Încheierea penală nr. 41/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 41/C/2013
Ședința camerei de consiliu din data de 25 aprilie 2013 Instanța este constituită din :
JUDECĂTOR: A. Ț.
GREFIER: DP O.
Pe rol este soluționarea propunerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatele C. C. și C. N.
, cercetate în dosarul penal nr.195/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunilor după cum urmează:
C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal
C. N. -C., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art.264 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatele C. C. și C. N.
C., ambele asistate de către apărătorul ales, av. U. u C., cu împuternicire la dosar. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj este reprezentat prin procuror PAȘCA R.
MIHAI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a procedat la verificarea identității inculpatelor după care li s-a adus la cunoștință acestora obiectul sesizării, respectiv faptul că Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a solicitat arestarea lor preventivă pentru o durată de 29 de zile, începând cu data de_ și până la_ .
Totodată instanța aduce la cunoștința inculpatelor ca prin ordonanța din data de 22 aprilie 2013 a fost începută urmărirea penală, iar prin ordonanțele din data de 24 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatei C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și împotriva inculpatei C. N. C.
, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, instanța dă citire pe scurt stării de fapt reținute în sarcina celor două inculpate.
S-a adus la cunoștința inculpatelor că au dreptul să fie asistate pe tot parcursul acestei proceduri de către un avocat ales sau desemnat din oficiu, drept ce este materializat prin prezența în cauză a doamnei av. U. u C., care este apărătorul ales al ambelor inculpate.
Întrucât inculpatele C. C. și C. N. C., au precizat că doresc să dea declarație, instanța procedează la ascultarea acestora, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.
Instanța întreabă participanții dacă mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții prealabile dezbaterii propunerii.
Atât reprezentanta Parchetului cât și apărătorul ales al inculpatelor arată că nu mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în deubaterea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentantul Parchetului susține propunerea de luarea a măsurii arestării preventive formulată pentru inculpatele C. C. și C. N. C. .
Apreciază că din probatoriul administrat rezultă indicii temeinice cu privire la vinovăția celor două inculpate, iar din întreg materialul de urmărire penală rezultă o imagine de ansamblu a activității desfășurate, care era organizată cu grijă și atenție.
Arată că sub paravanul societății Arizona și sub un pretext umanitar, inculpata C.
C. a reușit să organizeze o fraudă de proporții foarte mari. Chiar cu ocazia audierii sale în fața instanței, inculpata a arătat că nu este vorba doar de 18 persoane, ci sunt multe altele din afara județului Cluj.
Consideră că din probele administrate rezultă indicii temeinice că aceasta organiza obținerea certificatelor de handicap și a indemnizațiilor lunare aferente, cele dintâi ridicându-le personal de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, care în cele din urmă ajungeau la oameni.
Arată că inculpatele aveau un scop material, și anume obținerea unor beneficii, prin înregimentarea acestor persoane în Asociația Arizona, cu condiția plății unei cotizații în cuantum lunar de 50 de lei, deși chitanța eliberată era doar pentru suma de 20 de lei.
Arată că demența Alzheimer sau demența mixtă cum mai este numită, este o boală gravă, ireversibilă și netratabilă. Respectiv,o persoană ce suferă de această boală nu se poate descurca decât într-un spațiu protejat în mediul în care își desfășura activitățile normale, iar omul diagnosticat cu această boală are o speranță de viață redusă, cu condiția unui tratament corespunzător care poate doar să încetinească boala.
Solicită a se avea în vedere că persoanele învinuite, respectiv 18 la număr, duc o existență normală și nu au urmat nici un tratament pentru această afecțiune, iar pentru o parte din ei, expertiza medico-legală întocmită, a relevat faptul că în realitate nu suferă de această boală.
Arată instanței că nu este adeptul luării unor măsuri preventive doar de dragul de a fi luate, întrucât acestea au caracter excepțional, dar în situația de față, consideră propunerea ca fiind perfect justificată deoarece au ajuns în situația de a nu putea desfășura activitatea de urmărire penală din cauza celor doi inculpate.
Arată că au fost citați anumiți oameni, iar aceștia nu s-au mai prezentat datorită activității celor două inculpate, care i-au convins că nu au de ce să se prezinte, spunându-le că dacă nu se vor prezenta, ori dacă își vor retrage declarațiile date anterior, și totodată dacă nu se vor prezenta la medic pentru a fi expertizați, nu se va întâmpla nimic, deoarece nimeni nu are ce să le facă.
