Încheierea penală nr. 29/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.29 /R
Ședința publică de la 31 iulie 2013 Completul compus din: Președinte: M. S., judecător
: Ț. D. B., judecător
: H. I., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul recurent B. C. A.
, în prezent deținut în Arestul I.P.J Sălaj, împotriva încheierii penale nr.41/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpatul recurent B. C.
A., în stare de arest, asistat de apărător ales av. Szeker M. (delegație f.9). Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Apărătoarea inculpatului recurent B. C. A., av. Szeker M., depune la dosarul cauzei motivele de recurs (f.11-14) și declarație (f.15).
Întrebat fiind, inculpatul recurent B. C. A. declară că își menține recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a luat față de el măsura arestării preventive.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpatului recurent B. C. A., av. Szeker M., susține recursul inculpatului așa cum acesta a fost formulat și în scris, pe larg, în motivele de recurs (f.11-14), solicitând, în principal, admiterea recursului, cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă a inculpatului formulată de parchet, iar în subsidiar - înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpat cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, apreciind hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală privind arestarea preventivă. Consideră că în cauză există probe, nu doar indicii temeinice, care duc la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat. Apreciază că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Inculpatul recurent B. C. A., având cuvântul, nu are nimic de declarat, însă arată că este de acord cu cererile și susținerile apărătorului său ales av. Szeker M. .
Instanța, în baza actelor și lucrărilor existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L ,
Prin încheierea penală nr.41/A din_ a Judecătoriei Z., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău,în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.f) Cod procedură penală, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatului B. C. -A., fiul lui I. și M., născut la data de_ în municipiul Brașov, jud.Brașov, cetățean român, studii medii, administrator la S.C.Minivet Pro S.R.L., necăsătorit, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale, CNP 1., domiciliat în municipiul R. V., str.C-tin Dobrogeanu Gherea, nr.31, jud.V., pe o durată de 29 de zile, de la 27 iulie 2013 până la 24
august 2013 inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_ ,
ora 10.55, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat arestarea preventivă a inculpatului B. C. A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, fapta constând în aceea că în data de_, în calitate de reprezentant al S.C.Minivet Pro S.R.L. R. V., a indus în eroare reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. Z., cu ocazia încheierii și executării unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect combustibil, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei.
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a făcut referire la dispozițiile art.143, art.148 lit.f) și art.136 Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.
Inculpatul a fost reținut la data de_ ora 22.00 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău pentru 24 de ore, cu începere din data de_ ora 12.30, fiind inclusă în această durată perioada de timp a conducerii la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.1725/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de
art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune, se reține că potrivit art.143 alin.final Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză
rezultă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta ce i se impută.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura arestării preventive poate fi luată atunci când există motive verosimile de a se bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, Curtea înțelegând prin motive verosimile doar fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații (cauza Erdagöz c/Turcia). De asemenea, în hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art.5 paragraf 1 lit.c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea. În aplicarea acestor dispoziții, instanța nu statuează asupra temeiniciei acuzațiilor, examinarea temeiniciei acuzațiilor efectuându-se în baza sesizării prin rechizitoriu. Referitor la starea de fapt, din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală, a rezultat că inculpatul B. C. A. este administrator al S.C.Minivet Pro S.R.L.R. V., iar la data de_ a solicitat deschiderea unui cont la Banca Transilvania - Sucursala R. V., acesta fiind singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare în numele societății prin acest cont. La scurt timp după acest moment, persoane care s-au recomandat a fi reprezentanți ai S.C.Minivet Pro S.R.L. l-au contactat telefonic pe martorul Kiraly Attila care deține funcția de director de vânzări la S.C.Oper Leasing
S.R.L.Z., oferindu-i pentru achiziție motorină la prețul de 5,33 lei/litru, preț care este foarte avantajos chiar și pentru societățile care comercializează carburanți. Persoana respectivă s-a recomandat sub numele D. iel și la solicitarea martorului Kiraly Attila i-a trimis acestuia prin e-mail documentele solicitate în vederea efectuării unor minime verificări cu privire la S.C.Minivet Pro S.R.L., respectiv actul de identitate al inculpatului, contractul de vânzare-cumpărare cadru privind condițiile generale, certificatul de înregistrare fiscală și atestatul vamal. Contractul cadru de vânzare-cumpărare a fost trimis și prin curier, în original, semnat și ștampilat de către inculpatul B. C. A. . Potrivit obiectului contractului, S.C.Minivet Pro S.R.L. se obliga să livreze produse petroliere către S.C.Oper Leasing S.R.L.,cu obligația corelativă a acestei Societăți de a plăti prețul produselor în vigoare la data livrării. Fiind vorba de un contract de achiziții de produse petroliere, contract care presupune prestații succesive, în contract nu s-a trecut un preț fix, deoarece prețul carburanților este fluctuant, dar acest preț s-a stabilit prin înțelegerile verbale telefonice. După mai multe discuții, s-a convenit ca încărcarea carburantului să se facă din depozitul Lukoil Arad, Kiraly Attila fiind informat de persoana care s-a recomandat sub numele D. iel cu privire la faptul că ar exista promoții la acel depozit. După discuții repetate, în care s-au perfectat termenii înțelegerii, încărcarea propriu zisă s-a efectuat în data de_ la depozitul Lukoil Arad. S.C.Oper Leasing a contractat un transportator din Oradea
cu care avea o colaborare anterioară și care a pus la dispoziție autocisterna pentru încărcare.
