Încheierea penală nr. 70/2013. Prelungirea arestului preventiv
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR Nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr.70/C/2013
Ședința Camerei de Consiliu din 19 iulie 2013 Instanța este constituită din: Președinte: L. -M. F.
Grefier: A. T.
Pe rol se află soluționarea propunerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, privind prelungirea duratei măsurii arestării preventive luată față de inculpații L. C. -Z. și C. V. , cercetați în dosarul penal nr.71/P/2012 pentru săvârșirea infracțiunilor, după cum urmează:
- L. C. -Z., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art.
41 alin. 2 Cod penal, (în legătură cu S.C. "Auto Viomar"; S.R.L. Gherla), evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (în legătură cu S.C. "Ralcom Link"; S.R.L.), respectiv pentru infracțiunea de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (în legătură cu S.C. "NSD Technology"; S.R.L.), aflate în concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal;
- C. V., fiul lui C. și P., născut la 11 mai 1965 în comuna Pîrjol, județul Bacău, domiciliat în București, sector 6, str. Calea Crângași nr. 34, bloc 15 ICEM, sc. 3, ap. 81, posesor al C.I. seria RR nr. 2., eliberată la_, CNP 1., cercetat pentru săvârșirea a 2 (două) infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, precum și 2 (două) infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002, republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal în concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal (constând în ajutorul dat pentru săvârșirea de acțiuni repetate de evaziune fiscală și participarea la acțiuni repetate de spălare de bani, în legătură cu activitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla și S.C. "Auto Viomar"; S.R.L. Gherla);
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpata L. C. Z., aflată în stare de arest preventiv, asistată de către apărătorul ales, av. Chiciu A.
F., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și inculpatul C. V., aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul ales, av. Cioloboc E., cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror ROMANA RĂDUCANU.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța aduce la cunoștința inculpaților obiectul sesizării și motivul prezenței lor în fața instanței, respectiv faptul că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat prelungirea duratei măsurii arestării preventive, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 25 iulie 2013 și până la data de 23 august 2013.
În continuare, instanța întreabă participanții dacă sunt cereri de formulat ori excepții de ridicat, prealabile acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Atât reprezentanta Ministerului Public, cât și apărătorii inculpaților, învederează instanței că nu au cereri de formulat ori excepții de invocat.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv.
Reprezentanta Ministerului Public, în temeiul art.155 și urm. C.pr.pen., susține propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv față de ambii inculpați, apreciind că în cauză sunt întrunite toate condițiile legale necesare în acest sens. Astfel, în memoriul scris al Parchetului de solicitare a prelungirii măsurii arestării preventive față de inculpații L. C. Z. și C., sunt descrise în mod amănunțit și explicate punctual și concis, precum și judicios argumentate atât activitatea infracțională vastă a celor doi inculpați, modul concret de derulare a actelor materiale ilicite, urmările devastatoare din punct de vedere fiscal pentru bugetul consolidat al statului, probele și mijloacele de probă pe care se sprijină fiecare dintre învinuirile și acuzațiile aduse acestora precum și temeiurile care au determinate și care impun si in continuare privarea de libertate în cursul urmăririi penale.
Complexitatea deosebită a cauzei și vastul material probator administrat până la acest moment vorbește de la sine despre necesitatea menținerii în perioada imediat următoare a măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat, cel puțin din perspectiva a două categorii distincte de împrejurări legale.
În primul rând, este vorba despre necesitatea apărării ordinii de drept față de multitudinea și de persistența în timp a actelor infracționale a inculpaților, având și consecința intrinsecă de apărare a sentimentului de securitate socială a membrilor comunității.
În al doilea rând, este vorba de necesitatea asigurării unei bune desfășurări a anchetei penale aflată în deplină derulare în cauză, ferită de orice acțiuni abuzive din partea inculpaților.
În consecință, în baza dispozițiilor legale indicate în memoriul scris anexat la dosar, solicită instanței a dispune admiterea propunerii de prelungire formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cu mențiunea că în opinia sa, nu sunt necesare alte explicații întrucât volumele de probe si materiale sunt vaste si vb de la sine.
Apărătorul inculpatei L. C. -Z. , învederează instanței faptul că, concluziile sale referitoare la propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive înaintată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj față de clienta sa, se întemeiază pe două paliere, respectiv prima sa opinie ar fi aceea că această propunere de prelungire a măsurii arestării preventive este întocmită de către un organ de urmărire penală necompetent, iar o a doua opinie, ( în cazul în care prima nu va fi primită), este că propunerea de prelungire este neîntemeiată, raportat la prevederile art. 136 C.pr.pen, respectiv art. 148 lit. c, d și f C.pr.pen.
Începe cu primul palier de analiză, învederând instanței faptul că, astfel cum a observat din referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dar și din actele dosarului de urmărire penală, au existat mai multe sesizări ale Gărzii Financiare Cluj în ceea ce o privește pe inculpata L. C. Z.
, dar și cu privire la alte persoane, sesizări înregistrate sub număr diferit la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
La punctul 1 al referatului, procurorul vorbește despre sesizarea realizată la data de_, pentru S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, vizând și o persoană pusă sub învinuire ulterior, respectiv numita Țântaș R. . Solicită instanței a observa că, pe de o parte, în ceea ce privește situația clientei sale, nu există ordonanță de extindere cu privire la aceste fapte, iar pe de altă parte, dosarul inițial a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj sub numărul 1347/P/2012 și înaintat spre instrumentare și soluționare doamnei procuror Lazăr C. .
De asemenea, învederează instanței faptul că, la punctul 2 al referatului înaintat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, se vorbește despre sesizarea înregistrată la data de_, pentru aceeași societatea "Ralcom Link";
S.R.L. Gherla, sesizare privind facturile emise în numele S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. București pentru perioada_ -_ . Solicită instanței a observa că lipsește orice sesizare cu privire la clienta sa, iar această sesizare a purtat numărul 1347/P/2012 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Acestea ar fi cele două sesizări ce formează palierele 1 și 2 din referatul înaintat Tribunalului Cluj.
A se observa că la punctul 2 al referatului exista o serie de puncte de vedere și opinii în legătură cu activitatea derulată în perioada_ -_ în legătură cu emiterea unor facturi emise în numele societății S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. Tecuci, județul Galați, pentru care nu există sesizare la dosar.
De asemenea, pentru activitatea infracțională derulată în perioada_ -_ în legătură cu emiterea unor facturi fictive în numele S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L. București, la fel, nu există sesizare la dosar, aceste
elemente sau aceste activități delictuoase fiind realizate de către organul de urmărire penală fără o sesizare din oficiu, fără o extindere a cercetărilor penale, fără o extindere a urmăririi penale așa cum ulterior și imperativ o impun prevederile art. 238 C.pr.pen.