Solicită a se avea în vedere că acesta este motivul pentru care s-a solicitata luarea măsurii arestării preventive în raport de cele două inculpate, întrucât nu vor decât să își poată desfășura în condiții normale activitatea de urmărire penală.
Învederează instanței faptul că organele de urmărire penală îi invitau pe oamenii respectivi la sediu, iar cele două inculpate le cereau acestora să nu se prezinte. Există la dosarul cauzei procesele verbale privind unele convorbiri telefonice purtate de către inculpate cu unele părți, și arată că își amintește discuția telefonică purtată de inculpată cu numita M. Aurelia care a parcurs o parte a expertizării, iar la final nu s-a mai prezentat la medic datorită presiunilor inculpatei. În convorbirea telefonică indicată, inculpata îi cere numitei M. Aurelia să nu se mai prezinte în fața organelor de anchetă, iar când aceasta din urmă o întreabă ce să facă dacă vor merge iarăși acasă după ea (fiind adusă anterior cu mandat de aducere), inculpata îi răspunde să plece de acasă; moment în care numita M. Aurelia o întreabă unde să plece, inculpata răspunzându-i ca pe câmp.
Arată că oamenii erau foarte dezorientați, deoarece pe deoparte organele de urmărire penală îi invitau să se prezinte, iar inculpatele pe de altă parte, le spuneau să nu se prezinte și să își schimbe numerele de telefon deoarece probabil erau ascultați.
Referitor la poziția inculpatei, toată lumea are acces la informații publice, iar la o simplă căutare pe internet, cu ajutorul unui motor de căutare se găsesc multe informații negative despre inculpata C. Catina, dând citire unor titluri apărute, astfel că toate articolele apărute sunt suficiente pentru a ne face o imagine asupra activității inculpatei.
Consideră că trebuie avut în vedere fenomenul infracțional în ansamblu, întrucât fraudele de acest fel au crescut îngrijorător, existând o statistică la nivel național, de unde rezultă că numărul persoanelor încadrate în grad de handicap este îngrijorător de mare, iar procentul acesta covârșitor se datorează tocmai fraudelor din acest domeniu.
Raportat la acordarea acelor indemnizații pentru persoanele în grad de handicap, arată că într-un final, raportat la toate aceste fraude, bugetul de stat s-ar putea diminua considerabil, astfel că nu va mai fi acordată nici un fel de asistență socială persoanelor acare efectiv sunt bolnave.
Solicită admiterea propunerii formulate.
Apărătorul inculpatelor solicită respingerea propunerii de arestare preventivă formulată și arată că este necesar a fi punctat câteva idei, una privind procedura de eliberare a unui astfel de certificat.
În anul 2004 a fost înființată societatea condusă de către inculpată pentru a ajuta persoanele bolnave, tocmai pentru că și în familia inculpatei au existau astfel de probleme încă din tinerețea ei, respectiv tatăl acesteia fusese bolnav, astfel că s-a gândit să conceapă această asociație tocmai pentru a ajuta persoanele bolnave.
Arată că Legea nr.448/2006 care reglementează activitatea unor astfel de asociații, le dădea dreptul să obțină acreditare pentru activitatea desfășurată, fiind astfel vorba despre servicii sociale, de informare și consiliere, iar în baza acestor servicii ei au obținut acreditarea respectivă, acreditare care de altfel le dădea dreptul să depună dosarele la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului .
În cadrul acestei Direcții existau 2 etape distincte de filtrare a dosarelor, prima data dosarul fiind trimis la Serviciul de E. luare, unde acesta trebuia să conțină toată documentația necesară unor astfel de proceduri, iar mai apoi dacă toate hârtiile erau în regulă, dosarul era trimis mai departe Comisiei pentru expertizare, unde existau mai mulți medici, care își dădeau acceptul sau nu, făcându-se în prealabil și o anchetă socială.
Arată faptul că după ce dosarul era întocmit, abia apoi ajungea la Comisie, care puteau să refuze sau să nu eliberarea certificatului de handicap. Această Comisie era una separată de cea de expertiză, întrucât funcționa în cadrul Consiliului Județean Cluj și nu în cadrul D.G.A.S.P., iar certificatele erau eliberate pe diferite durate de timp, 6 luni, 1 an, 2 ani, altele.
