Încheierea penală nr. 28/2013. Prelungirea arestului preventiv

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr. _

Date cu caracter personal Nr. operator: 2516

R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

ÎNCHEIEREA PENAL Ă NR. 28/R

Ședința publică de la 21 iunie 2013 Completul compus din:

PREȘEDINTE D. B. Ț., judecător Judecător C. T., președinte secție penală Judecător D. -D. I.

I. -M. O., grefier șef secție penală

D.I.I.C.O.T.-Biroul Teritorial Sălaj este reprezentat de Bubuiug Liviu D., procuror.

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpații: K. E., K. I., K. S. P., K.

T., K. R. I., B. I. G., F. N. A., K. L. I., în prezent deținuți în Arestul I.P.J.Sălaj, contra încheierii penale nr. 36/A din 8 iunie 2013 a Judecătoriei Z., pronunțată în dosar penal nr._, având ca obiect prelungirea duratei arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale (art. 156 și următoarele C.p.p.).

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații recurenți K. E., K. I., K. S.

P., K. T., K. R. I., B. I. G., F. N. A., K. L. I., în stare de arest, asistați de apărător ales av. P. Mircea.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Întrebați fiind, toți inculpații își însușesc recursul declarat de apărătorul ales av. P. Mircea.

Nemaifiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpaților susține memoriul depus la dosarul cauzei, filele 30-33 și pentru toate motivele de fapt și de drept scrise și reiterate verbal solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând, respingerea sesizării privind prelungirea duratei arestării preventive și luarea față de inculpați a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara. Instanța de fond, în motivarea sa a reținut că pentru luarea măsuri arestării preventive față de cei opt inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 C.p.p. și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală. Instanța a reținut că încercarea inculpaților de influențare a părților vătămate și a eventualilor martori ce urmează a fi audiați rezultă din cuprinsul declarațiilor părților vătămate și a martorilor audiați până la acel moment, declarații în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații. De asemenea s-a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea privind exercitarea de către inculpați de presiuni asupra părților vătămate sau încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea, a faptului că odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire intelectuală a acestora, de starea de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate. Instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați. Arată că prima condiție prev.de art.148 lit.f C.p.p.este îndeplinită, pedeapsa pentru infracțiuni fiind un pic mai mare decât 4 ani, apreciind însă că a doua condiție, cea referitoare la existența probelor că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, nu este aplicabilă în cauză. Inculpații sunt oameni săraci, nu au averi fabuloase, fam. K. are un bar prin care își desfășoară activitatea, cresc și vând animale, au contracte la bănci. Mai rată că ultima prelungire de arestare a fost pentru a audia părți vătămate, martori și s-a efectuat o

percheziție informatică asupra laptopului lui B. I. G. . Personal nu a fost citat să participe la audieri deși a solicitat, încălcându-se astfel dreptul la apărare iar martorii au fost audiați cu încălcarea dispozițiilor legale. Mai susține că inculpații au dreptul să nu declare nimic, această poziție procesuală nefiindu-le imputabilă, întrucât este prevăzută de lege.

Procurorul arată că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați subzistă în continuare impunându-se menținerea stării de arest. Cauza este foarte complexă, fiind necesară efectuarea altor acte de urmărire penală: reaudierea inculpaților K. I., K. E., K. S.

P., K. L. I., F. N. A., K. R. I., K. T. și B. I. G. cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către fiecare inculpat (suma de bani împrumutată, perioada împrumutului, dobânda percepută, suma de bani restituită) având în vedere că au fost finalizate audierile părților vătămate, reudierea învinuiților K. Sarolta, C. Sergiu Aurelian, Șuteu Virginica și Ceaca Silvia cu privire la activitățile infracționale desfășurate de către aceștia, având în vedere de asemenea declarațiile părților vătămate audiate până în prezent, efectuarea unor confruntări între inculpații cercetați în stare de arest preventiv și învinuiții Ceaca Silvia, Șuteu Virginica și C. Aurelian Sergiu pentru stabilirea activității infracționale desfășurate de către fiecare inculpat și învinuit, avându-se în vedere contradicțiile existente între declarațiile acestora, prezentarea materialului de urmărire penală pentru un număr de 8 inculpați cercetați în stare de arest preventiv și un număr de 5 învinuiți cercetați în stare de libertate. Pericolul social reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților subzistă și rezultă din gravitatea faptelor săvârșite, modul de operare pe o perioadă îndelungată de timp (chiar și 10-15 ani) dar și din reacția publică precum și presiunea pe care inculpații aflați în stare de libertate ar pune-o asupra părților vătămate și a martorilor. Apreciază că timpul scurs de la arestare este unul rezonabil, subzistă pericolul concret pentru ordinea publică, urmărirea penală nu este finalizată, urmează a se prezenta materialul de urmărire penală, se va întocmi rechizitoriul. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că cercetarea inculpaților se impune a se efectua până la finalizarea cercetării judecătorești cu inculpații aflați în stare de arest. Pentru cele ce preced și pentru cele spuse și în fața instanței de fond pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpați.

