1 Cod penal, fapta constând în aceea că în data de_ au oferit și dat subinspectorului de poliție C.D. suma de 3000 euro pentru a nu se confisca o cantitate de 3250 kg cupru pe care au transportat-o prin orașul Jibou. Săvârșirea infracțiunii de către inculpați rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarații făptuitori, înregistrări audio video și declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză. Din probele administrate în cauză rezultă faptul că inculpații se află în situația prev.de art.148 lit.f C.p.p.întrucât au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol pentru ordinea publică. Pericolul social rezultă atât din limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de corupție reținută în sarcina inculpaților, din modalitatea concretă de comitere a faptei, dar și din împrejurarea că a fost dată o
sumă mare de bani - 3000 euro - unor organe cu atribuții în constatare și sancționarea contravențiilor. Pentru cele ce preced și pentru cele scrise în propunere solicită arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile.
Apărătoarea inculpaților apreciază că nu se justifică luarea măsurii arestării preventive. Este adevărat că există indicii temeinice că au comis fapta, dar pericolul concret pentru ordinea publică nu este de natură a atrage luarea măsurii privative de libertate. Simpla acuză a comiterii infracțiunii și indiciile temeinice nu sunt suficiente pentru a se dispune arestarea, pentru că nu există probe certe că inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică. Nu se poate face abstracție de persoana inculpaților, că sunt la primul contact cu legea, fapta comisă este o faptă incidentală, nu se justifică a se reține că există riscul că aceștia vor mai comite alte infracțiuni odată ce vor fi lăsați în libertate. Există la dosarul cauzei declarația inculpatului prin care arată că organul de poliție le-a afirmat că "s-ar putea rezolva" și "nu-mi risc serviciul așa ușor", ceea ce a creat inculpaților ideea că s-a sugerat că problema lor se putea rezolva astfel după cum au acționat. Mai arată că indignarea opiniei publice nu este egală cu pericolul social concret. Față de inc. G. G. -S., singurul aspect ce s- a reținut este că a fost de față în momentul organizării flagrantului. Apreciază că în sarcina acesteia nu se poate reține existența unui pericol social concret, astfel că nu se poate lua o măsură privativă de libertate. Pentru buna desfășurare a procesului penal se poate lua față de inculpați măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, avându-se în vedere că au recunoscut comiterea faptei, nu există suspiciunea că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului. Pentru cele arătate, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă a celor doi inculpați și luarea unei măsuri restrictive de libertate, avându-se în vedere circumstanțele reale, personale și starea de fapt.
Inculpatul G. I. precizează că regretă comiterea faptei, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că se va prezenta la organul de urmărire penală ori de câte ori va fi chemat.
Inculpata își însușește punctul de vedere al apărătorului său și, pentru motivele arătate, cere respingerea propunerii de arestare preventivă, solicitând cercetarea sa în stare de libertate și arătând că se va prezenta în fața organelor de urmărire penală atunci când va fi chemată.
T R I B U N A L U L ,
Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._ ,ora 11,00, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a solicitat arestarea preventivă a inculpaților
G. I. și G. G. S., cercetați pentru săvârșirea infracțiunii dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p..
În fapt s-a reținut că: inculpatul G. I. este proprietarul autoutilitarei marca IVECO cu nr. de înmatriculare_ . Conform declarațiilor inculpatului, la data de_, aflându-se în piața de mașini din loc. C., a fost contactat de o persoană pe nume Mihai, din Galați, care l-a întrebat dacă nu este interesat să cumpere cupru la un preț mai mic decât prețul de piață. Inculpatul s-a arătat interesat, iar Mihai a contactat niște persoane din loc. Galați, cărora le-a spus că în dimineața zilei de_ G. I. va fi prezent în fața porții de intrare în Combinatul Siderurgic Galați cu autoutilitara
mai sus menționată. În seara zilei de_, inculpatul s-a deplasat cu autoutilitara în Galați, iar în dimineața zilei de_ în fața Combinatului Sidex a fost contactat de două persoane împreună cu care s-a deplasat la un depozit din periferia orașului Galați unde a încărcat în autoutilitară o cantitate de aproximativ 4.000 kg cupru în formă de panouri. Persoanele respective i-au eliberat un aviz de însoțire a mărfii ce conținea date nereale, iar inculpatul după ce a achitat pentru marfa cumpărată suma de 6000 euro, s-a îndreptat înspre casă unde a ajuns în seara zilei de_ . După ce a ajuns acasă, inculpatul a achiziționat cu suma de 20-30 lei un aviz de însoțire a mărfii de la o persoană necunoscută care a și completat acel aviz, destinatar fiind Rezervele de stat Jibou.