În jurul orei 15.30 - 15.40, în data de_ a fost emisă o comandă de încărcare la Depozitul Lukoil Arad, astfel că autocisterna a fost încărcată cu cantitatea de aproximativ 30.000 litri motorină. După încărcarea autocisternei, martorul Kiraly Attila a observat faptul că avizul de însoțire a mărfii s-a emis de către reprezentanții Lukoil pe o firmă din Galați în denumirea căreia apărea sintagma "A. ";. Până la acel moment, reprezentanții Oper Leasing nu fuseseră informați de partenerul contractual S.C.Minivet Pro S.R.L.cu privire la interpunerea acestei firme în tranzacție. Kiraly Attila a primit o factură de la un bărbat trimis în numele S.C.Minivet Pro S.R.L. pentru cantitatea de 29.754 litri motorină, valoarea facturată cu TVA fiind de 158,589 lei. Din cuprinsul facturii rezulta că delegatul societății ar fi un anume Stanciu Marius, însă numele acesta este fictiv, întrucât codul numeric personal nu are corespondent cu vreo persoană având acest nume. Mai mult decât atât, codul numeric personal are prima cifră 2, astfel de coduri numerice fiind atribuite exclusiv persoanelor de sex feminin. Martorul Kiraly Attila nu a sesizat acest aspect întrucât tranzacția s-a efectuat după amiaza, martorul fiind plecat din localitatea de domiciliu de câteva zile, situație în care acumularea unei stări de oboseală este inerentă, însă observând că avizul de însoțire a mărfii și factura se întocmesc pe numele acelei societăți din Galați, a comunicat acest lucru colegilor din Z., care au verificat firma respectivă și au constatat că aceasta se ocupa de fier vechi și ar fi partener Lukoil. Văzând cisterna încărcată, martorul Kiraly Attila i-a comunicat administratorului S.C.Oper Leasing S.R.L.împrejurarea că poate efectua plata, carburantul fiind încărcat în cisternă, iar acesta s-a conformat, plătind în contul S.C.Minivet Pro S.R.L. suma de 158.589 lei. Plata s-a efectuat electronic, în condiții de maximă rapiditate. Persoana care a emis factura a dispărut din depozitul Lukoil Arad în momentul în care a aflat că s-a efectuat plata, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că în acel moment reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. nici nu își puneau problema supravegherii respectivei persoane, cât timp carburantul era încărcat în cisternă.
Imediat după aceea, reprezentanții Lukoil Arad, văzând faptul că în contul acestei societăți nu s-a operat plata, nu au permis plecarea autocisternei din depozit, astfel că întreaga cantitate încărcată inițial în autocisternă a fost descărcată din nou în depozit. Realizând împrejurarea că au fost induși în eroare, reprezentanții SC Oper Leasing au încercat să blocheze plata efectuată prin circuitul bancar, însă întrucât aceasta s-a realizat on line contul a fost debitat cu rapiditate, iar demersul reprezentanților părții vătămate a rămas în van.
Din extrasele de cont bancar ale S.C.Minivet Pro S.R.L. a rezultat faptul că în data de_, s-a evidențiat în creditul acestui cont suma de 158.589 lei, din care suma de 145.901,71 lei a fost virată cu ordin de plată către S.C.Arybest S.R.L., iar suma de 10.000 lei a fost ridicată în numerar în aceeași zi. Atât viramentul, cât și ridicarea în numerar s-a făcut de către inculpatul B. C., singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare, pentru contul deschis la Banca Transilvania în numele S.C.Minivet Pro S.R.L.