Apărătorul inculpaților susține că finalizarea anchetei nu este unul din motivele prevăzute de lege pentru a se admite propunerea de prelungire a arestării preventive.

Inculpata K. E. solicită cercetarea în stare de libertate, nu este vinovată de comiterea infracțiunilor.

Inculpatul K. I. arată că are probleme cardiace, se va prezenta la instanță ori de câte ori va fi nevoie, ca urmare a punerii în libertate.

Inculpatul K. S. își susține nevinovăția, arată că a împrumutat vărului său o sumă de bani.

Cere cercetarea sa în stare de libertate.

Inculpatul K. T. susține că nu este o persoană agresivă, este sărac iar de când este arestat nu s-au mai adunat probe la dosar. Solicită să fie pus în libertate.

Inculpatul K. R. precizează că nu sunt probe împotriva lui, la percheziție nu s-au găsit bani sau acte asupra lui. Solicită cercetarea în libertate.

Inculpatul F.

N.

solicită a fi cercetat în libertate deoarece are 3 copii în întreținere.

Inculpatul B.

I.

are 2 copii în întreținere iar soția sa nu are loc de muncă motive pentru

care cere cercetarea în libertate. Depune la dosarul cauzei înscrisul de la fila 34.

Inculpata K. I. are spre creștere și educare 3 copii pe care momentan îi îngrijește o femeie în vârstă de 70 de ani. Solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.

T R I B U N A L U L

Prin încheierea penala nr.36/A/2013 a Judecatoriei Z. in baza art. 155 Cod procedură penală raportat la art. 156 și art. 159 Cod procedură penală s-a admis cererea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- Biroul Teritorial Sălaj privind propunerea prelungirii arestării preventive si in consecință

1.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. E. poreclită

"Erji";, fiica lui T. si Carolina, născuta la data de_ in oraș J., jud.Sălaj, domiciliată în localitatea J., str.S., nr.52, jud. Sălaj, CNP 2., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A

din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

2.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K. I. poreclit "P. u";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.52, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

3.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K. S. -P. , fiul lui

I. și R., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S.

, nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv

4.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatei K. L. I. poreclită "Pamela";, fiica lui P. și I., născută la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliată în localitatea J., str.Tudor V., nr.108, jud.Sălaj, CNP 2., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv 5.S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K. T. , fiul lui I. și R., născut la data de_, în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

6. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului B. I. G. , fiul lui I. și M., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S.

, nr.63, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv. 7.s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului K. R. I. poreclit

"Rudo";, fiul lui I. si R., născut la data de_ în localitatea J., jud. Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.81, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

8. S-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului F. N. A. poreclit "Gusti";, fiul lui P. și I., născut la data de_ în localitatea J., jud.Sălaj, domiciliat în localitatea J., str.S., nr.219, jud.Sălaj, CNP 1., dispusă prin Încheierea penală nr.17/A din data de_ a Judecătoriei Z., pe o durată de 30 zile începând cu data de_ până la data de_ inclusiv.

Pentru a pronunta aceasta hotarare judecatoria a retinut urmatoarele

Prin propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT- Serviciul Teritorial Sălaj se solicită prelungirea cu 30 de zile a măsurii arestării preventive luată față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I.

, B. I. G., F. N. A. prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. .

În motivarea cererii, procurorul arată că temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive față de inculpați subzistă în continuare impunându-se menținerea stării de arest. De asemenea s-a arătat că deoarece cauza este foarte complexă, în cauză este necesară efectuarea altor acte de urmărire penală: reaudierea inculpaților K. I., K. E., K. S. P., K. L. I., F.

N. A., K. R. I., K. T. și B. I. G. cu privire la activitatea infracțională desfășurată de către fiecare inculpat (suma de bani împrumutată, perioada împrumutului, dobânda percepută, suma de bani restituită) având în vedere că au fost finalizate audierile părților vătămate, reudierea învinuiților K. Sarolta, C. Sergiu Aurelian, Șuteu Virginica și Ceaca Silvia cu privire la activitățile infracționale desfășurate de către aceștia, având în vedere de asemenea declarațiile părților vătămate audiate până în prezent, efectuarea unor confruntări între inculpații cercetați în stare de arest preventiv și învinuiții Ceaca Silvia, Șuteu Virginica și C. Aurelian Sergiu pentru stabilirea activității infracționale desfășurate de către fiecare inculpat și învinuit, avându-se în vedere contradicțiile existente între declarațiile acestora, prezentarea materialului de urmărire penală pentru un număr de 8 inculpați cercetați în stare de arest preventiv și un număr de 5 învinuiți cercetați în

stare de libertate. În plus procurorul susține că pericolul social reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților subzistă și rezultă din gravitatea faptelor săvârșite, modul de operare pe o perioadă îndelungată de timp (chiar și 10-15 ani) dar și din reacția publică precum și presiunea pe care inculpații aflați în stare de libertate ar punea-o asupra părților vătămate și a martorilor.