La punctul 3 al referatului, este descrisă activitatea infracțională din perioada iulie 2012 - februarie 2013, în ceea ce privește emiterea unor așa zise facturi fictive în numele SC AUTO VIOMAR SRL Gherla. Și această a fost realizată de către Garda Financiară Cluj, la data de_, procurorul uitând sau omițând să precizeze unde anume a fost înregistrată această sesizare, dacă a purtat același număr la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, dacă a intrat sub număr distinct de dosar, dacă aceste dosare penale au fost conexate și dacă preluarea acestor dosare s-a făcut în conformitate cu prev. art. 209 C.pr.pen., în conformitate cu dispozițiile legii. Cu privire la acest aspect, se oprește asupra punctului 4 al referatului întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, respectiv situație S.C. "NSD Technology"; S.R.L. Astfel cum rezultă din actele de urmărire penală aflate la dosar, dosarul a fost inițial înregistrat sub numărul 1085/P/2011 la Poliția Gherla urmare a unei sesizări formulate de către Garda Financiară Cluj la data de 01.noiemvrie 2011. La aceasta unitate de Parchet, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, dosarul 1085/P/2011 fost instrumentat de dl. procuror Leordean Vica, ulterior acest dosar nefiind preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în baza art.209 alin. 4 ind. 1 C.pr.pen. A se observa că la dosar nu există nici un fel de act de conexare a dosarului 1085/P/2011, cu dosarul 1347/P/2012 pentru ca astfel dosarele să fie preluate sub număr unic de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. De asemenea, solicită instanței a observa că, pe de o parte, cele două dosare nu au fost preluate de către Parchetul ierarhic superior, astfel cum ar fi fost corect, iar pe de altă parte atunci când aceasta operațiune a putut fi realizată de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj ea s-a realizat, dovadă fiind faptul că dosarul nr. 57/P/2013 a putut fi conexat la dosarul nr. 71/P/2013, de către procurorul de caz.
Cu privire la acest aspect, mai arată că, clienta sa este acuzată de săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani pentru perioada martie 2004 - iunie 2009, în legătură cu mai multe societăți comerciale. A se observa că inculpata L. C. -Z. a fost audiată în februarie 2012, iar în cursul lunii mai 2012, s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpată de către procurorul de la Parchetul Tribunalului Cluj la data de 17 mai 2012, fără ca ulterior inculpata să fie audiată pe acest palier infracțional, în calitate de învinuită. Cât timp dosarul 1085/P/2011 nu a fost preluat în condiții procedurale de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, la dosarul 1847/P/2012 aflat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, organul de urmărire penală nu putea formula o propunere de prelungire a măsurii arestului preventiv, și, desigur, nici o propunere de arestare preventivă în condițiile legale.
Insistă a se consemna în încheiere și faptul că, nici la acest moment al analizei dosarului nu există ordonanța de preluare a cauzelor atașată la dosarul cauzei.
A se mai observa că, din punctul său de vedere, interceptarea convorbirilor telefonice autorizate de Tribunalul Cluj nu corespund scopului prevăzut la art.91/1 C.pr.pen., respectiv în scopul stabilirii situației de fapt, ori pentru că identificarea sau localizarea participanților nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea penală ar fi mult întârziată. În opinia sa, niciuna dintre aceste condiții nu se regăsesc în ceea ce privește interceptarea convorbirilor telefonice față de clienta sa. Inculpata L. C. Z. era pusă sub învinuire la momentul emiterii autorizațiilor, astfel că nici un alt element nu putea să justifice temeinicia sau legalitatea acestor interceptări telefonice. Pe acest palier, solicită instanței a sancționa lipsa legalității și temeiniciei obținerii autorizațiilor respective, și implicit a propunerii de prelungire, pe temeiurile prev. de lit.c și d. Un alt aspect al nelegalității propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive se regăsește la fila 13 a referatului, în care procurorii de caz indică ca temei art.148 lit. b C.pr.pen., ca un posibil temei al propunerii de prelungire, fără a face o analiză a acestui text de lege, și fără a o audia pe inculpata L. C. Z. în legătură cu numita Țântaș M., care este pusă sub urmărire penală în dosarul nr. 1347/P/2012, iar convorbirea despre care se face referire nu formează obiectul cercetării în acest dosar și nu are nici o legătură cu învinuirile
aduse clientei sale sau numitei Țântaș M. .
Acestea ar fi elementele de nelegalitate pe care a înțeles să le invoce.
În ceea ce privește elementele de netemeinicie, arată că a constatat că în referatul de prelungire a măsurii arestării preventive înaintat instanței, se vorbește despre un sentiment de insecuritate în rândul comunității. Apreciază că ar fi fost necesar ca procurorii să indice probele pe care își bazează această afirmație, în condițiile în care întreaga comunitate ar fi afectată de un sentiment de insecuritate dacă clienta sa ar fi cercetată în stare de libertate.
Solicită instanței a avea în vedere și hotărârea din_, conform căreia motivele verosimile din care rezultă indiciile că s-ar fi comis faptele penale nu trebuie să aibă aceeași forță ca motivele sau probele pentru condamnare. Scopul unei arestări preventive, conform C.E.D.O., este acela de a justifica buna desfășurare a cercetărilor, și nu acela de a încerca pedepsirea sau sancționarea unei persoane prezumată a fi nevinovată.
În concluzie, învederează instanței faptul că, niciodată nu au fost indicate motivele din care să rezulte necesitatea menținerii măsurii arestării preventive a inculpatei L. C. -Z., în raport cu actele ce urmează a fi efectuate, și de ce o măsură preventivă alternativă nu ar putea garanta, asigura și justifica buna desfășurare a procesului penal.
Așadar, solicită instanței, în principal, respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și cercetarea inculpatei în stare de libertate, iar în subsidiar,
înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu.
Apărătorul inculpatului C. V. , solicită instanței, în principal, respingerea ca netemeinică și nelegală a propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea de domiciliu, cu mențiunea că inculpatul se va prezenta la organele de poliție ori de câte ori va fi necesar și va respecta toate obligațiile care îi vor fi impuse de către instanță.
Învederează instanței faptul că achiesează la concluziile colegului său în ce privește aspectele de nelegalitate invocate și detaliate de către acesta, deoarece ne aflăm în situația în care prima dată se dispune arestarea preventivă a inculpatului, iar apoi se adună probele în acuzare.
Pornind de la prezumția de nevinovăție a inculpatului, care stă în picioare și care nu poate fi combătută de nici o normă penală, apreciază că se exagerează, în cauză nefiind întrunite prevederile art.155 alin.1 C.pr.pen., respectiv art.148 lit. f C.pr.pen. referitor la pericolul social.
Ne aflăm într-o cauza economică extrem de complexă în care probabil cei doi inculpați vor mai petrece câteva luni în arest preventiv, cu toate că nu există temeiuri noi care să justifice privarea în continuare de libertate a inculpaților.