În dimineața zilei de_, inculpatul împreună cu soția sa, inculpata G.
G. S. s-au deplasat cu autoutilitara înspre loc. Jibou urmând conform propriilor declarații să predea cuprul la Remat SA, deplasarea făcând-o la Jibou deoarece au auzit că aici cuprul este plătit mai bine ca în altă parte, respectiv cu 10 lei/kg.
În jurul orelor 10, circulând pe raza loc. Var, autoutilitara condusă de către inculpat a fost oprită pentru un control de un echipaj de poliție format din subinspector de poliție Chiba Daniel și agent de poliție T. C., ambii din cadrul Poliției Orașului Jibou. Fiind solicitate documentele conducătorului auto și documentele aferente mărfii transportate, inculpatul a prezentat avizul de însoțire a mărfii nr. 1562 din_, seria DC nr. 0. . La expeditor era înscrisă SC Dinamic Carting SRL din loc. Florești, jud. C., iar la destinatar era înscris "Rezervele Statului Jibou";, marfa transportată fiind "cupru catozi"; în cantitate de 3020 kg. De asemenea, pe avizul de însoțire a mărfii, în partea dreaptă era inserată mențiunea "Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";, lângă această mențiune fiind o semnătură și o ștampilă a unității teritoriale Jibou a Rezervelor de stat.
Având în vedere aceste aspecte și existând serioase suspiciuni cu privire la proveniența mărfii, inculpatul a fost chemat la sediul Poliției Orașului Jibou, acesta deplasându-se cu autoutilitara în curtea unității de poliție.
La momentul opririi în trafic, în autoutilitara condusă de inculpat se aflau un număr de trei persoane, pe lângă cei doi inculpati mai aflându-se o persoană de sex masculin neidentificată până în prezent. Pe drumul înspre poliție, persoana necunoscută a părăsit autoutilitara nemaiajungând la sediul Poliției Orașului Jibou. După ce autoutilitara a fost parcată în curte, subinspectorul de poliție Chiba Daniel i-a adus la cunoștință inculpatului faptul că aceasta va fi sigilată.
Totodată, organele de poliție l-au contactat pe numitul Boie R. u din loc. Jibou care deține o societate comercială ce comercializează deșeuri feroase și neferoase pentru a-l consulta cu privire la eventuala proveniență a mărfii și la documentele necesare pentru transportul acesteia.
Numitul Boie R. u s-a deplasat la sediul Poliției Jibou unde a discutat cu subinspectorul Chiba Daniel, iar după ce a ajuns la sediul firmei sale a fost contactat telefonic de către o persoană pe nume Florin care i-a spus că polițiștii din Jibou au oprit o persoană care transporta cupru și că aceasta are asupra sa un aviz de însoțire a mărfii eliberat de către SC Dinamic Carting SRL al cărei administrator era Florin.
Totodată, Florin a arătat faptul că marfa transportată nu este a lui și dacă nu îi cunoaște pe polițiști oferind orice sumă de bani pentru ca marfa să nu fie confiscată.
Boie R. u l-a contactat telefonic pe agentul de poliție T. C. și l-a chemat la sediul firmei sale unde i-a adus la cunoștință faptul că persoanele oprite în trafic sunt dispuse să ofere orice sumă de bani pentru a nu confisca marfa. Agentul de poliție T.
C. s-a întors la sediul Poliției Orașului Jibou unde i-a adus la cunoștință și subinspectorului de poliție Chiba Daniel cele relatate de Boie R. u, ambii formulând un autodenunț.