Analizând cererea de prelungire din perspectiva probelor administrate până în prezent, instanța reține următoarele:

În dosarul 11/D/P/2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., B. I. G., K. R. I.

și F. N. A. sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătărie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Sălaj din data de_ din dosar nr.11D/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.

In urma cercetărilor efectuate, organul de urmărire penală a reținut în sarcina inculpaților următoarea stare de fapt:

În data de_, ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Sălaj s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că începând cu anul 2012 și până în prezent, pe raza localității J., jud.Sălaj acționează un grup de crimă organizată specializat în comiterea unor infracțiuni de cămătărie și șantaj, respectiv membrii grupării împrumută cu importante sume de bani, diferite persoane din cartierul de cetățeni de etnie romă din orașul J., percepându-le ulterior dobânzi foarte mari de 100%, pe care ulterior le recuperează prin amenințări și acte de violență, îndreptate atât împotriva debitorilor cât și a familiilor acestora.

În cazul în care victimele nu mai reușeau să-și plătească datoriile către membrii acestei grupări, acestea erau obligate prin acte de violență și amenințare să încheie și să semneze în fața notarului public diferite procuri, prin care își cedau pe o perioadă de 2 sau 3 ani toate drepturile financiare prevăzute de lege privind alocațiile de stat pentru copii minori, aflați în întreținerea acestora, precum și din pensiile de handicap în care sunt încadrați unii membri din familiile victimelor.

Membrii grupării, în momentul oferirii împrumutului financiar, rețineau fără nici un drept cărțile de identitate ale victimelor, iar în baza acestora își însușeau ilegal sumele de bani menționate anterior, cu complicitatea celor doi factori poștali din cadrul Oficiului Postal din Orașul J., precum și a dirigintei Oficiului Poștal.

Astfel, membrii grupării intrau în posesia ilicita a unor importante sume de bani, bunuri și chiar imobile, pe care victimele cămătarilor, aflându-se în permanentă stare de teroare, atât prin amenințările cu moartea, cât și prin actele de violență repetate, erau obligate să le cedeze în favoarea acestora.

În urma verificărilor și investigațiilor efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că în perioada 2012-2013, membrilor acestei grupări au căzut victime foarte multe persoane, toate având un nivel social și intelectual scăzut, fiind ușor de atras în activitatea lor infracțională.

Membrii acestui grup de crimă organizată au comis același gen de infracțiuni, respectiv cămătărie și șantaj, fiecare dintre aceștia având în supraveghere și un anumit număr de victime, pe

care aceștia le exploatau. De asemenea, un alt element comun îl reprezintă relațiile de rudenie dintre membrii grupului, inculpații K. I. și K. E. fiind soț si soție, asemeni inculpaților K. S. P. și K. L. I., inculpații K. R. I., K. T. și K. I. sunt frați, inculpatul F. N. -A. este fratele lui K. L. I., inculpatul K. R. I. este soțul învinuitei K. Sarolta, învinuitul K. I. Marius este fiul inculpaților K. I. și K. E. .

De asemenea, din materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că, pentru recuperarea sumelor de bani de la cetățenii de etnie rromă ce ridicau ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, majoritatea inculpaților erau prezenți în curtea Oficiului Poștal J. pentru a le amenința pe victime cu acte de violență sa predea sumele de bani încasate de către părțile vătămate.

Astfel, inculpații, înainte de ridicarea sumelor de bani, le remiteau părților vătămate cărțile de identitate aparținând acestora, aceștia se prezentau la Oficiul Postal J., ridicau sumele de bani ce le aparțineau cu titlu de ajutoare sociale, alocații pentru copii, pensii de handicap, plasamente, alocații suplimentare, precum și ajutoare complementare, după caz, după care erau obligate să predea inculpaților atât sumele de bani, cât și cărțile de identitate. În unele situații, inculpații, după recuperarea sumelor de bani mai sus menționate, le predau părților vătămate sume cuprinse între 10 și 20 de lei, pentru a-și întreține membrii familiei.

Din declarația învinuitei Șuteu Virginica rezultă faptul că, în fiecare lună inculpații ridicau de la victime în fața Oficiului Poștal J. suma de aproximativ 30.000 lei, raportat la cuantumul drepturilor încasate de acestea

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locuințele inculpaților, au fost descoperite mai multe înscrisuri care conțineau evidențe ale sumele de bani ce trebuiau a fi plătite, perioada pentru care era perceput acest împrumut, precum și numărul și numele victimelor.

