Încheierea penală nr. 97/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal:3184
ÎNCHEIEREA P. Ă Nr. 97/R/2013
Ședința publică de la 04 august 2013 Completul compus din: PREȘEDINTE: I. N. B.
Judecător: M. L. Judecător: L. F.
Grefier :M. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, privind pe inculpații T. I. V. și M. R. C., împotriva încheierii penale 85/C/A/_ a Judecătoriei C. -
N., pronunțată în dosarul nr._ a Judecătoriei C. -N., prin care s-a dispus respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile, față de inculpați.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpații T. I. V. și M. R. C., apărătorul ales av. Dairatani M. S., cu delegație avocațială depusă la dosar și apărătorii depsemnați din oficiu:av.I. M. pentru inculpatul M. R. C. și av.Dumbrăveanu D. pentru inculpatul T. I. V.
.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror: D. MĂCIUCĂ PROD. .
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată faptul că lipsa de procedură se acoperă prin prezența apărătorului ales, pentru ambii inculpați.
Apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați: av.I. M. pentru inculpatul M. R. C. și av.Dumbrăveanu D. pentru inculpatul T. I. V.
, depun la dosarul cauzei referatul pentru plata onorariilor din fondurile M. ului Justiției și solicită instanței să constate faptul că mandatul de asistență juridică a încetat, prin prezența apărătorului ales.
Judecătorul în temeiul art. 171 alin. 5 C.p.p. constată încetat mandatul de asistență juridică al apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpați, prin prezența apărătorului ales, urmând a se pronunța asupra onorariului parțial în favoarea av.I. M. și în favoarea av.Dumbrăveanu D., pentru studiul dosarului și prezența în fața instanței de judecată, prin încheiere.
Instanța constată faptul că la data de 03 septembrie 2013 s-a depus la dosarul cauzei prin registratura instanței ,,M. ivele de recurs"; din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Apărătorul inculpaților depune la dosarul cauzei note de ședință.
Instanța constatând că nu mai sunt cereri ori excepții de formulat, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.
Reprezentanta M. ului Public, solicită admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, împotriva încheierii penale 85/C/A/_ a Judecătoriei C. -N., inculpații fiind acuzați de săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Instanța de fond a apreciat că nu se impune arestarea preventivă al inculpaților, însă soluția corectă ar fi fost arestarea preventivă al inculpaților.
Consideră că instanța de fond nu a avut în vedere argumentele aduse de Parchet, respectiv faptul că inculpații au antecedente penale, care se referă tot la infracțiuni de violență.
Inculpatul M. R. C. a lipsit în faza de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești într-un dosar anterior în care a fost cercetat, în prezent adoptând aceeași atitudine procesuală.
Inculpatul T. I. V. a fost deranjat de prezența părții vătămate, iar în urma altercației, din dovezile aflate le dosar, reiese faptul că partea vătămată a stat inconștient o bună perioadă de timp, fiind lovit în zona capului.
Comportamentul inculpaților i-a speriat pe cei prezenți la locul faptei, unii dintre ei au încercat să părăsească locul faptei.
Întregul eveniment a avut o rezonanță puternică, întreaga societate a fost șocată.
Solicită instanței să aibă în vedere comportamentul inculpaților, respectiv faptul că, chiar și în acest moment inculpații sunt plecați din țară, iar în opinia sa toate aceste aspecte, duc la concluzia că se impune arestarea preventivă al inculpaților.
Apărătorul ales al inculpaților, solicită instanței respingerea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.
Argumentele aduse de instanța de fond sunt suficiente pentru a demonstra faptul că inculpații nu constituie pericol pentru ordinea publică.
Faptul că incidentul a pornit de le inculpatul T. I. V., este fals.
Adevărul este că tot incidentul a pornit de la partea vătămată.
Inculpatul T. a lovit partea vătămată, iar acesta a plecat împreună cu prietena sa la urgențe, unde a venit și numitul V. A. . Inculpații s-au dus și ei la urgențe să vadă cum se simte partea vătămată, unde a avut loc o nouă altercație, în urma căreia inculpatul T. a fost lovit la cap.