Ulterior, cu ocazia audierii de către subinspectorul de poliție Chiba Daniel a celor doi inculpatii, aceștia i-au oferit și i-au dat suma de 3000 euro formată din 6 bancnote din cupiura 500 euro pentru a nu confisca cantitatea de cupru transportată, moment în care au fost prinși în flagrant de către organele de urmărire penală.
În propunerea de arestare preventivă a inculpaților, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj a făcut referire la dispozițiile art.148 lit. f) și art.1491Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestora.
Astfel, s-au reținut următoarele :pentru a se putea dispune masura arestarii preventive fata de un inculpat in temeiul dispozitiilor art 148 lit f din Codul de procedura penala este necesara indeplinirea cumulativa a unor conditii . In primul rand este necesar ca la dosarul cauzei sa existe indicii temeinice că inculpatul a savarsit infractiunea sau infractiunile pentru care se cere luarea fata de el a masurii preventive . Procurorul consideră că in aceasta cauza nu poate fi pusa in discutie existenta acestor indicii care rezida din proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, declarații făptuitori, înregistrări audio video si declarațiile celorlalte persoane audiate în cauză.
In al doilea rand, este necesar ca pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatului legea sa prevada o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de patru ani . Si aceasta conditie este indeplinita in prezenta cauza, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatilor fiind inchisoarea de la 6 luni la 7 ani .
In cele din urma, este necesar ca la dosarul cauzei sa existe probe din care sa rezulte ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica . Se considera in unele opinii exprimate in practica judiciara ca pericolul concret pentru ordinea publica, asa cum este prevazut de dispozitiile art 148 lit f Cod pr pen, consta in aceea ca odata pus in libertate inculpatul ar savarsi noi fapte prevazute de legea penala . Insa, in aceasta situatie, dispozitiile legale mai sus aratate, instituie practic in sarcina organelor de urmarire penala care propun luarea masurii arestarii preventive in temeiul art 148 lit f si a instantelor de judecata care dispun luarea masurii arestarii preventive in temeiul aceluiasi text de lege administrarea unei adevarate " probatio diabolica ", fiind practic imposibil sa administrezi probe cu privire la un comportament eventual si viitor al unei persoane . In aceasta situatie se constata faptul ca practic dispozitiile art 148 lit f Cod pr pen nu sunt niciodata aplicabile indiferent de persoana inculpatului si de gravitatea faptei savarsite de acesta .
Ori, procurorul consideră că nu aceasta a fost intentia legiuitorului atunci cand a prevazut cazul de arestare preventiva de la art 148 lit f Cod pr pen . De aceea in opinia Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, pericolul concret pentru ordinea publica nu reprezinta altceva decat temerea ca inculpatul odata pus in libertate ar putea savarsi din nou fapte prevazute de legea penala si temerea ca punerea in libertate a inculpatului ar declansa puternice reactii si sentimente de insecuritate in
randul opiniei publice, fata de gravitatea faptei savarsite si de starea de libertate a autorului acestei fapte. In aceasta situatie pericolul concret pentru ordinea publica trebuie raportat la doua elemente si anume gravitatea faptei comise, care nu trebuie confundat cu pericolul social al infractiunii, si persoana autorului infractiunii .
De altfel, aceasta interpretare a textului dispozitiilor art 148 lit f Cod pr pen este in deplina concordanta cu dispozitiile art 5 paragraf 1 lit c din textul Conventiei Europene a Drepturilor Omului care prevad faptul ca o persoana poate fi lipsita de libertatea sa daca a fost arestata sau retinuta in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a o impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia . La o simpla analiza a acestui text se constata faptul ca cele doua situatii in care se poate dispune arestarea preventiva a unei persoane nu trebuie indeplinite cumulativ, fiind suficient din punct de vedere al CEDO, existenta unor motive verosimile de a banui ca o persoana a savarsit o infractiune pentru a se dispune arestarea .