Din materialul de urmărire penală administrat în cauză se reține de procuror și o altă metodă de recuperare a sumelor de bani împrumutate, cunoscută în comunitate cu denumirea de "vânzarea burții";, care presupunea că părții vătămate, însărcinată în ultima lună, i se oferea de către inculpați, cu titlu de împrumut, suma de 1.200 lei, pentru achitarea cheltuielilor ocazionate de spitalizare, condiționat de cedarea de către aceasta a drepturilor de a încasa sume de bani lunare, reprezentând alocația pentru copii. În situația în care partea vătămată era de acord, aceasta era obligată ulterior sa restituie inculpaților atât suma de bani împrumutată, cât și dobânda de 100%, respectiv suma de 200 lei pe o durata de 24 de luni, respectiv suma totala de 4800 lei.

Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina lor, susținând în declarațiile date până la acest moment, în esență, că nu au acordat bani împrumut cu dobândă nici unei persoane.

Prin Încheierea de ședință nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T. ,

K. R. I., B. I. G., F. N. A. . Pentru luarea măsuri arestării preventive față de cei opt inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art. 143 C.p.p. și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală. Instanța a reținut că încercarea inculpaților de influențare a părților vătămate și a eventualilor martori ce urmează a fi audiați rezultă din cuprinsul declarațiilor părților vătămate și a martorilor audiați până la acel moment, declarații în care se arată în mod expres că s-au exercitat presiuni sau amenințări asupra lor și asupra membrilor familiilor lor de către toți inculpații. De asemenea instanța a apreciat că din probele administrate rezultă presupunerea privind exercitarea de către inculpați de presiuni asupra părților vătămate sau încercarea realizării unor înțelegeri frauduloase cu acestea, a faptului că odată puși în libertate, inculpații vor încerca să determine părțile vătămate să își schimbe declarațiile, în vederea împiedicării aflării adevărului în cauză, profitând în continuare de lipsa de pregătire intelectuală a acestora, de starea de nevoie în care ele se află și de starea de temere pe care chiar prezența inculpaților o creează în rândul părților vătămate. Instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a fiecăruia din cei opt inculpați.

Prin Încheierea penală 23/A din data de_ și încheierea penală 28/A din data de_ ale Judecătoriei Z. s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a celor opt inculpați pe câte o durată de 30 de zile, de la data de_ până la data de_, respectiv de la data de 25.05.213

până la data de_ . Instanța a reținut că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare în ce privește pe fiecare inculpat în parte și că durata arestului preventiv, raportat la complexitatea cauzei, atitudinea organelor de cercetare și atitudinea procesuală a inculpaților, se încadrează în noțiunea de termen rezonabil.

Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv prelungirea acestei măsuri, față de cei opt inculpați, circumstanțele persoanele ale acestora, având în vedere complexitatea cauzei și întreg materialul probator administrat în dosar până în acest moment, dar și probatoriul ce urmează a fi administrat, precum și atitudinea procesuală a inculpaților, în baza prevederilor art.155 C.p.p. instanța apreciază că temeiurile prevăzute de art.

148 lit. e și f Cod procedură penală avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților. În această apreciere instanța a avut în vedere următoarele considerente.

Art. 143 condiționează luarea măsurii de existența unor probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Din probele administrate până în prezent se reține următoarea activitate infracțională desfășurată de inculpați: inculpatii K. I. și K. E. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Horvath Gina, Grebănar Rita, Varga Estera, Nagy Cerasela, Runcan Andrea, Lăcătuș Iuliu, Rosmalint Vandana, Rosmalint L., Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam R. ; inculpații K. S. P. si K. L. I. au împrumutat cu diferite sume de bani părțile vătămate Banța Giani C., Grebenar Marius, Lakatoș Iren, Grebenar Rita, Grebenar R. S., Varga Estera, Crăciun Aurora, Nagy Cerasela, Runcan M., Lăkătuș Iuliu, Lăcătuș Olga Rozalia, Rosmalint Vandana, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Lakatoș Nadia, Adam I., Adam R. și Lakatoș Paul R. ; inculpatul K. T. a împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate Grebenar Marius, Lakatos Iren, Grebenar R., Rosmalint Simina, Lakatos Paul; inculpatul K. R. I. a împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate Rosmalint L. M., Lăcătuș Lucian, Rosmalint Simina, Lakatoș P. ița, Ladanyi Lajos Attila; inculpatul B. I. G. a împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate Grebenar Marius, Grebenar Rita, Grebenar R., Varga Estera, Lakatoș P. ița; inculpatul F. N. A. a împrumutat cu diferite sume de bani pe părțile vătămate Rosmalint I., Lakatos R., P. Melania Minodora, Lingurar Silvia, Dulanyi Pamela, Varga Marin. Ulterior, inculpații prin folosirea de acte de violență și amenințare le-au obligat pe părțile vătămate să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali, învinuiții Suteu Virginica si C. Aurelian-Sergiu.