Nu se leagă de faptul că au fost sau nu conexate alte dosare, ci strict la măsura arestării preventive luată față de clientul său, sens în care solicită instanței a avea în vedere că la acest moment nu există nici un temei care să justifice privarea de libertate a acestuia. Arată că a devenit un fel de obicei arestarea inculpatului și ulterior administrarea materialului probator, situație în care se încalcă și principiul egalității de arme deoarece este inacceptabil ca clientul său să stea în arest, în timp ce Parchetul adună probe împotriva lui.
Totodată, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul este singurul întreținător al familiei, că are doi copii majori și o soție care depind de el.
În replică, reprezentanta Ministerului Public, precizează că, așa cum rezultă din materialul probator administrat până la această dată, activitatea infracțională a ambilor inculpați s-a derulat în timp, pe o perioadă de mai mulți ani, iar în spațiu, aproape la nivel național, din Moldova până în București, Olt și mai multe județe din Transilvania. În aceste condiții, cu siguranță că și cercetările penale preliminare, ridicarea de documente, identificarea tuturor participanților se poate derula tot numai în timp, și nu dintr-o dată. Având în vedere acest lucru și faptul că urmărirea penală este în stadiu incipient, sigur că inculpații nu au fost audiați încă cu privire la fiecare act material, dar acest lucru se va întâmpla de acum încolo.
În ce privește că această cauză este instrumentată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicită instanței a avea în vedere faptul că, actele
materiale de care sunt acuzați ambii inculpați se află fie în stare de indivizibilitate, fie în stare de conexitate legală, fiind vorba de acte mat multiple ce intră în conținutul unei singure infracțiuni continuate, fie fiind vorba de acte materiale distincte, însă aflate în legătură. Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale prev. de art. 33, art. 34 C.pr.pen., ele trebuie instrumentate de un sg organ judiciar.
În ceea ce privește neexplicarea, așa cum se susține a insistenței pentru care solicită menținerea acestei măsuri preventive, învederează instanței faptul că, regretă că nu se înțelege, însă trebuie cumva stopați acești inculpați din săvârșirea activității infracționale care tinde spre infinit. Se omite a se spune că fiecare dintre inculpați au săvârșit multiple acte după ce au fost cercetați, după ce au fost judecați și după ce au fost condamnați și pentru alte fapte, unele similare cu acestea.
Cu privire la faptul că nu există temeiuri noi pentru a se dispune menținerea măsurii arestării preventive, arată că legea prevede la alin.1 teza 1 a art.155 C.pr.pen că prelungirea poate fi dispusă și pentru motivul subzistenței temeiurilor avute în vedere inițial.
În replică, apărătorul inculpatei L. C. -Z. , învederează instanței faptul că, este adevărat, există un caracter incipient al urmăririi penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Umărirea penală sau acuzațiile aduse clientei sale așa cum sunt ele definite de către Curtea Europeană se întind din 01 noiembrie 2011. Urmărirea penală a fost derulată de către organul de Poliție sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj în perioada 2011-martie 2013 când o parte din dosar a fost preluat de către Parchetul Curții de Apel Cluj. Așadar, ancheta penală este incipientă doar din punctul de vedere al procurorilor din cadrul Parchetului Curții de Apel Cluj, aspect care nu îi poate fi imputat clientei sale și nicidecum nu poate fi argument în această fază procesuală.
Pe de altă parte, arată că, reprezentanta Ministerului Public recunoaște astăzi, și este un lucru pozitiv pentru apărare, faptul că inculpata L. C. -Z. nu a fost audiată în legătură cu unele învinuiri și elemente de fapt pe care se bazează această propunere de prelungire. Așadar, absența unor elemente ținând de dreptul la apărare, de încunoștințarea unor fapte asupra cărora poartă o învinuire nu poate fi sancționată decât prin nulitatea absolută a actului de urmărire penală.
Totodată, arată că a înțeles necesitatea stopării unei activități infracționale, ceea ce nu a înțeles este de ce doar măsura arestului preventiv poate să asigure acest lucru.
În replică, apărătorul inculpatului C. V., solicită instanței a avea în vedere că motivările reprezentantei Ministerului Public privind vastitatea urmăririi penale, complexitatea în timp și conexiunile cu alți inculpați nu este un temei de a dispune prelungirea măsurii arestului preventiv.
Reprezentanta Ministerului Public, apreciază că, pentru unele fapte există probe certe, iar pentru alte fapte există indicii temeinice, ceea ce permite dispunerea prelungirii măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați.
Inculpata L. C. -Z. , având ultimul cuvânt, învederează instanței faptul că, convorbirile telefonice au fost interpretate în mod greșit de către organele de urmărire penală deoarece din cuprinsul acestora rezultă tocmai faptul că dânsa dorea să renunțe la biroul de contabilitate și să se concentreze asupra celorlalte afaceri pe care le are împreună cu soțul său.
Solicită instanței a dispune cercetarea sa în stare de libertate pentru a avea posibilitatea de a-și închide activitatea biroului de contabilitate, urmând să se ocupe exclusiv de activitățile sociale în care este implicată.
Inculpatul C. V. , având ultimul cuvânt, solicită instanței a dispune cercetarea sa în stare de libertate, cu mențiunea că se va prezenta în instanță ori de câte ori va fi nevoie și va respecta toate obligațiile care îi vor fi impuse de către instanță.
I N S T A N Ț A
Prin sesizarea înregistrată sub numărul de mai sus, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat instanței, în conformitate cu prev. art.155 și urm. C.pr.pen., să dispună prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații
C. -Z. , cercetată pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen. și C. V., cercetat pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen., cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 25 iulie 2013, arătând în motivare, în esență, că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de ambii inculpați, iar prelungirea măsurii este necesară pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.
Analizând propunerea formulată, în raport cu actele dosarului de urmărire penală și cu dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele :
La data de_ inculpata L. C. -Z. a fost reținută pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 01,30), ulterior fiind audiată de procuror (în prezența apărătorului ales) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acesteia, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr.71/P/2013, pentru săvârșirea a 3 infracțiuni de evaziune fiscală, în
formă continuată, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
Totodată, la data de_ inculpatul C. V. a fost reținut pe o durată de 24 de ore (până la data de_, ora 20,25), ulterior fiind audiat de procuror (în prezența apărătorului desemnat din oficiu) și fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva acestuia, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, emisă în dosarul nr.71/P/2013, pentru săvârșirea a 2 infracțiuni de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și a 2 infracțiuni de spălare de bani, în formă continuată, prev. de art. 29 alin. 1 lit. a din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit.b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
Ulterior, prin încheierea penală nr.59/C/_ a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ inclusiv.