Raportand cele aratate mai sus la situatia din prezenta cauza se constata aplicabilitatea dispozitiilor art 148 lit f Cod pr pen . Astfel, in ceea ce priveste gravitatea faptei, la dosarul cauzei exista indicii temeinice ca inculpatii au savarsit o infractiune de coruptie, din punctul de vedere al procurorului- unele dintre cele mai grave infractiuni incriminate in legislatia penala romana, aspect ce se reflecta si in pedepsele prevazute de lege pentru acest tip de infractiuni.
Referitor la persoana inculpatilor, desi acestia nu poseda antecedente penale, au savarsit infractiunea retinuta in sarcina lor prin oferirea si darea unei sume importante de bani, respectiv 3000 euro, suma de bani ce a fost data unor organe cu atributii de constatare a infractiunilor si contraventilor, ceea ce din punctul nostru de vedere face ca fapta sa fie cu atat mai grava.
Avand in vedere cele prezentate mai sus, se consideră că lasarea in stare de libertate a inculpaților reprezinta cu atat mai mult un pericol concret pentru ordine publica.
Față de cele arătate mai sus, în temeiul art.149 1 raportat la art 148 f
Cod procedură penală, s-a solicitat instanței luarea măsurii arestării preventive a inculpaților G. I. si G. G. S. .
G. I. a fost reținut la data de_, ora 21,40, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru 20 de ore, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, din dosar nr.267/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p..
G. G. S. a fost reținută la data de_, ora 21,25, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, pentru 20 de ore, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj din data de_, din dosar nr.267/P/2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p..
Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților în cursul urmăririi penale.
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului, trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală, respectiv - să existe probe sau indicii temeinice că
inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
Potrivit art. 681C.p.p., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În cauză sunt suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de lege acestei noțiuni, că inculpații au comis fapta pentru care sunt cercetați. În acest sens, sunt relevante declarațiile inculpaților,în care sunt recunoscute cele reținute în sarcina celor doi, declarații care se coroborează cu declarațiile denunțătorilor, cu procesul- verbal de constatare a infracțiunii flagrante, cu înregistrări efectuate în mediul ambiental, cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
În sarcina inculpatei G. G. S. se reține, astfel, că în data de_, cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg de cupru pe care o deținuse împreună cu soțul său, a oferit subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro. Din denunțul subinspectorului de poliție rezultă că inculpata i-a promis și alte foloase(" două concedii plătite la Mamaia"; dos.u.p.,f.27), iar din denunțul agentului de poliție T. C. Ciprian rezultă că inculpata și soțul său au afirmat că erau dispuși să dea orice sumă de bani,numai să fie lăsați să plece "cu marfa";(dos. u.p., f.. 29). Apoi, inculpata a fost prezentă în momentul în care soțul său a dat subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro în bancnote de câte 500 euro, aspecte ce rezultă din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale și din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante (dos.u.p., f.33-35,f. 62-63).
În sarcina inculpatului G. I. s-a reținut că în data de_, cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg de cupru pe care o deținuse, a dat subinspectorului de poliție Chiba Daniel suma de 3000 euro, inculpații fiind prinși în flagrant în scurt timp. De asemenea, din denunțurile formulate și din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale rezultă că și inculpatul a promis și oferit, anterior prinderii în flagrant, bani organelor de poliție (dos.u.p., f.29,62-63).
De asemenea, se constată că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este închisoare de la 6 luni la 7 ani, fiind deci mai mare de 4 ani. Totodată, tribunalul apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că ar genera un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, determinat de starea de libertate a acestora, cercetați pentru comiterea unei infracțiuni de corupție cu grad ridicat de pericol social, pericol ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor,dar și din punerea în pericol a relațiilor sociale referitoare la bunul mers al activității organelor de poliție, autoritatea și prestigiul acestora, afectând, în același timp, și credibilitatea organelor competente în constatarea și sancționarea contravențiilor. Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din modalitatea concretă de
săvârșire a faptelor: deși activitățile utilizate pentru obținerea rezultatului ilicit s-au desfășurat aparent spontan, se reține că, după ce inculpații-în special inculpata G.