Acele persoane s-au prezentat de mai multe ori, în mai mulți ani, astfel că nu puteau fi expertizați tot de aceeași medici, având în vedere că aceștia se schimbau periodic. Solicită a se avea în vedere că inculpata nu avea nici o calitate în a stabili diagnosticul ori altceva, deoarece dosarul cuprindea o seria de documente eliberate de către medici, ori de la spital, iar inculpatele nu făceau altceva decât să depună dosarul.
Arată că au avut și un parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială, iar în baza acestuia ridicau certificatele cu grad de handicap, ori biletele de transport, lucru ce este normal, având în vedere că aceasta era activitatea asociației.
Mai arată faptul că asociația are în jur de 150 de membrii, iar aceștia cotizau cu suma de 20 de lei, dar nu vede ce nu este în regulă.
S-a spus că s-a creat statului un prejudiciu.
Solicită a se avea în vedere că nu se poate reține așa ceva din moment ce acele certificate de eliberare de grad de handicap nu au fost retrase nici de Comisie și nici de către instanțele de judecată, astfel că acestea sunt legale, valabile în continuare, acesta fiind
motivul pentru care se acordă indemnizațiile. S-a mai spus că inculpatele au procurat documente medicale.
Solicită a se avea în vedere prevederile Legii nr.448 care spune clar că aceste documente medicale trebuie să existe la dosar; fiecare persoană își poate depune actele, iar Comisia, în baza acestora, după studierea lor, va hotărâ ce anume trebuie să facă, nu inculpata.
Cu privire la faptul că persoanele nu vor să meargă la Comisia de Expertiză, solicită instanței a se avea în vedere că se pune problema dacă învinuiții au un certificat în grad de handicap pe o durată nedeterminată, de ce să se mai prezinte la Comisie și de ce să fie expertizați din nou.
Solicită respingerea propunerii de arestare preventivă formulate, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite temeiurile legale, astfel că cele două inculpate nu au zădărnicit în nici un fel ancheta, și nici nu au comis vreo infracțiune.
Arată că doar Comisia de E. luare ar putea fi vinovată pentru aceste infracțiuni.
Inculpata C. C., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în stare de libertate, întrucât nu a dat certificate neverosimile și deși a avut unele probleme cu cei din cadrul D.G.A.P.C., nu s-a lăsat. Arată că tot acest proces a fost pornit raportat la unele persoane din cadrul acestei Direcții, persoane cu care nu a avut o colaborare foarte bună. Arată că în cadrul Comisiei de E. luare au fost numiți medici de medicina muncii, ori de familie, dar cunoștințele acestora nu sunt mai presus decât aceea unui medic psihiatru. Mai arată că nu se poate tăia dreptul la indemnizație al unei persoane, odată ce a fost stabilit legal pe baza actelor întocmite de specialiști.
Inculpata C. N. C., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetată în stare de libertate, deoarece se va prezenta de fiecare dată când va fi chemată și nu va părăsi țara. Arată că tatăl său este bolnav și trebuie să îi scoată rețete pentru medicamente.
T R I B U N A L U L
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat instanței, în conformitate cu prev. art.149¹ și urm. C.pr.pen., luarea măsurii arestării preventive față de inculpatele C. C. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art.215 al. 1, 2 și 5 cu art. 41 al. 2 C.pen și C. N. C. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.pen.cu art. 41 al. 2 C.pen.
S-a susținut în cuprinsul propunerii de arestare preventivă că, în cauză sunt întrunite în mod cumulativ condițiile prevăzute în art. 136, 143 și 148 lit. b C.p.pen., deoarece, pe de o parte, există indicii temeinice și probe în sensul că inculpatele au săvârșit infracțiunile amintite mai sus, acestea rezultând din materialul probator administrat până la acest moment al urmăririi penale, iar pe de altă parte, există date că inculpatele încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea învinuiților din dosar.
Analizând propunerea formulată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală și față de dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele :
Prin rezoluția din data de 1 februarie 2013 a lucrătorilor de poliție din cadrul I.P.J. Cluj - Serviciul de Investigarea Fraudelor, confirmată prin rezoluția, din aceeași dată, a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și prin ordonanța din data de 5 aprilie 2013, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva învinuiților Vais A.