Consideră că trebuie avut în vedere de unde a pornit acel scandal, trebuie audiate părțile prezente.
Varianta proprie a Parchetului nu se coroborează cu probele de la dosar.
Nu se verifică probele din prezentul dosar.
Faptul că inculpații au antecedente penale, nu poate duce la ideea că inculpații constituie un pericol pentru ordinea publică. Nu se face diferență între mediatizarea exagerată și pericolul pentru ordinea publică.
Inculpații nu s-au sustras, aveau deja biletele cumpărate pentru vacanță, nu puteau să stea în țară doar pentru prezentul dosar.
Raportat la cele două firme de pază s-a făcut o mediatizare, s-a discutat concurența dintre cele două firme, atenția media fiind una exagerată.
Raportat la înregistrarea video, nu se dovedește faptul că inculpații ar fi venit cu bâte, martorii dând declarații contrare în acest sens.
Consideră că pericolul social nu există, aceștia trebuie cercetați în libertate. Toate declarațiile au fost luate până în acest moment.
Parchetul putea solicita pe lângă arestarea preventivă al inculpaților, în subsidiar, obligarea inculpaților de a nu părăsi țara sau localitatea.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului penale de față reține că prin încheierea penală nr. 85/C/A/_ pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca, în baza art. 149 ind. 1 C.pr.pen. a fost respinsă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca față de inculpații T. I. V. și M. R. C., propunere de arestare întemeiată pe dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen.
În motivare s-a reținut că lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, s-a apreciat in ce priveste starea de fapt, asa cum a fost prezentata de catre procuror, că exista indicii suficiente privind participarea si a invinuitilor S. Olimpiu Anton si Jasko Ervin Agoston, primul invinuit avand o fisa de cazier cu un continut semnificativ in raport de inculpatii fata de care sa cerut arestarea preventive in lipsa. Participarea invinuitilor cel putin in ce priveste infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice prevazuta de art. 321 alin. 1 C.penal poate imbraca atat forma autoratului cat si forma complicitatii, forme care se pot raporta si la infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.penal, unde poate imbraca forma unei complicitati morale. Astfel se impunea o egalitate de tratament in ceea ce priveste masurile preventive pentru toti participantii nu doar pentru unii dintre ei. De asemenea instanta de fond a reținut ca neprezentarea in fata organelor de cercetare penala pentru audieri nu se circumscrie dispozitiilor art. 148 lit. f C.pr.penala, in cele doua teze ale sale. Totodata pentru infractiunea prevazuta de art. 181 alin. 1 C.penal este posibila impacarea partilor sau retragerea plangerii prealabile, situatie in care sunt eliminate dispozitiile art. 33 lit. a C.penal privitoare la concursul de infractiuni. Instanta a mai retinut ca citarea inculpatilor a avut loc in perioada concediilor de odihna, iar neprezentarea la audieri nu impiedica in mod semnificativ derularea anchetei penale si nu reprezinta una din conditiile sau cazurile in care se dispune arestarea inculpatului, nefiind in intentia legiuitorului de a reglementa in mod expres aceasta situatie, iar dispozitiile art. 148 C.pr.penala sunt restrictive tocmai pentru a crea stabilitate fata de masura extrema a privarii de libertate in forma arestului preventiv.
De asemenea instanta a mai reținut că aceasta cauza a capatat o rezonanta deosebita prin implicarea presei in relatarea evenimentelor. Pericolul social insa este apreciat de instanta de judecata in raport cu dispozitiile legale in materie.
Astfel pentru infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 alin. 1 C.penal, partile se pot impaca, sau poate intervene retragerea plangerii partii vatamate, pedeapsa fiind inchisoarea de la 6 luni la 5 ani iar pentru infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii si ordinii publice prevazuta de art. 321 alin. 1 C.penal pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani. Se poate astfel remarca vazand limitele de pedeapsa pentru cele doua infractiuni ca legiuitorul nu le-a privit ca fiind fapte deosebit de grave care sa atraga pedepse privative de libertate cu limite mari de inchisoare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, solicitând admiterea căii de atac, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, admiterea propunerii de arestare preventivă față de ambii inculpați, apreciind că sunt întrunite condițiile legale impuse de prevederile art. 143, art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen.