În ceea ce privește sintagma de "indicii temeinice";, legiuitorul a arătat în art. 681C. pr. pen. că sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. În cauza de față, actele premergătoare întocmite și probele administrate până la acest moment în cauză,

care se coroborează între ele, duc la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați. În acest sens sunt relevante declarațiile părților vătămate audiate, declarațiile factorilor poștali, învinuiții Șuteu Virginica, Ceaca Silvia și C. Sergiu Aurelian, declarația învinuitului Varga M. Kalman, supravegherile operative din datele de_ ,_ ,_ și_ efectuate de către organele de poliție cu ocazia ridicărilor sumelor de bani de către părțile vătămate de la Oficiul Poștal J., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de_, declarațiile martorilor audiați, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, copiile înscrisurilor ridicate de la locuințele inculpaților și ale învinuiților cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare din data de_ .

Toate probele administrate în cauză ulterior luării față de inculpați a măsurii arestării preventive vin în susținerea stării de fapt reținută inițial de organele de cercetare și întăresc acele indici temeinice constatate de judecător la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă. Coroborând probele administrate până în acest moment, instanța apreciază că există indicii suficiente care să susțină presupunerea rezonabilă că fiecare dintre cei opt inculpați au comis faptele reținute de organul de urmărire penală și că activitatea infracțională a fiecăruia în parte este una vastă, întinsă pe o lungă perioadă de timp, în cadrul unei grupări organizate.

În ce privește subzistența temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților instanța reține:

Din probele administrate în cauză, atât înainte, dar și după luarea măsurii arestării preventive, în mod concordant din declarațiile tuturor părților vătămate audiate în cauză, care se coroborează și cu declarațiile martorilor, dar și ale învinuite Șuteu Virginica, rezultă că toți cei opt inculpați au exercitate o lungă perioadă de timp presiuni, amenințări și violențe asupra părților vătămate, în comunitatea de romi din orașul J. există o stare de temere față de inculpați, din cauza fricii în marea majoritate a cazurilor părțile vătămate nu au sesizat abuzurile exercitate de inculpați asupra lor, iar în cazurile în care au existat plângeri în urma presiunilor exercitate de inculpați și membrii familiilor lor, persoanele vătămate și-au retras plângerea. Părțile vătămate reaudiate după ultima prelungire a măsurii arestării preventive, în continuare susțin o stare de temere legată de punerea în libertate a inculpaților, care în continuare prin intermediul rudelor exercită presiuni pentru a nu da declarații în cauză. În sensul celor reținute anterior, sunt semnificate declarațiile părților vătămate Varga I., Horvat Gina, Rosmalint I., Dulani R. Vanda, P. ț C., Grebenar Marius, Varga Virgil, Lakatoș P. ița etc.. Existența unor presiuni asupra părților vătămate, exercitate și după luarea măsurii arestării preventive rezultă și din împrejurarea că o parte din părțile vătămate deși când au fost audiate au declarat că se constituie părți civile în cauză, reaudiate în perioada 11-_ au declarat că deși au suferit un prejudiciu nu se constituie părți civile în cauză. În acest sens sunt declarațiile părților vătămate: Varga Virgil, Varga I., Lăcătuș Olga, Banto Ilca, D. i Otilia, Lakatoș Iren, Lakatoș P. ița, D. i A., Varga M. .

Având în vedere poziția socială a familiilor inculpaților în comunitatea locală de romi din loc. J., controlul pe care inculpații îl au asupra părților vătămate și a martorilor ( datorat pe de o parte situației financiare și intelectuale superioare acestora, pe de altă parte datorat atitudinii manifestate față de inculpați o lungă perioadă de timp constând în presiuni, amenințări și violențe), modul de acțiune concertat și organizat al inculpaților și membrilor familiei acestora, dar și poziția procesuală a tuturor celor opt inculpați, instanța apreciază că există un risc real și dovedit de probele administrate în cauză, că inculpații odată aflați în libertate vor încerca să intimideze părțile vătămate și martorii, să exercite presiuni asupra acestora pentru a-și schimba declarațiile, existând riscul de a recurge inclusiv la violențe. De asemenea cunoscând nivelul de înțelegere și educație a multora dintre părțile vătămate sau martori, există riscul ca inculpații să facă cu aceștia înțelegeri frauduloase. Este adevărat că în cauză au fost audiate părțile vătămate și martorii dar în condițiile în care a fost parcursă doar prima fază a procesului penal și inculpații nu recunosc comiterea faptelor, pentru soluționarea cauzei urmează a fi readministrate probele în faza de judecată, iar inculpații odată puși în libertate există presupunerea rezonabilă că vor încerca împiedicarea aflării adevărului în cauză prin exercitarea de presiuni asupra părților vătămate pentru a-și retrage declarațiile și constituirile de parte civilă. Această convingere a instanței privind încercările inculpaților de zădărnicire a aflării adevărului este întărită de faptul că în continuare, în contra unui probatoriu vast administrat în cauză, inculpații își susțin cu vehemență nevinovăția, iar de-a lungul timpului persoanele vătămate, sub starea de teamă indusă de inculpați, nu au sesizat organele judiciare cu infracțiunile comise de inculpați, iar cei care au făcut acest lucru, sub presiuni și amenințările inculpaților și-au retras plângerile.