În fapt, s-au reținut următoarele :
În perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link";
S.R.L. Gherla, au fost înregistrate de către inculpata L. C. -Z., în mod repetat, facturi fictive emise în numele S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 2.476.438 lei a rămas neplătită, suma de 18.600 lei a fost achitată prin circuit bancar, iar 50.000 de lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
Din verificările efectuate au rezultat indicii temeinice conform cărora aceste facturi sunt fictive, stabilindu-se că S.C. "Casa Construcții Metalice";
S.R.L. București nu a depus declarațiile nr. 394 și deconturile de T.V.A. nr. 300, pe perioada iunie - august 2012, iar începând cu data de_, i-a fost anulat certificatul de înregistrare în scopuri de T.V.A.
Produsele care sunt înscrise în facturile fictive, au făcut ulterior obiectul unor pretinse livrări intracomunitare, efectuate în aceeași perioadă de către S.C.
"Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, către A.G. "Transportes y Comercio"; S.L.U. din Spania.
S-a stabilit că, prin evidențierea în contabilitatea S.C. "Ralcom Link";
S.R.L. a operațiunilor fictive de aprovizionare cu piese de schimb, s-a cauzat prejudicierea bugetului de stat cu T.V.A. în cuantum de 492.588 lei și impozit pe profit de 328.392 lei, sustrase de la plată.
În facturile fiscale sunt înscriși ca delegați numiții Nica Lina și C. V.
, precum și diferite mijloace auto, respectiv cu numere de înmatriculare_ ,_ ,_ .
În perioada_ -_, în evidența contabilă a S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., au fost înregistrate de către inculpată, în mod repetat, facturi fictive emise în numele S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. București, privind pretinsa achiziționare a unor diferite cantități și sortimente de piese de schimb, pentru echipamente tehnologice și echipamente de protecția muncii.
Din valoarea totală a facturilor fictive, suma de 1.691.341,32 lei a rămas neplătită, suma de 50.000 lei a fost achitată prin circuit bancar, suma de 349.245,31 lei, prin compensare, iar 185.000 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale.
Din verificările efectuate au rezultat indicii temeinice conform cărora aceste facturi sunt fictive, stabilindu-se că S.C. "General Nova Construct";
S.R.L. București este o societate de tip fantomă ce nu funcționează la sediul social declarat.
Totodată, în perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. Tecuci, județul Galați.
Valoarea totală a acestor facturi ar fi fost de 1.584.700 lei, fără T.V.A., din care 589.728 lei ar fi fost achitați în numerar, în baza unor chitanțe fiscale, suma de 25.300 lei ar fi fost achitată prin circuit bancar, iar suma de 1.350.000 lei ar fi fost achitată prin compensare.
Există indicii temeinice conform cărora și aceste facturi fiscale sunt fictive, întrucât S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. are un comportament specific societăților comerciale de tip "fantomă";, deoarece nu a declarat în declarația nr. 394 toate livrările efectuate, iar achizițiile declarate provin de la furnizori care au activitatea suspendată, nu sunt plătitori de T.V.A sau nu au desfășurat niciodată relații comerciale cu S.C. "Intermet Construct"; S.R.L.
În același sens, în perioada_ -_, S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. a înregistrat, în mod repetat, în evidența contabilă, facturi fiscale emise în numele
S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L. București, vizând achiziționarea de piese de schimb pentru echipamente tehnologice, creioane diamantate și piese de schimb pentru camioane Man si Iveco, în valoare totală de 3.816.284 lei, fără
T.V.A. (valoare care figurează a fi fost achitată în numerar și prin compensare). Există indicii că și aceste facturi fiscale sunt fictive, S.C. "Metal
Comprest Invest"; S.R.L. nefuncționând la sediul social declarat.
Produsele care sunt înscrise în facturile fictive, au făcut ulterior obiectul unor pretinse livrări intracomunitare, efectuate în aceeași perioadă de către S.C.
"Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, către A.G. "Transportes y Comercio"; S.L.U. din Spania și S.C. "Agromaxtrade"; K.F.T. din Ungaria.
S-a stabilit că, prin evidențierea în contabilitatea S.C. "Ralcom Link";
S.R.L. a operațiunilor fictive de aprovizionare, de la pretinșii furnizori S.C.
"General Nova Construct"; S.R.L. București, S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. Tecuci și S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L. București, s-a cauzat
prejudicierea bugetului de stat cu T.V.A. în cuantum total de 1.739.962,98 lei și impozit pe profit total de 1.159.975,33 lei, sustrase de la plată.
Cuantumul sumelor sustrase de la plată, prin acțiuni repetate de evaziune fiscală, săvârșite la S.C. RALCOM LINK S.R.L., se ridică, până în prezent, la suma totală de 3.720.918,31 lei, din care 2.232.550,98 lei T.V.A și 1.488.367,33 lei impozit pe profit.
Acest prejudiciu a fost cauzat în activitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, numai în perioada mai - iulie 2012.
Întreaga activitate infracțională a fost concepută de către inculpata L. C.
-Z., expert contabil, care a atras în acțiunile ilicite mai multe alte persoane.
L. C. -Z. și-a desfășurat acțiunile repetate de evaziune fiscală, prin intermediul mai multor societăți comerciale, activitatea infracțională continuând și în prezent.
L. C. -Z. a condus efectiv activitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, realizând în cursul anului 2012 numeroase achiziții intracomunitare, cumpărând de la firme din Ungaria diverse produse (porci pentru sacrificat și cereale).
Aceste produse au fost livrate ulterior către societăți comerciale înregistrate în România, iar în momentul revânzării pe teritoriul României a produselor importate, S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. ar fi avut obligația de a colecta T.V.A.-ul aferent.
Pentru a se sustrage de la plata acestui T.V.A., S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. a înregistrat în evidența contabilă numeroase operațiuni fictive, printre care sunt și pretinsele aprovizionări cu mărfuri, de la S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L., S.C. "General Nova Construct"; S.R.L., S.C. "Intermet Construct"; S.R.L. și S.C. "Metal Comprest Invest"; S.R.L.
Toți acești pretinși furnizori sunt societăți comerciale cu comportament fiscal neadecvat, de tip "fantomă";, dirijate de persoane care se îndeletnicesc cu întocmirea de facturi fictive și perceperea unui comision de 5-20% din valoarea acestor facturi.
Există indicii că valoarea livrărilor intracomunitare efectuate până în luna august 2012, de S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., către "Transportes y Comercio"; din Spania și "Agromaxtrade"; din Ungaria ar depăși 2 milioane de euro, însă niciuna dintre cele două firme nu funcționează la sediile sociale declarate din Spania, respectiv Ungaria.
Activitatea ilicită desfășurată în numele S.C. "Casa Construcții Metalice";
S.R.L. și S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. a fost organizată de inculpatul
C. V., care i-a atras în această activitate și pe numiții Nica Lina și Nica C.
.
Practic, C. V. a pus la dispoziția inculpatei L. C. -Z. numeroase facturi fictive emise în numele S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L. și S.C.