G. - au utilizat tactici de convingere și interesare, inculpatul G. I. a oferit banii subinspectorului de poliție cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor.
Toate acestea relevă un grad de pericol social ridicat atât al faptei, cât și al făptuitorilor prinși în flagrant.
Mai mult, oferirea și darea sumei de 3000 euro s-a făcut cu scopul de a nu fi confiscată cantitatea de 3250 kg cupru transportată pe raza orașului Jibou, a cărei proveniență și destinație nu au fost stabilite până în acest moment. De precizat este faptul că, referitor la acest aspect, inculpații au dat declarații vagi, contradictorii, impunându-se continuarea cercetărilor în acest sens. Astfel, în timp ce din procesul verbal de redare a convorbirilor ambientale rezultă că inculpatul a arătat că a cumpărat cuprul de la diferite persoane, intenționând să-l transporte în municipiul Oradea (dos. u.p.,f. 62), în declarațiile date în fața procurorului, inculpatul a arătat că a cumpărat cuprul din Galați, de la Combinatul "Sidex";, intenționând să îl vândă la Remat Jibou (dos. u.p.,f. 6-7), în condițiile în care, pe avizul de însoțire a mărfii, beneficiar apare ca fiind Rezervele Statului Jibou,iar în dreptul rubricii beneficiarului s-au consemnat următoarele:"Marfa se refuză. Nu are destinația corectă";. Apoi, în timp ce pe avizul de însoțire a mărfii s-a consemnat că se transporta "cupru catozi";, în declarația dată în fața procurorului,inculpatul a arătat că a transportat cupru "în formă de plăci";. Inculpata G. G., deși a susținut că nu cunoștea ce anume a transportat soțul său în mașină și undea mergea în acea zi, a recunoscut că ea a fost cea care a oferit suma de 3000 euro polițistului îmbrăcat în uniformă(dos. u.p. f. 9- 10). De asemenea, în cauză, se conturează indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de legea penală (potrivit declarației date de inculpat în fața organelor de urmărire penală, avizul de însoțire a mărfii nefiind unul real, dos. u.p. f. 6), fiind necesară efectuarea de verificări.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar, potrivit căruia pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Pe de altă parte, luarea unei măsuri are și un scop preventiv, în sensul de descuraja alte persoane să comită fapte de corupție similare.
Referitor la existența unor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpaților, respectiv absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.
De asemenea, susținerile potrivit cărora inculpații au înțeles că organele de poliție le-au sugerat că "problema lor se putea rezolva"; prin darea unei sume de bani, nu constituie un element determinant și suficient pentru respingerea propunerii de arestare, atât timp cât aceste aspecte rezultă doar din afirmațiile inculpatei G. G.
S. ,inculpatul G. I. declarând că înainte de a intra în birou, organele de poliție
nu i-au cerut nimic (dos. u.p. f. 7), iar probatoriul administrat până în prezent neconfirmând aceste susțineri.
Potrivit jurisprudenței naționale și celei a CEDO, măsura arestării preventive este una de excepție, dar, în prezenta cauză, prin raportare la cele mai sus expuse, instanța reține gravitatea faptei comise, existența pericolului public rezultând și din însuși pericolul social deosebit de ridicat al infracțiunii de care sunt acuzați inculpații.
Gravitatea unei infracțiuni poate determina autoritățile să dispună arestarea pentru împiedicarea săvârșirii de noi infracțiuni, dacă circumstanțele cauzei, în special antecedentele și personalitatea acuzatului fac ca riscul săvârșirii unei noi infracțiuni să fie plauzibil, iar măsura arestării preventive adecvată ( cauza Dumont- Maliverg c. Franței ).
În ceea ce privește cererile privind luarea unor măsuri alternative la arestare față de inculpați, tribunalul reține că art.5 din CEDO prevede nu numai dreptul unui inculpat de a fi judecat într-un interval rezonabil, ci și de a fi eliberat în cursul procesului, precum și ca eliberarea să poată fi condiționată de existența unor garanții că acuzatul se va prezenta la proces (cauza Sualaoja contra Estoniei hot. 55939/00/_, Jblonski contra Poloniei, hot. 33492 96/_ ).