Având în vedere toate considerentele de mai sus, ținând cont de stadiul cercetărilor, de probele ce urmează a fi administrate în cauză în faza de urmărire penală- audierea tuturor inculpaților și a învinuiților cu privire la toate faptele reținute în sarcina lor precum realizarea de confruntări între aceștia- dar având în vedere și faptul că buna desfășurare a procesului penal se impune a fi asigurată în toate fazele acestuia, instanța apreciază că justa soluționare a cauzei și aflarea adevărului poate fi împiedicată de cercetarea celor opt inculpați în stare de libertate, în condițiile date, în continuare fiind incidente temeiurile măsurii arestării preventive prev. de art. 148 alin.1 lit. e C.p.p.

În ce privește pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de lăsarea în libertate a celor opt inculpați, constatat de instanță la momentul luării față de aceștia a măsurii arestării preventive, acesta subzistă în continuare pe aceleași considerente avute de instanță la momentul luării măsurii preventive, iar perioada arestului preventiv ( de 90 de zile) nu a fost în măsură să ducă la înlăturarea acestui pericol sau diluarea acestuia.

În aprecierea pericolului social concret reprezentat de lăsarea în libertate a unui inculpat, așa cum s-a conturat în practica judiciară un punct de vedere majoritar, instanța trebuie să aibă în vedere datele referitoare la persoana inculpatului, datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise dar și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.

Prin raportare la faptele pentru care sunt cercetați cei opt inculpați (față de care așa cum am reținut anterior există indicii suficiente privind săvârșirea lor) având în vedere atât gravitatea abstractă a acestor fapte, reliefată de legiuitor prin limitele de pedeapsă stabilite, dar și modalitatea concretă de săvârșire a acestora, perseverența infracțională crescută, rezultă periculozitate crescută a fiecărui inculpat în parte. Din modul de acțiune a fiecăruia dintre cei opt inculpați, tipul victimelor vizate de aceștia (persoane ce prezintă incapacitate fizică sau psihică de reacționa sau a se apăra, persoane ce provin din familii sărace, numeroase, lipsite de educație și cu un nivel de inteligență scăzut) atitudinea manifestată față de victime, recurgerea la presiune fizică și psihică, chiar în contextul lipsei antecedentelor penale a inculpaților (cu excepția inculpaților Kiș T. și K. R. ), se poate contura profilul personal al fiecăruia, caracterizat prin imoralitate, lipsa de scrupule, comportamentul agresiv și înclinația spre desconsiderarea și încălcarea normelor legale și de conviețuire socială.

Analizând comportamentul fiecăruia dintre cei inculpați în parte, prin raportare la probele administrate în cauză până în prezent, instanța reține că nici unul dintre cei opt inculpați nu au avut contribuții izolate și lipsite de importanță în săvârșirea faptelor și că nu sunt lipsite de gravitate sau rezonanță socială faptele acestora, așa cum s-a invocat în apărare. Astfel fiecare din cei opt inculpați a împrumutat diferite sume de bani mai multor persoane, fără excepție, fiecare dintre cei opt inculpați au pretins de la părțile vătămate restituirea unor sume mult mai mare decât cele împrumutate, cu o dobândă de peste 100%, au recurs la violențe, presiuni, inclusiv față de membrii familiei persoanei împrumutate, au acționat împreună pentru exercitarea violențelor, au reținut actele de identitate ale părților vătămate ridicând în numele acestora sumele de bani cuvenite cu diferite titluri (alocații, indemnizații de handicap, ajutoare sociale, etc). Activitatea infracțională și implicit periculozitate inculpatelor K. E. și K. L. nu poate fi minimizată prin simplul fapt că sunt femei, nici de starea de boală (de altfel nedovedită) și nici de calitatea de mamă. Cele două inculpate au fost surprinse în flagrant în timp ce ridicau sume de bani de la victime, rolul acestora nu este de neglijat în cadrul grupului, din declarațiile părților vătămate și a martorilor rezultă că cele două inculpate erau cele care se ocupau de recuperarea banilor, în acest scop, chiar dacă nu foloseau violența fizică, exercitau presiuni și amenințări asupra persoanelor vătămate. Apărarea că inculpații nu dețin averi mari, sunt oameni săraci, nicidecum membrii unor clanuri bogate, nu poate fi reținută în aprecierea pericolului concret reprezentat de lăsarea în libertate a inculpaților.

Pericolul pentru ordinea publica presupune temerea că odată pus in libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s-ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții in rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat.

Mai sus instanța a detaliat considerentele avute în vedere în ce privește temerea că în acest moment al procesului penal aflat în derulare, inculpații puși în liberate ar comite fapte penale sau contrare ordinii sociale precum și temerea că ar împiedica buna desfășurare a procesului penal și aflarea adevărului în cauză prin influențarea părților vătămate și a martorilor.