"General Nova Construct"; S.R.L., prin care erau atestate, în mod mincinos, pretinse livrări de bunuri care ar fi fost efectuate către beneficiarii S.C. "Ralcom
Link"; S.R.L. Gherla și S.C. "Auto Viomar"; S.R.L. Gherla. Totodată, inculpatul a participat în mod repetat la acțiuni infracționale de spălare de bani prin retragerea din conturile bancare ale S.C. "Casa Construcții Metalice"; S.R.L. și
S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. a sumelor de bani virate de către inculpata L. C. -Z., drept pretinsă plată a facturilor fiscale fictive emise în favoarea beneficiarului S.C. "Ralcom Link"; S.R.L. Gherla, precum și prin retragerea din conturile bancare ale S.C. "General Nova Construct"; S.R.L. a sumelor de bani virate de către L. C. -Z. drept pretinsă plată a facturilor fiscale fictive emise în favoarea beneficiarului S.C. "Auto Viomar"; S.R.L. Gherla.
După demararea controalelor fiscale vizând activitatea S.C. "Ralcom Link"; S.R.L., pentru a nu fi descoperită, inculpata L. C. -Z. a continuat să realizeze achiziții, în perioada octombrie - noiembrie 2012, în numele altor societăți comerciale, pe care le administrează în fapt, cum ar fi S.C. "Auto Viomar"; S.R.L. Gherla, S.C. "Analina"; S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava și S.C. "Alimzet"; S.R.L. Săcele, județul Brașov.
În perioada iulie 2012 - februarie 2013, SC AUTO VIOMAR SRL Gherla a înregistrat în evidența contabilă numeroase facturi fiscale fictive, pretinse a fi fost emise de SC GENERAL NOVA CONSTRUCT SRL București, SC INTERMET CONSTRUCT SRL Tecuci, jud. Galați și SC METAL COMPREST INVEST SRL București, fiind cauzat bugetului general al statului un prejudiciu total de 2.795.656 lei, compus din TVA sustras de la plată, în cuantum de 1.677.394 lei, respectiv impozit pe profit sustras de la plată, în cuantum de 1.118.262 lei.
În facturile fictive sunt înscriși ca delegați numiții C. V., Ichim V. și Bulgaru Ilie, respectiv sunt menționate ca mijloace de transport autovehiculele cu nr. de înmatriculare_ ,_ și_ .
Produsele înscrise în facturi sunt electrozi inox, piese de schimb auto, întrerupătoare automate, piese de schimb pentru echipamente tehnologice și discuri diamantate, toate aceste produse figurând ulterior ca fiind exportate către societăți comerciale din Ungaria (Krihu Kereskedelmi KFT, Agromax Trade KFT și TCS Star Trans KFT).
Toate aceste operațiuni de aprovizionare și export sunt fictive, iar înregistrarea actelor fictive în contabilitate a avut ca drept scop neplata obligațiilor pe care SC AUTO VIOMAR SRL le avea față de bugetul de stat, urmare a unor operațiuni intracomunitare de import de carne de porc, care a fost revândută către diferite societăți comerciale de profil, din România.
Mai mult, în activitatea SC AUTO VIOMAR SRL au fost săvârșite în mod repetat acțiuni infracționale de spălare de bani. Astfel suma de 30.150,41 lei a fost achitată către SC GENERAL NOVA CONSTRUCT SRL, prin instrumente bancare, ca plată a unor facturi fictive. Cu același titlu, au fost achitate, prin bancă, sumele totale de 148.550 lei către SC INTERMET CONSTRUCT SRL, respectiv 285.600 lei către SC METAL COMPREST
INVEST SRL. Totodată, au fost întocmite numeroase chitanțe de plată fictive, pentru suma totală de 595.175 lei, care să justifice pretinsele plăți în numerar care ar fi fost făcute către furnizorii fictivi.
Numiții Maftei V. Gelu, CNP 1. și Maftei Gelu A., CNP 1.
, au calitatea de asociați la SC AUTO VIOMAR SRL, administrator fiind numitul Maftei V. Gelu.
În realitate activitatea concretă a acestei societăți comerciale, pe toată perioada vizată, a fost condusă efectiv de către inculpata L. C. -Z. .
În perioada martie 2004 - iunie 2009, S.C. "NSD Technology"; S.R.L. a avut înregistrate relații comerciale cu S.C. "Agromeridian"; S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, S.C. "Arcomat"; S.R.L. comuna Fundu Moldovei, sat Botuș, jud. Suceava, S.C. "Nuțu & Alex"; S.R.L. Lunca Ilvei, jud. Bistrița Năsăud, S.C. "Feher Gold Team"; S.R.L. Hunedoara, jud. Hunedoara, S.C.
"Tabita"; S.R.L. Deva, jud. Hunedoara și S.C. "Onix Construct"; S.R.L. Borșa, jud. Maramureș.
Cu privire la aceste relații comerciale, s-a stabilit că acestea sunt fictive, stabilindu-se, totodată, că inculpata L. C. -Z. a avut încheiate contracte de prestări servicii de contabilitate cu toate cele 6 firme menționate, pretinse furnizoare de mărfuri pentru S.C. "NSD Technology"; S.R.L.
S-a stabilit că S.C. "NSD Technology"; S.R.L. s-a sustras, prin înregistrarea unor achiziții fictive, de la plata unui impozit pe profit în sumă de
613.012 lei. În total, s-a stabilit că S.C. "NSD Technology"; S.R.L. datorează bugetului de stat un impozit pe profit stabilit suplimentar, în valoare de 665.525 lei, la care se adaugă dobânzile 282.494 lei.
În ceea ce privește T.V.A., S.C. "NSD Technology"; S.R.L. s-a sustras de la plata T.V.A. în cuantum de 727.946 lei, prin achiziții fictive.
În total, S.C. "NSD Technology"; S.R.L. datorează suplimentar bugetului de stat T.V.A. în cuantum de 741.375 lei și dobânzi de 316.705 lei.
Întrucât, așa cum rezultă din însuși referatul cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpata L. C. Z., aceasta nu a fost încă audiată cu privire la activitatea desfășurată de SC AUTO GELMAR SRL Gherla, instanța nu va face referire în motivarea prezentei și la capitolul V. al prezentului referat, dreptul la apărare al inculpatei presupunând cu necesitate aducerea la cunoștință a învinuirii și audierea preliminară în prezența apărătorului ales sau desemnat din oficiu.
Instanța constată că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru prelungirea măsurii arestării preventive față de ambii inculpați, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială a acestora (respectiv cele prev. de art.143 alin.1 și art.148 alin.1 lit.c, d,f C.pr.pen.) subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate și subzistă în privința inculpatei L. și un temei nou de arestare, respectiv cel prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen..
În cele ce urmează, vom analiza cu prioritate motivele de nelegalitate ale sesizării instanței cu propunerea de prelungire a arestului preventiv.