Împrejurări precum absența antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată, situația socială și familială,nu constituie garanții suficiente de care inculpații s-ar putea prevala că le pot asigura prezența la procesul penal, proces care se află în faza de urmărire penală.
De asemenea, cum s-a menționat deja, în cauză se impune aprofundarea cercetărilor, pentru aflarea adevărului și lămuririi stării de fapt sub toate aspectele și, având în vedere împrejurarea că inculpații au dat declarații vagi cu privire la proveniența și destinația cantității mari de cupru deținute în data de_, precum și conturarea unor indicii de comitere și a altor fapte prevăzute de legea penală, este firesc a se avea în vedere și riscul ca, odată puși în libertate, inculpații să încerce să zădărnicească aflarea adevărului.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 145 Cod procedură penală sau dispozițiile art.
145 ind.1 Cod procedură penală, după caz, prevăd ca obligație facultativă ca inculpatul să nu se apropie de persoana împreună cu care s-a comis fapta, martori, experți ori alte persoane stabilite de organul judiciar și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect, deci, de obicei, cu persoanele implicate în derularea procesului penal. Ar fi chiar paradoxal ca inculpatului G. I. să i se interzică să ia legătura cu soția sa în mod direct sau indirect, având în vedere că aceștia au domiciliul comun și ar fi și greu de verificat îndeplinirea unei asemenea obligații, pentru că s-ar încălca atât relațiile de familie, cât și dreptul de intimitate al persoanei.
Ca atare, luarea față de inculpați a măsurii obligării de a nu părăsi țara sau localitatea sunt excluse, nefiind îndeplinite condițiile în acest sens.
Pentru considerentele legate de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, având în vedere împrejurarea că fapta reținută în sarcina celor doi prezintă un grad ridicat de pericol social, precum și recrudescența faptelor de acest gen, tribunalul reține că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar măsurile preventive alternative la detenție ar fi insuficiente pentru a înlătura această stare de pericol.
Totodată, buna desfășurare a procesului penal impune luarea unei măsuri preventive privative de libertate, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală.
Afluența fenomenului infracțional actual, în special cel vizând infracțiunile de corupție, impune luarea unor măsuri preventive, cum este cea a arestării preventive, astfel că, în contextul celor expuse mai sus, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit. f) și art.151 Cod procedură penală, se va admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj și va dispune arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile și emiterea mandatelor de arestare preventivă în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DISPUNE:
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului G. I. , fiul lui C. și E., născut la data de_ în Panticeu, jud. C., domiciliat în Gilău, str. Principală nr. 588, jud. C., CNP 1., acuzat de comiterea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de_ și până la data de _
inclusiv.
În baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit. f) Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatei G. G. S. , fiica lui Natural și A. ,
născută la data de_ în Gilău,jud. C., domiciliată în Gilău, str. Principală nr. 588, jud. C., CNP 2., acuzată de comiterea infracțiunii de dare de mită prev. și ped. de art. 6 al.1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 al. 1 C.p., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivă conform art.151 Cod procedură penală.
Respinge cererile de aplicare a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Constată că inculpații au fost asistați de apărător ales.
În temeiul art. 192 al.3 C.p.p.,cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de recurs în termen de 24 ore de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică la sediul Tribunalului Sălaj, azi,_, ora 14,00
.
Președinte, Grefier,
Ț. D. B. O. I. -M.
Red. Ț.D.B./I.M.O./_ / 5 ex.
Confidențial. Date cu caracter personal prelucrate în conformitate cu prevederile Legii 677/2001.
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ
PENAL
Dosar nr. _
PROCES-VERBAL
încheiat astăzi_ ora 1400
După pronunțarea în ședință publică, inculpații G. I. și G. G. -
S. arată că înțeleg să formuleze recurs împotriva încheierii de ședință.
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
Ț. | D. B. | O. | I. -M. |
| ← Încheierea penală nr. 37/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 22/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