În ce privește ecoul creat în rândul opiniei publice de fapta inculpaților, dar mai ales starea de indignare, de dezaprobare publică și starea de insecuritate socială creată în rândul comunității locale în care au acționat, subzistă încă și chiar la un nivel foarte ridicat. Acest aspect rezultă din toate declarațiile date în cauză de părțile vătămate cu ocazia reaudieri acestora, persistând temerea crescută că odată puși în libertate aceștia își vor continua activitatea infracțională și de teroare și că se vor răzbuna pe persoanele care au dat declarații în cauză. Instanța apreciază că perioada de arest preventiv ( de 90 de zile) în care au fost inculpații și stadiul cercetărilor în cauză nu au fost în măsură să ducă la stingerea acestui ecou și sentiment de insecuritate creat în rândul opiniei publice de faptele pentru care inculpații sunt cercetați.

Constatând că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, se impune ca instanța să verifice și dacă durata arestului preventive este una rezonabilă, în acord cu principiile prefigurate prin practica CEDO. Durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Așa cum s-a reținut anterior, față de numărul mare al persoanelor cercetate în cauză, numărul mare al părților vătămate identificate până în prezent, perioada lungă de timp și numărul mare de fapte ce fac obiectul cercetărilor în cauză, în mod cert cauza este una complexă, ce impune o activitate de cercetare ce se poate prelungi justificat în timp. Observând activitatea organelor de urmărire penală, în special actele efectuate în cauză după ultima prelungire a măsurii arestări preventive, instanța constată că a avut loc extinderea cercetărilor față de Varga M. și audierea acestuia, audierea a două părți vătămate -Lăcătuș Liliana și D. i A., reaudierea în perioada 11-_ a unui număr de 21 părți vătămate: Varga Estera, Dulani R., P. ț C., Varga Virgil, Varga I., Dulany L., Rosmalint I., Nagy Cerasela, Varga M., Lăcătuș Olga, Banto Ilca, Grebănar Rita, Varga M., Lakatoș Paul, Rosmalint L., Lăcătuș Nadia, Runcan A.

, Dulany M., Lăcătuș Cornel, Banto Giani, Runcan M., au fost audiați de asemenea un număr de 8 martori: Crețoi David M., Rosmalint Marcel, D. i Boldi, P. D., B. D., P. oță G., Roman M., Luca C. A., iar la data de_ a fost audiată inculpata K. s E. . Având în vedere acestea nu se poate reține o întârziere în soluționarea cauzei imputabilă organului de urmărire penală, acesta desfășurându-și activitatea cu respectarea principiului celerității. Trebuie reținută însă și atitudinea inculpaților pe parcursul procedurii, aceștia nu au colaborat cu organele de urmărire penală, nu au recunoscut comiterea faptelor, în ciuda surprinderii lor în flagrant au încercat să ofere diverse scuze neverosimile pentru a justifica sumele de bani găsite asupra lor cu ocazia realizării flagrantului, prin acest comportament necontribuind la aflarea adevărului în cauză și soluționarea cu celeritate a cauzei.

Totodată instanța apreciază că prelungirea duratei arestării preventive este premisa efectuării cu celeritate a actelor procesuale indicate în cuprinsul propunerii.

Instanța consideră că măsura arestării preventive a inculpaților se impune a fi menținută, aceasta fiind singura măsura preventivă care poate asigura atingerea scopurilor prev. de art. 136 alin.1 C.p.p. Instanța apreciază că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana fiecărui inculpat, care s-au dovedit a fi persoane agresive, violente, încercând totodată să ascundă urmele săvârșirii infracțiunilor și, implicit, să înlăture răspunderea lor penală.

Pentru considerentele susmenționate, având în vedere dispozițiile art. 136, art. 143, art. 155 și următoarele Cod procedură penală și art. 5( 1) lit. c teza I din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale instanța urmează a admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpaților K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T. ,

K. R. I., B. I. G., F. N. A. cu o perioadă de 30 de zile de la data expirării perioadei de 30 de zile cu care a fost prelungită anterior.

Impotriva acestei hotarar au declarat recurs inculpatii,solicitand respingerea propunerii de prelungire a masurii arestarii preventive si judecarea in stare de libertate.

Examinând recursurile formulate, tribunalul a reținut că recursurile declarat de către inculpați sunt nefondate, pentru următoarele considerente :

Inculpații sunt cercetați în dosarul 11/D/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

- Biroul Teritorial Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire ori aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, cămătărie și șantaj, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, art.3 alin.1 din Legea nr.216/2011 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.194 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în cazul inculpatului K. T. și cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal pentru toate cele trei infracțiuni, faptele constând în esență în aceea că au împrumutat cu diferite sume de bani mai multe părți vătămate, iar ulterior prin folosirea de acte de violență și amenințare, le-au

obligat pe acestea să plătească sumele de bani împrumutate la o valoare mult mai mare decât cele împrumutate, activitatea de recuperare a sumelor de bani având loc prin intermediul factorilor poștali Șuteu Virginica și C. Aurelian-Sergiu.