Astfel, s-a susținut de către apărătorul inculpatei L. C. Z. faptul că sesizarea instanței de judecată cu propunerea de prelungire a arestului preventiv a fost făcută de un organ de urmărire penală necompetent, având în vedere absența dispozițiilor de preluare a dosarelor nr. 1347/P/2012 și nr. 1085/P/2011 instrumentate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, astfel cum impuneau dispozițiile art. 209 alin. 4 ind. 1 C.pr.pen.
Chiar dacă instanța nu a identificat fizic dispoziția de preluare a dosarelor în discuție, a fost identificată adresa nr. 225813/_ emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj către IPJ Cluj, Serviciul de Investigare a Fraudelor prin care se aduce la cunoștință preluarea dosarului 1347/P/2012, o adresă având conținut similar fiind emisă și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (f. 2-3 vol. 1 d.u.p), aspecte care atestă că dispoziția de preluare a fost emisă, lipsa acesteia de la dosar fiind o simplă omisiune a organelor de urmărire penală.
Indiferent însă de situația existenței sau nu la dosar a dispozițiilor de preluare de către parchetul ierarhic superior a dosarelor de urmărire penală, instanța subliniază aspectul că prin decizia nr. 1058/2007, Curtea Constituțională a României a statuat că dispozițiile art. 209 alin. 4 ind. 1 C.pr.pen. prin care sunt reglementate strict și limitativ situațiile în care parchetul ierarhic superior poate instrumenta o cauză de competența parchetului ierarhic sunt neconstituționale, întrucât încalcă dispozițiile art. 132 alin. 1 din Constituție potrivit cărora procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic.
În egală măsură, instanța constată incidența în cauză a dispozițiilor art. 35 alin. 1 C.pr.pen., la care face referire expresă art. 45 alin. 1 C.pr.pen., în contextul în care infracțiunile cercetate și imputate inculpaților sunt conexe, în înțelesul art. 34 lit. d C.pr.pen..
S-a mai argumentat că sesizarea instanței cu propunerea de prelungire a măsurii arestului preventiv este nelegală și prin prisma neidentificării la dosarul de urmărire penală a actului procesual prin care s-ar fi extins cercetările față de inculpata L. C. Z. în ceea ce privește activitatea infracțională descrisă la pct. I., II, și respectiv IV din propunere, referitor la SC Ralcom Link SRL și SC NSD Technology SRL.
Contrar susținerilor apărătorului ales al inculpatei L., instanța constată că la filele 4-10 vol. 9 d.u.p se regăsește ordonanța din_ dată în dosarul nr. 71/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor reținute inițial în sarcina inculpatei
L. în legătură cu activitatea SC Auto Viomar SRL, precum și extinderea cercetărilor penale și începerea urmăririi penale și pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată și spălare de bani în formă continuată în legătură cu SC Ralcom Link SRL și pentru infracțiunea de evaziune fiscală în formă continuată în legătură cu SC NSD Technology SRL.
Un al doilea aspect de nelegalitate a propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv se referă la nelegalitatea interceptărilor autorizate în prezenta
cauză, întrucât acestea nu s-ar subsuma nici unuia din scopurile prevăzute de art. 91 ind. 1 C.pr.pen.. Se susține că instanța are căderea să analizeze legalitatea acestor mijloace de probă, întrucât două dintre temeiurile de arestare preventivă, respectiv cele prev. de art. b și c C.pr.pen., sunt bazate exclusiv pe aceste interceptări, impunându-se înlăturarea incidenței acestor temeiuri de arestare.
În legătură cu aceste susțineri, instanța subliniază faptul că la acest moment procesual, judecătorul investit cu soluționarea propunerii de prelungire a duratei măsurii arestului preventiv nu poate antama fondul cauzei, rezumându- se la a analiza aparența de legalitate a mijloacelor de probă, condiție pe deplin îndeplinită în cauză, întrucât interceptările au fost făcute în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Cluj.
Un al treilea aspect de nelegalitate a propunerii de prelungire a duratei măsurii arestului preventiv se referă la lipsa unei motivări detaliate a incidenței temeiului de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen. în privința inculpatei L. .
Instanța va reține în acest sens, dimpotrivă, că Parchetul a analizat două dintre convorbirile telefonice purtate de inculpata L. și le-a interpretat în sensul în care acestea ar atesta modul în care inculpata L. încearcă zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți sau martori (în speță este vorba despre numita Țînțaș R. D., asociat și administrator al SC Ralcom Link SRL) prin punerea de acord a declarațiilor pe care acestea să le dea în fața organelor de control financiar, dar și prin contrafacerea sau plăsmuirea unor documente fiscale. Or, în contextul în care activitatea infracțională pretins săvârșită de inculpată are ca specific înregistrarea în contabilitate a unor operațiuni comerciale fictive, inculpata având și cunoștințele profesionale necesare pentru a disimula realitatea faptică prin prisma calității de expert contabil, incidența acestui temei suplimentar care să justifice prevenția este pe deplin justificată.
Cu privire la temeinicia propunerii de prelungire a duratei arestului preventiv, vom reține preliminar că existența indiciilor temeinice că inculpații s-ar putea face vinovați de săvârșirea infracțiunilor imputate a fost deja tranșată în mod definitiv prin decizia penală nr. 947/R/_ pronunțată de Curtea de Apel Cluj, astfel că ne vom rezuma la a arăta că și în opinia instanței, în cauză sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 143 alin. 1 C.pr.pen., raportat la actele de control fiscal întocmite de Garda Financiară - Secția Cluj și D.G.F.P. Cluj, la rapoartele de analiză preliminară întocmite de Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor din cadrul I.P.J. Cluj, la declarațiile martorilor audiați în cauză, la înscrisurile aflate la dosar (contracte de vânzare-cumpărare, acte constitutive ale societăților comerciale, facturi, chitanțe, ordine de plată etc), la procesul-verbal de percheziție domiciliară, la procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, la declarațiile învinuitului Nica C., coroborate cu declarațiile date de cei doi inculpați.
În acest sens, instanța reamintește practica instanței de contencios european de la Starsbourg, în care s-a statuat în mod constant că faptele ce au dat naștere la bănuielile legitime nu trebuie să fie de același nivel ca și cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație, acestea urmând a fi probate în faza ulterioară a urmăririi penale angajate împotriva persoanei reținute. (cauza Murray c/Royaume - Uni; Erdagoz c/Turquie).
În al doilea rând, în speță există date certe conform cărora inculpații pregătesc detaliat săvârșirea unor activități infracționale de aceeași natură, respectiv evaziune fiscală și spălare de bani. Mai mult, inculpata L. C. -Z. a conceput și pregătește în continuare o activitate infracțională mult mai vastă decât cea descoperită până acum de către organele de control fiscal.