În ziua următoare, în data de_, inculpatul a mai ridicat suma de 2.500 lei, astfel că în soldul contului a mai rămas doar suma de 103,04 lei care a fost disponibilizată de terțul poprit Banca Transilvania ca urmare a instituirii măsurii
asiguratorii dispuse prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ .
Pentru a se pierde urma banilor s-a mai efectuat tranzacții de S.C.Arybest S.R.L., fiind virată suma de 145.901,71 lei într-un cont deschis la Raiffeisen Bank al aceleiași societăți, de unde apoi suma a fost ridicată în numerar.
Inculpatul B. C. A. a recunoscut parțial comiterea faptei, cu ocazia audierii sale de către procuror arătând însă că a fost un intermediar în cadrul tranzacțiilor derulate. Astfel, inculpatul a susținut că în urmă cu aproximativ două săptămâni a fost contactat de către numitul Bobi Deaconu, pe care îl cunoaște doar după acest nume, care i-a propus ca prin contul societății administrate de el să treacă o anumită sumă de bani din care el urma să primească 8 procente și apoi să facă un transfer on line către un cont indicat de acea persoană. În acest context a semnat și ștampilat două contracte, unul încheiat între S.C.Minivet Pro S.R.L. în calitate de cumpărător și o societate din Galați care avea sintagma A. în denumire în calitate de cumpărător și cel încheiat între S.C.Minivet Pro S.R.L. în calitate de vânzător și S.C.Oper Leasing S.R.L. în calitate de cumpărător, ambele având ca obiect produse petroliere. A mai arătat inculpatul că societatea administrată de el avea ca obiect secundar de activitate vânzarea de produse petroliere, aceasta fiind prima vânzare de produse petroliere derulată prin societate și că nu a avut nicio discuție cu reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. și nici nu a fost prezent în cursul acestei săptămâni la Arad, acest din urmă aspect fiind confirmat de martorul Kiraly Attila. De asemenea, inculpatul a recunoscut ridicarea în numerar a sumei de 12.500 lei și efectuarea viramentului pentru diferența din suma încasată de la S.C.Oper Leasing S.R.L., susținând însă că suma ridicată în numerar reprezenta procentul care i se cuvenea potrivit înțelegerii cu numitul Bobi, iar viramentul s-a făcut în contul indicat de o cunoștință a acelui Bobi, numita Minodora, fără a-i cunoaște pe reprezentanții societății către care a făcut viramentul și nici traseul ulterior al banilor. Totodată, inculpatul a recunoscut împrejurarea că a deschis contul la Banca Transilvania la scurt timp înainte de tranzacțiile menționate și că nu au existat alte tranzacții în contul respectiv.
Starea de fapt a fost reținută prin analizarea declarațiilor persoanelor audiate până la acest moment, dar și a înscrisurilor de la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare de produse petroliere, factura emisă în numele S.C.Minvet Pro
S.R.L. și înscrisurile provenind de la unitățile bancare.
Ținând cont de starea de fapt expusă anterior, dar și de actele premergătoare întocmite și de probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele, instanța a considerat că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpatul B. C. A. a comis fapta pentru care este cercetat, chiar dacă nu este singura persoană responsabilă de comiterea acestei infracțiuni, existând la dosar suficiente indicii cu privire la participarea și a altor persoane. Acest ultim aspect rezultă și din împrejurarea că inculpatul susține că nu a emis nicio factură în numele societății administrate de el și că nu a fost prezent la Arad, împrejurare confirmată de martor, dar factura întocmită de "delegatul"; societății poartă ștampila societății. Cât timp inculpatul era singurul administrator al acestei societăți, o altă persoană nu putea intra în posesia ștampilei pe care apare și numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului decât cu concursul inculpatului.
Procedând la analizarea temeiurilor care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani, fiind închisoarea de la 3 la 15 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, instanța a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia reținută în starea de fapt și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta nu a recunoscut decât parțial comiterea faptei, încercând să scape de răspundere penală prin oferirea unor informații aparent detaliate dar în fapt evazive, ascunse în spatele susținerilor necunoașterii numelor reale ale persoanelor cu care a colaborat la efectuarea tranzacției în modalitatea descrisă de inculpat, îngreunând în acest fel desfășurarea anchetei și, implicit, recuperarea prejudiciului.
Raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a reținut și faptul că deși acesta nu are antecedente penale, acest aspect nu este de natură să împiedice luarea măsurii arestării preventive față de el, putând fi avut în vedere eventual la individualizarea judiciară a pedepsei care îi va fi aplicată în ipoteza trimiterii sale în judecată și a condamnării, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei și la împrejurarea că și în situația în care susținerile sale ar fi reale și confirmate de probe, era în măsură să își dea seama că participă la comiterea unei ilegalități, asumându-și practic riscul de a fi prins și tras la răspundere prin acceptarea ofertei propuse, semnarea contractelor, crearea unui cont bancar special în scopul efectuării acestor tranzacții. Sub același aspect, nu este de neglijat împrejurarea că inculpatul a retras în numerar su7ma de bani care pretinde că i s-ar fi cuvenit potrivit înțelegerii cu numitul Bobi la foarte scurt timp de la intrarea sumei în contul bancar, anticipând practic o eventuală blocare a sumei, în situația în care se va formula o plângere penală.
De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret a fost avută în vedere gravitatea faptei comise și împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate.
Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c.Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.
Raportat la aspectele expuse, instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a inculpatului.
Instanța nu a fost de acord cu susținerea apărării în sensul că suntem în prezența unei infracțiuni împotriva patrimoniului și nu a vieții sau libertății persoanei și din acest motiv nu s-ar justifica pericolul social concret. Patrimoniul este alături de viața și libertatea persoanei, una dintre valorile sociale ocrotite de legea penală, nefiind admisibil a o considera mai puțin importantă, cu atât mai mult cu cât în speța de față este vorba de desfășurarea unor tranzacții comerciale. Neluarea unor măsuri ferme față de persoanele care comit acest gen de infracțiuni este de natură să inspire un sentiment de neîncredere participanților la actele de comerț și, totodată, să încurajeze alte persoane în comiterea aceluiași gen de fapte.
Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpatului se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară identificarea altor participanți la comiterea faptei, audierea martorilor și alte acte necesare pentru stabilirea concretă a întregii stări de fapt, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpatului, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal. Sub același aspect al pericolului public, instanța a considerat, prin prisma aspectelor expuse anterior, că există și riscul ca inculpatul, odată pus în libertate, să încerce în continuare să influențeze buna desfășurare a anchetei, prin luarea legăturii cu persoanele împreună cu care a acționat și informarea lor despre existența dosarului și stadiul desfășurării investigațiilor de care a luat cunoștință până la acest moment.
Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatului, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.
Față de motivele expuse anterior, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit.f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, de la data de 27 iulie 2013 până la data de 24 august 2013 inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Împotriva Încheierii penale nr. 41/A/_ a Judecătoriei Z. a declarat recurs inculpatul, arătând, în esență, că fapta pentru care este cercetat nu prezintă pericol social, atât prin modul în care a fost comisă, cât și prin urmarea produsă, inculpatul nu are antecedente penale,are loc de muncă, a cooperat cu organele judiciare, circumstanțe personale ce trebuie avute în vedere la aprecierea pericolului social concret pe care acesta îl reprezintă,iar lăsarea sa în libertate nu ar perturba actul de justiție.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate,precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1 ,2 și 3 C.p.
Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura
preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță, respectiv - în baza faptului că în data de_, în calitate de reprezentant al SC Minivet Pro SRL R. V., a indus în eroare reprezentanții SC Oper Leasing SRL Z. cu prilejul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect combustibil, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei.
Starea de fapt reținută rezultă din declarațiile persoanelor audiate în cauză până la acest moment, dar și a înscrisurilor de la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare de produse petroliere, factura emisă în numele S.C.Minvet Pro
S.R.L. și înscrisurile provenind de la unitățile bancare.
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpatului, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).
În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 f) C.p.p., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani (închisoarea de la 3 la 15 ani) și, în mod just și legal, s-a apreciat că lăsarea în libertate a acestuia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind avute în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, natura acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,gravitatea deosebită a celor comise, precum și recrudescența faptelor de acest gen.
De asemenea, în mod just s-a apreciat că privește împrejurări precum lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată de inculpat, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.
Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpatului fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal, în mod just apreciind Judecătoria Zalău că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu părăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatului, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.
Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului B. C. A., astfel că, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul,care a fost asistat de apărător ales, va fi obligat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII: DISPUNE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de B. C. A., împotriva încheierii penale nr.41/A/_ a Judecătoriei Z., în dosar nr._ .
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales. Obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul T. ui Sălaj, azi,, 31 iulie 2013. Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
M. S. Ț. D. B. H. I. B. M.
Red.ȚDB/_
Dact.BM/01.0. 3 ex.
Jud. fond/Ș. C.
| ← Încheierea penală nr. 23/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 1276/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