, David Ilona, Cadar I., C. Gligor, Moja A. ca, M. Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, M. Nastasia, Abrudan Marioara, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa-Abrudan E., Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M. M. pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal (în sarcina învinuitei Moja A. ca s-au reținut și două infracțiuni de
tentativă la înșelăciune, prev. de art. 20 Cod penal, rap. la art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal), reținându-se, în esență că, în perioada 2008-2010, aceștia au obținut indemnizații lunare pentru persoane cu handicap, prin inducerea în eroare a reprezentanților Comisiei de E. luare a Persoanelor Adulte cu Handicap Cluj, cu ajutorul unor documente medicale false.
În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constatat că învinuiții menționați anterior, au obținut indemnizațiile lunare pentru persoane cu handicap cu ajutorul inculpatei C. C.
, președinta Asociației de Psihiatrie ARIZONA a Persoanelor cu Handicap Mental și Boala Alzheimer - H. . În concret, inculpata C. C. a fost cea care a organizat procurarea documentelor medicale și de altă natură, false, în baza cărora au fost eliberate certificatele de încadrare în grad de handicap ( majoritatea acestor certificate au fost ridicate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj de către inculpată). În schimbul acestui "serviciu"; învinuiții achită inculpatei C. C. o cotizație lunară de 50 lei, însă aceasta le eliberează chitanțe doar pentru suma de 20 lei.
Până în prezent învinuiții Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor, Moja A. ca, M. Aurelie, Tat M., Csete M., Tat Dumitru, Hrebenciuc Verona, M. Nastasia, Abrudan Marioara, Peteleu Elisaveta, Bâlc Onisie, Toșa-Abrudan E., Kiss Ilona-E., Hoț Nastasia și M. M. au cauzat, cu complicitatea inculpatei C. C., un prejudiciu total de peste 537.000 lei Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj și primăriilor pe raza cărora domiciliază învinuiții (din prejudiciul total, prejudiciul cauzat D.G.A.S.P.C. Cluj este în sumă de 237.513 lei - vol. I, f. 48-51).
În aceste condiții, prin ordonanța din data de 22 aprilie 2013 a fost începută urmărirea penală, iar prin ordonanțele din data de 24 aprilie 2013 a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatei C. C., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, cu 20 acte materiale, prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 215 alin.1, 2 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal și împotriva inculpatei C. N. C., pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, în formă continuată, cu 8 acte materiale, prev. de art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Aceasta, în condițiile în care, după punerea sub învinuire, inculpata C. C. le-a cerut învinuiților să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală și să nu se prezinte la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea efectuării expertizelor medico-legale dispuse în cauză (vol. IV). În același mod a procedat și inculpata C. N. C., fiica lui C. C.
, și vicepreședinta Asociației de psihiatrie Arizona, care, în mod sistematic, a insistat pe lângă învinuiții M. Aurelie, Cadar I., David Ilona, Bâlc Onisie, C. Gligor, Moja A. ca,
M. M. și Abrudan Marioara, să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală, să-și retracteze declarațiile date și să refuze prezentarea la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea expertizării, în acest mod realizându-se îngreunarea și chiar împiedicarea desfășurării urmăririi penale.
Prin ordonanța din data de 24 aprilie 2013, s-a dispus reținerea pe o durată de 24 ore a inculpatelor, începând cu data de 24 aprilie 2013, ora 21:10 și până la data de 25 aprilie 2013, ora 21:10.
Propunerea de arestare preventivă a fost motivată prin aceea că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.b C.pr.pen., respectiv există probe sau indicii temeinice că inculpatele au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetate și există date că inculpatele încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea învinuiților din dosar.
Judecătorul investit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă constată că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru luarea acestei măsurii preventive împotriva inculpatului, având în vedere considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
Astfel, în primul rând, din perspectiva cerințelor impuse de art. 143 C.p.pen. și față de conținutul art. 68/1 C.p.pen., care stabilește că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză, rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se
efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta sau faptele de comiterea cărora este învinuit, apreciem că în cauză există indicii temeinice în sensul că inculpatele au săvârșit faptele reținute în sarcina sa, acestea fiind relevate de materialul probator administrat până la cest moment.