Există probe conform cărora acțiunile infracționale continuă, în activitatea societăților comerciale S.C. "Analina"; S.R.L. Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, S.C. "Market Boca"; S.R.L. Bârsana, jud. Maramureș, S.C. "Alimzet Com"; S.R.L. Săcele, jud. Brașov, S.C. "Silcofor"; SRL Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, S.C. "D. i-Mar Concept Exim"; S.R.L. Darăști, jud. Ilfov, S.C. "Cris Prod Com Distribution"; S.R.L. Balotești, jud. Ilfov, S.C.
"Denyiasmi"; S.R.L. Gherla, jud. Cluj, S.C. "Emisinor"; S.R.L. Cluj-Napoca,
S.C. "Fotogenic"; S.R.L. Deva, jud. Hunedoara și S.C. "San Loreno"; S.R.L. Gherla, jud. Cluj.
Activitatea tuturor acestor societăți comerciale este condusă de către inculpata L. C. -Z., care și-a extins la nivel național rețeaua de societăți comerciale pe care le-a implicat în actele de evaziune fiscală, cu scopul de a îngreuna identificarea și sancționarea faptelor ilegale săvârșite.
Există indicii conform cărora prejudiciile create în fiecare caz au o valoare însemnată, iar în contabilitatea firmelor menționate sunt înregistrate numeroase acte false, cu scopul de a eluda obligațiile de plată către bugetul de stat.
Inculpata L. C. -Z. continuă activitățile de import intracomunitar de carne de porc și cereale, în cantități mari, pe care le revinde către diverse abatoare de pe teritoriul României. Pentru a nu achita TVA și impozitul pe profit aferente acestor importuri intracomunitare, inculpata înregistrează în contabilitatea firmelor pe care le conduce numeroase achiziții false (privind diverse materiale și produse de natură industrială), precum și exportul intracomunitar fictiv al acestor materiale și produse industriale.
În cauză au fost interceptate și înregistrate numeroase convorbiri telefonice, purtate de inculpații L. C. -Z. și C. V. .
Din aceste convorbiri telefonice rezultă în mod indubitabil că inculpații continuă săvârșirea unor acte infracționale asemănătoare și pregătesc intens și detaliat comiterea unor infracțiuni noi, fiind pe deplin incident în cauză temeiul de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. c C.pr.pen. Astfel, reiese că inculpații plănuiesc înființarea sau dobândirea prin cesiune a părților sociale ale unor noi societăți comerciale pe raza județelor Brașov, Ilfov și Olt (firme cu
comportament de tip "fantomă";), pe care să le utilizeze în activitatea infracțională, pentru scurte perioade de timp, pentru a nu fi prinși.
De asemenea, rezultă cu claritate conduita inculpatei L. C. -Z., care plănuiește să își extindă activitatea infracțională prin utilizarea altor societăți comerciale și prin atragerea altor participanți, pe măsură ce acțiunile infracționale de până acum sunt descoperite de către organele de control fiscal.
Conținutul acestor convorbiri telefonice nu poate fi interpretat în sensul dorit de inculpata L. (acela că în realitate ar fi urmărit să se retragă din activitatea de conducere a contabilității societăților comerciale implicate), aspect de altfel recunoscut implicit de apărătorul inculpatei L., care a încercat să obțină înlăturarea acestor interceptări din ansamblul probator al cauzei.
În al treilea rând, este incident în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. d C.pr.pen., având în vedere că inculpata L. C. -Z. a fost trimisă în judecată anterior, în două dosare penale separate. În primul dintre acestea, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, a dispus, la data de_, în dosarul nr.97 D/P/2010, punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1, 3 din Legea nr. 39/2003 și altele. La data de_, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, în dosarul nr. 1057/P/2009, pentru săvârșirea unei infracțiuni de evaziune fiscală. Cu toate acestea, deși era deja cercetată penal pentru săvârșirea infracțiunilor sus-menționate, inculpata a mai săvârșit, cu intenție, noi infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, în formă continuată, pentru care este cercetată în prezentul dosar.
La fel, inculpatul C. V. a săvârșit cu intenție infracțiunile pentru care este cercetat în prezentul dosar, deși a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, la data de_, în dosarul nr. 2164/P/2006, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În al patrulea rând, în ceea ce privește condițiile prevăzute la lit.f a articolului 148 C.pr.pen., inculpații sunt acuzați că au comis mai multe infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, astfel încât cerința cuprinsă în teza I a textului de lege sus-menționat este îndeplinită.
Referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate, din numărul mare al acestora, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, din împrejurările în care au fost comise (de către mai multe persoane împreună, după o temeinică pregătire, utilizând moduri de operare complexe și laborioase), din valoarea mare a prejudiciilor cauzate bugetului de stat, precum și din faptul că lăsarea în libertate a inculpaților (persoane care nu se află la prima confruntare cu legea penală, după cum am arătat mai sus, în plus inculpatul C. V. fiind chiar recidivist raportat la condamnarea la pedeapsa de rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin emitere de
file CEC fără acoperire, prin sentința penală nr.1648/_ a Judecătoriei Brașov, inculpatul fiind arestat la data de_ și liberat condiționat la data de_, cu un rest neexecutat de 292 zile închisoare), care și-au făcut un mod de viață din săvârșirea de acte infracționale îndreptate împotriva bugetului de stat (atrăgând în activitățile infracționale un mare număr de persoane și angrenând în circuitul de documente false o multitudine de societăți comerciale; pe de altă parte, inculpata L. C. Z. a fost sancționată în mod repetat cu amendă administrativă pentru infracțiuni economice, fiindu+i aplicată și pedeapsa amenzii penale pentru o astfel de infracțiune, în prezent reabilitată de drept), ar fi de natură a crea un sentiment de insecuritate și oprobiu public, impunându-se astfel luarea unor măsuri ferme de stopare a acestor atitudini antisociale din partea inculpaților, respectiv de descurajare a altor persoane care ar avea tendința de a adopta un comportament antisocial similar.
Se mai cuvine a sublinia calitatea profesională a inculpatei L. de expert contabil, profesie ce impune obligatoriu respect pentru lege și asigurarea aplicării corecte a acesteia, nicidecum un comportament antisocial de maniera celui imputat acesteia.
S-a mai argumentat de către apărătorii inculpaților că nu se poate susține caracterul incipient al cercetărilor penale, câtă vreme dosarul s-a aflat inițial în instrumentarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj încă din anul 2011 și că durata îndelungată a procedurilor reclamă cercetarea inculpaților în stare de libertate.
Potrivit art.6 alin. 1 din Convenția Europeană, orice persoană învinuită de săvârșirea unei infracțiuni are dreptul să obțină, într-un termen rezonabil, o "decizie definitivă" cu privire la temeinicia și legalitatea acuzației ce i se aduce. Instanța europeană a făcut sublinierea, de principiu, că scopul acestui text al Convenției este ca persoanele aflate în această situație "să nu rămână multă vreme, nejustificat, sub o asemenea acuzație". ( cauza Eckle c.Germaniei din 27 iunie 1968). O altă subliniere făcută de Curte, se referă la "criteriile după care se apreciează termenul rezonabil al unei proceduri penale", statuându-se că acestea sunt similare cu cele referitoare și la procedurile din materie civilă, adică: complexitatea cauzei, comportamentul inculpatului și comportamentul autorităților competente.(decizia CEDO din 31 martie 1998 paragraf 97).