Prin încheierea penală nr.17/A din data de_, pronunțată în Dosar nr._ al Judecătoriei Z. s-a luat măsura arestării preventive pentru o perioadă de 29 de zile de la data de_ la data de_ față de inculpații K. E., K. I., K. S. P., K. L. I., K. T., K. R. I. ,

B. I. G., F. N. A. .

Pentru luarea măsuri arestării preventive față de inculpați s-au avut în vedere dispozițiile art.

143 Cod procedură penală și 148 lit. b, e și f Cod procedură penală.

Referitor la motivele de recurs invocate, s-a reținut că potrivit art. 63 alin.1 Cod procedură penală constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie "indicii temeinice"; conform art. 68 ind.1 Cod procedură penală atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observatorobiectiv că persoana a comis oinfracțiune.

În cauza de față, din analiza probelor existente în dosarul de urmărire penală instanța a apreciat că există indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a faptelor reținute de procuror. Sunt relevante în acest sens declarațiile parților vătămate, ale factorilor poștali, înscrisurile ridicate, copiile de pe cărțile de identitate ale părților vătămate, procurile notariale.

Instanța a mai reținut că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezența cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv privind existența faptelor și comiterea acestora de către inculpați .etc.

Or, din întreg materialul probator rezultă existența acestor indicii, instanța de fond în mod legal și temeinic reținând presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.

Referitor la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive instanța de fond a arătat că acestea sunt incidente și în continuare, iar pericolul pentru ordinea publică trebuie raportat atât la persoana inculpaților cât și la gravitatea faptelor. Pericolul pentru ordinea publică presupune temerea că odată pus în libertate un inculpat ar comite alte fapte penale sau contrare ordinii sociale și de drept, ori că ar putea împiedica buna desfășurare a procesului penal, că s-ar sustrage de la urmărire penală sau judecată, ori că lăsarea lui în libertate ar declanșa reacții în rândul opiniei publice determinate de fapta pentru care este cercetat, ceea ce în cazul de față s-a și întâmplat.

Referitor la durata rezonabilă a arestării preventive invocată ca și motiv de recurs, se reține că instanța de fond a analizat și acest aspect, arătând că durata rezonabilă a arestului preventiv se apreciază în concret, raportat la particularitățile fiecărei cauze în parte, având ca și criterii de apreciere complexitatea cauzei, atitudinea inculpatului dar și cea a autorității care efectuează actele de cercetare în cauză. Or, în cauza de față în tot acest interval de timp organele de cercetare penală au continuat efectuarea cercetărilor, au administrat probe, neputând fi vorba de o atitudine de pasivitate din partea acestora care având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de părți vătămate, de atitudinea inculpaților, în mod legal și temeinic instanța de fond a apreciat că în cauză se impune prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților.

De asemenea, instanța de fond a analizat în mod distinct situația fiecărui inculpat, raportat la toate criteriile descrise în art.136 alin.8 Cod procedură penală.

Potrivit dispozițiilor art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ,,se exceptează de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate și cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fata autorităților judiciare competente, sau când există motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia,,.

Pe de altă parte, art.20 din Constituția României prevede că dispozițiile constituționale vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu pactele și tratatele la care România este parte, iar dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare

la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale.

În raport cu aceste reglementări internaționale, privarea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele și în procedura prevăzută de legislația internă.

Instanța de fond a procedat în mod corect la verificarea temeiurilor de arestare, dacă acestea s-au schimbat sau dacă subzistă și în prezent, constatând că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive există în continuare, și raportat la stadiul cercetărilor penale se impune prelungirea duratei arestării preventive a celor 8 inculpați.

T. a constatat că, raportat la modul de concepere a activității infracționale, a împrejurărilor cauzei, a scopului urmărit, a urmărilor, lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție, astfel încât, raportat la motivele invocate de procuror în referatul de prelungire, pentru realizarea urmăriri penale și finalizarea în bune condiții a dosarului se impune prelungirea acestei măsuri, așa cum de altfel a dispus și instanța de fond.

Pentru aceste considerente, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de către inculpați.

Vazând si dispozitiile art.192 alin 2 cpp. Pentru aceste motive,

În numele L E G I I D I S P U N E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inc. K. E., K. I., K. S. P., K. T.

, K. R. I., F. N. A., B. I. G., K. L. I. împotriva încheierii penale nr.36/A/_ a Judecătoriei Z. .

Obligă inculpații la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței azi_ .

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier, Ț. D. B. T. C. I. D. O. I. -M.

În concediu de odihnă Semnează vicepreședinte

Red.TC/IMO/_ / 10 ex.

Jud.fond: M. D. E.

← Încheierea penală nr. 3/2013. Prelungirea arestului preventiv  Încheierea penală nr. 33/2013. Prelungirea arestului preventiv →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 28/2013. Prelungirea arestului preventiv