Concret, din declarațiile învinuiților Vais A. (vol. II, f. 64-65), David Ilona (vol. II, f. 134-137), Cadar I. (vol. II, f. 180-181), Moja A. ca (vol. II, f. 301-304), Bâlc Onisie (vol. III, f. 260-261) și M. M. (vol. III, f. 441-4479), reiese în mod cert faptul că inculpata C. C. este persoana care s-a ocupat de obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, aceasta ridicând de altfel, efectiv certificatele de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, sub propria semnătură iar în schimb achită fiecare, lunar, o cotizație către inculpata C. C. . Aceștia au recunoscut faptul că nu suferă de afecțiunile descrise în actele medicale și că au apelat la ajutorul inculpatei C. C., aflând din diferite surse, că aceasta are posibilitatea să rezolve obținerea acestor certificate.
În plus, faptul că învinuiții nu suferă în realitate de bolile pe baza cărora li s-au eliberat certificatele de handicap, aceștia desfășurându-și activitatea în mod normal, fără a urma vreun tratament specific acelor boli, rezultă din comunicările făcute de Casa de Asigurări de Sănătate Cluj și din conținutul expertizelor medico-legale efectuate până în prezent cu privire la cinci dintre învinuiți, respectiv Vais A., David Ilona, Cadar I., C. Gligor și Moja A. ca, în privința celorlalți, până la acest moment nereușindu-se efectuarea expertizelor medico-legale dispuse, urmare a activității infracționale desfășurată de inculpata C. N. C., alături de inculpata C. C., ce i-au determinat să nu se prezinte la chemarea organelor de urmărire penală și nici la I.M.L. Cluj-Napoca.
Indicii temeinice ale vinovăției inculpatelor C. C. și C. N. C. rezultă și din interceptările convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Cluj-Napoca, cu deosebită insistență inculpatele luând legătura cu învinuiții pentru a-i determina să nu răspundă chemării organelor judiciare penale ori pentru a-și retracta declarațiile date. În privința învinuirii care li se aduce inculpatele au adoptat o poziție de nerecunoaștere, inculpata C. C. afirmând că în realitate, s-a preocupat efectiv doar de depunerea dosarelor la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj după ce acestea îi erau predate de către cei în cauză ori aparținătorii lor și că eliberarea certificatelor s-a efectuat în baza unor documente medicale emise de către specialiști. În acest caz este de neînțeles motivul pentru care persoanele respective nu depuneau dosarele personal, având nevoie de un intermediar și acceptau ca pe termen nelimitat să plătească o cotizație lunară în beneficiul asociației inculpatelor.
Ca atare, opinăm că la acest moment se poate reține existența unei suspiciuni rezonabile în sensul art.5 parg.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 C.pr.pen. cu privire la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpatelor, fiind de reținut jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate.
Pe de altă parte, s-a invocat în motivarea propunerii, incidența art. 148 lit. b C.p.pen. referitoare la existența unor date în sensul că inculpatele încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea învinuiților din dosar.
Și în opinia noastră, sunt incidente prevederile art. 148 alin. 1, lit. b C.pr.pen., pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind necesară luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatelor C. C. și C. N. C., întrucât conduita acestora în perioada ulterioară punerii sub învinuire a persoanelor beneficiare a certificatelor
6
de handicap, confirmă teza conform căreia acestea încearcă să zădărnicească aflarea adevărului.
Concret, cele două inculpate au insistat pe lângă învinuiți să nu mai răspundă la chemarea organelor de urmărire penală și în cazul în care au dat declarații să le retracteze, cu motivarea că ar fi fost constrânși de organele de poliție iar în privința celor care nu au fost încă audiați le-au dat instrucțiuni ferme să nu dea curs citațiilor, să refuze să dea orice declarație și să refuze efectuarea expertizelor medico-legale dispuse în cauză, asigurându-i că în acest mod vor scăpa de răspunderea penală, deoarece nu pot fi obligați să dea declarații ori să fie expertizați.
Dincolo de un număr impresionant de discuții telefonice care au avut loc pe această temă, inculpata C. C. a convocat la locuința învinuitei M. M. din Turda și la locuința învinuiților Tat M. și Tat Dumitru din Cluj-Napoca, pe mai mulți dintre învinuiți, precum și pe alte persoane beneficiare de indemnizații frauduloase de handicap obținute în aceeași modalitate (persoane ce urmează a fi identificate), dându-le instrucțiuni în același sens.