Totuși, instanța de contencios european face distincție între durata rezonabilă a procedurilor judiciare și durata rezonabilă a arestului preventiv.
Astfel, în privința duratei rezonabile a procedurilor, referitor la determinarea momentului de la care începe calculul acestui termen, instanța europeană a statuat că acest moment este "data la care o persoană este acuzată", adică data sesizării instanței competente, potrivit dispozițiilor legii naționale sau "o dată anterioară" (data deschiderii unei anchete preliminare, data arestării sau orice altă dată, potrivit normelor procesuale ale statelor contractante). În această privință, Curtea Europeană face precizarea că noțiunea de "acuzație penală" în sensul art.6 alin.l din Convenție, semnifică notificarea oficială care emană de la
autoritatea competentă; adică a învinuirii de a fi comis o faptă penală, idee ce este corelativă și noțiunii de "urmări importante" privitoare la situația învinuitului (decizia CEDO din 25 mai 1998 cauza Hozee c.Olandei).
Cât privește data finalizării procedurii în materie penală, luată în "considerare pentru calculul "termenului rezonabil", curtea a statuat că aceasta este data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau de achitare a celui interesat, (decizia din 27 iunie 1968 în cauza Eckle contra Germaniei).
Curtea Europeană a mai decis că dacă o persoană se află în detenție, acesta este un element ce trebuie luat în considerație pentru a se determina dacă s-a statuat într-un "termen rezonabil" cu privire la temeinicia acuzației formulate împotriva ei (decizia din 25 noiembrie 1992 în cauza Abdoella contra Olandei).
Durata rezonabilă a detenției conform art. 5 par. 3 din Convenție se apreciază tot in concreto, punctul de plecare al duratei termenului fiind, de această dată, momentul la care persoana acuzată a fost reținută sau arestată, iar punctul terminus al acestei durate fiind cel al pronunțării unei hotărâri de condamnare în primă instanță, sau cel al punerii în libertate ( CEDO hotărârea din 12 decembrie 1991 în cauza Toth contra Austriei; CEDO hotărârea din 27 iunie 1968 în cauza Wemhoff contra Germaniei ; CEDO hotărârea din 6 aprilie 2000 în cauza Labita contra Italiei).
Se constată astfel că instanța de contencios european dă o importanță deosebită comportamentului autorităților ulterior luării măsurii preventive, numai ulterior acestui moment existând interferențe în ce privește respectarea dispozițiilor cumulate ale art. 5 și 6 din Convenție.
În speță, nu poate fi negată anvergura activității infracționale, numărul mare de acte materiale și de părți vătămate, cu consecința necesității administrării unui amplu material probator, care este îngreunată de atitudinea procesuală a inculpaților, arestați preventiv pentru temeiurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. c,d și f C.pr.pen., față de inculpata L. subzistând și un temei nou, prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen..
În aceste condiții, din motive obiective și neimputabile autorităților, urmărirea penală nu a putut fi finalizată în cele 29 de zile de arest preventiv dispuse inițial în cauză, fiind necesară punerea la dispoziția organelor de control fiscal a documentelor contabile identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, în vederea efectuării verificărilor necesare și la celelalte societăți comerciale utilizate de inculpați în activitatea infracțională, verificări ale conturilor bancare utilizate de inculpați, audierea prin comisie rogatorie a mai multor martori, cum ar fi numiții Feher Sorin M., Moisa Doinel, reprezentantul legal al S.C.
"Nelson Trans"; S.R.L. Deva și alții.
De asemenea, se impune identificarea și audierea altor martori, care au fost înscriși ca delegați pe facturile fiscale fictive sau sunt deținătorii unor mijloace de transport auto pe care inculpații pretind că le-ar fi folosit la transportarea unor mărfuri, cum ar fi Baboi V., Adam S. lcs A., Cristurean
Gabriel, Marga C. O., B. Nicolae, Handrea Ana și alții.
Chiar dacă unele dintre probele care urmează a fi administrate nu ar putea fi influențate de inculpații aflați în stare de libertate, totuși instanța apreciază că audierea martorilor ar putea fi periclitată, pentru motivele care au condus și la reținerea temeiului de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. b C.pr.pen. față de inculpata L. .
În sfârșit, vom mai arăta și faptul că prelungirea arestului preventiv este conformă și jurisprudenței CEDO ( cauza Khudoyorov c. R. iei), care a dezvoltat 4 motive acceptabile de refuz al eliberării: riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces; riscul ca, în cazul eliberării, acuzatul să împiedice desfășurarea procesului sau să comită alte infracțiuni; riscul să tulbure ordinea publică, în cauză fiind incidente cel puțin ultimele 3 riscuri în privința ambilor inculpați, iar în privința inculpatei L. putându-se discuta chiar și despre primul dintre riscuri, în contextul amplorii deosebite a activității infracționale care a implicat inclusiv livrări fictive intracomunitare de mărfuri.
Pentru toate aceste motive, instanța apreciază că sesizarea este întemeiată, astfel că în conformitate cu art.155 și art.159 al.7 Cod Procedură Penală va fi prelungită durata arestării preventive a inculpaților cu 30 de zile, începând cu_ și până la data de_ .
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
În temeiul art.159 C.pr.pen. dispune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpații :
L. C. -Z. , fiica lui G. și Susana, născută la data de_ în Hunedoara, județul Hunedoara, domiciliată în Gherla, str. Dejului, nr. 38, județul Cluj, CNP 2., posesoare a C.I. seria KX nr. 7. eliberată de SPCLEP Gherla;
C. V. , fiul lui C. și P., născut la data de 11 mai 1965 în comuna Pîrjol, județul Bacău, domiciliat în București, sector 6, Calea Crîngași, nr. 34, bloc 15 ICEM, sc 3, ap.81, CNP 1., posesor al C.I. seria RR nr. 2. eliberată la_, ambii în prezent deținuți în Arestul I:P.J. Cluj
- cu o durată de 30 de zile, începând cu data de 25 iulie 2013 și până la data de 23 august 2013.
Potrivit art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 iulie 2013, în prezența inculpaților arestați preventiv.
PREȘEDINTE, GREFIER
L. -M. F. A. T.
C.O., semnează grefierul șef secție
Red./Dact./LMF/LMF/2 ex/_ /_
| ← Încheierea penală nr. 491/2013. Prelungirea arestului preventiv | Încheierea penală nr. 37/2013. Prelungirea arestului preventiv → |
|---|