În continuare, cele două inculpate le-au cerut învinuiților să simuleze simptomele unor afecțiuni psihice în cazul în care vor trebui totuși să fie expertizați și, de asemenea, le- au cerut să-și schimbe cartelele telefonice, bănuind că ar putea fi efectuate interceptări. Învinuiții Cadar I., M. Aurelia și soția învinuitului Vais A., au dat curs acestei solicitări, înlocuindu-și cartelele telefonice.
În consecință, urmare a manoperelor desfășurate de inculpate, mai mulți învinuiți nu s-au prezentat în fața organelor de urmărire penală și nici la I.M.L. Cluj-Napoca în vederea efectuării expertizelor medico-legale dispuse în cauză, determinând îngreunarea urmăririi penale.
Inculpatele au recunoscut faptul că au discutat cu învinuiții, susținând însă faptul că în realitate doar i-ai sfătuit pe aceștia să nu declarare nimic decât în prezența unui avocat, împrejurare nereală, dacă avem în vedere notele de redare a convorbirilor telefonice, din care reiese dincolo de orice dubiu sensul discuțiilor telefonice purtate și nu au putut să explice motivul pentru care învinuiții le-ar fi cerut "sfatul"; în momentul demarării cercetărilor, explicația fiind în opinia noastră, aceea că, știind că dosarele au fost fabricate cu ajutorul inculpatei Cotaraci C., afecțiunile psihice nefiind reale, era normal să apeleze la acestea, mai ales că lunar cotizau la Asociația Arizona, condusă de cele două inculpate.
Potrivit art. 148 C.p.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 C.p.pen și există vreunul dintre cazurile prevăzute la aliniatul 1 al acestui text de lege, în acest caz concret, fiind vizat art. 148 lit. b C.p.pen. privind existența unor date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, martor sau expert, ori prin distrugerea alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.
Raportat la argumentele de fapt și de drept expuse anterior, apreciem că propunerea de arestare preventivă este pe deplin justificată, arestarea preventivă a inculpatelor fiind necesară pentru buna desfășurare a urmăririi penale.
Drept urmare, tribunalul în temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.143 și art.148 lit.b C.pr.pen. urmează a admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, în consecință va dispune arestarea preventivă a inculpatelor :C. C. , fiica lui
A. și Irma, născută la data de_ în Hășdat, jud. H., domiciliată în mun. H., str. P., nr.7, bl.D2, sc.B, et.1, ap.28, jud. H., posesoare a C.I., seria HD, nr.4., CNP
2. și C. N. -C., fiica lui Isa-Lazăr și C., născută la data de_ în Mun. H., jud. H., domiciliată în Mun. H., str. P., nr.7, bl.D2, sc.B, et.1, ap.28, jud. H., posesoare a C.I., seria HD, nr.3., CNP 2., pentru o perioadă de câte 29 de zile, începând cu data de_ până la data de_ .
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare preventivă vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
În temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.143 și art.148 lit.b C.pr.pen. admite propunerea formulata de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și, în consecință:
Dispune arestarea preventivă a inculpatelor :
C. C. , fiica lui A. și Irma, născută la data de_ în Hășdat, jud. H.
, domiciliată în mun. H., str. P., nr.7, bl.D2, sc.B, et.1, ap.28, jud. H., posesoare a C.I., seria HD, nr.4., CNP 2. ;
N. -C., fiica lui Isa-Lazăr și C., născută la data de_ în Mun. H.
, jud. H., domiciliată în Mun. H., str. P., nr.7, bl.D2, sc.B, et.1, ap.28, jud. H.
, posesoare a C.I., seria HD, nr.3., CNP 2. ,
pentru o perioadă de câte 29 de zile, începând cu data de_ până la data de
_ .
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea
propunerii de arestare preventivă rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 24 de ore de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 25 aprilie 2013, ora 18,00.
JUDECĂTOR, GREFIER,
Ț. D. -P. O.
PROCES VERBAL
După pronunțarea prezentei hotărârii în ședința publică din data de_, ora 18,00
apărătorul ales al inculpatelor C. C. și C. N. C., av. U. C., arată
că în țelege să f or muleze oral r ecurs împotriva acestei încheieri, urmând ca dosarul să fie înaintat spre soluționare Curții de Apel Cluj.
Totodată, la întrebarea instanței, inculpatele arată că nu doresc să fie încunoștiințată nici o persoană despre luarea măsurii preventive a arestului, apărătorul ales urmând să facă acest demers.
JUDECĂTOR, GREFIER,
18
| ← Încheierea penală nr. 43/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 92/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