Analizând recursul declarat în cauză pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate și din oficiu, prin prisma normelor și dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul reține că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare:
Astfel, potrivit art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Potrivit art.149 ind. 1 C.pr.pen., rap.la art.148 al.1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.pr.pen. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol.
Potrivit art.143 C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Potrivit art.68 ind. 1 C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În cauză, judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a reținut în mod judicios că în cauză subzistă indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații T. I. V. și M. R. C. au săvârșit infracțiunile de vătămare corporală (2 infracțiuni) prev. de art. 181 alin. 1 C.pen. și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev.de art.321 al.1 C.pen., totul cu aplicarea art. 75 lit.a C.pen.., acestea fiind conturate prin prisma declarațiilor părților vătămate M. A.
D. și V. A., ale procesului verbal de consemnare a unor acte premergătoare de la data de_, ale certificatelor medico-legale atașate la dosar, ale martorilor B. Mădălina I. și B. C., ale martorului Prodan I. G., ale inculpatului M. R. C., ale învinuitului Jasko Ervin și S. Olimpiu Anton,
dar și din imaginile suprinse de camerele de supraveghere amplasate în apropierea clubului Alegria.
Toate aceste probe conturează presupunerea rezonabilă că inculpații ar putea fi autorii infracțiunilor care fac obiectul cercetării penale. Sub acest aspect, tribunalul reamintește jurisprudența constantă a instanței de contencios european de la Strasbourg, în lumina căreia forța juridică a probelor și indiciilor temeinice care ar putea justifica măsura arestării preventive nu este necesar să fie echivalentă celor care ar putea justifica o condamnare, doar aceste din urmă probe fiind necesar a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă, faptul că persoanele trimise în judecată sunt autorii faptelor sesizate. Potrivit aceleiași jurisprudențe, rolul măsurii preventive este tocmai acela de a permite clarificarea, sau dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor rezonabile că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală (cauzele Murray și Brogan împ. Regatului Unit). Sub aspectul temeiului de arestare prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., tribunalul reține că în Codul de procedură penală, nu se definește noțiunea de ";pericol concret pentru ordinea publică, rolul de a decela conținutul acestei
noțiuni revenind doctrinei și jurisprudenței.
Doctrina definește pericolul pentru ordinea publică drept temerea că odată pus în libertate inculpatul ar comite noi fapte penale, ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al faptei ca trăsătură esențială a infracțiunii, totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, precum și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii faptei.
Prin raportare la aceste criterii, magistratul este chemat a pune în balanță dreptul inculpatului la libertate individuală, pe de o parte, și necesitatea protecției ordinii publice împotriva unui pericol concret pe care l-ar prezenta lăsarea acestei persoane în libertate, pe de altă parte.
Aplicând aceste criterii la situația inculpaților T. I. V. și M. R.
C., tribunalul reține că pericolul social concret pe care lăsarea acestora în libertate îl prezintă pentru ordinea publică derivă atât din pericolul social abstract al faptelor reținute în sarcină (acesta fiind unul ridicat ținând cont de împrejurările săvârșirii faptelor- 2 sau mai multe persoane împreună, în loc public și în prezența mai multor persoane care în mod cert s-au simțit intimidate de violența de care au dat dovadă inculpații, inculpații urmărind partea vătămată
V. A. pe strada Clinicilor și derulând ostilitățile chiar în curtea unui spital (Institutul Inimii) la primele ore ale dimineții, de urmările produse reflectate în numărul de zile de îngrijiri medicale și leziunile produse- ambele părți vătămate având nevoie de îngrijiri la unitatea primiri urgențe, după ce partea vătămată M. s-a aflat inițial în stare de inconștiență în urma loviturilor primite, de mobilul săvârșirii faptei- rivalitatea și ostilitatea între grupurile de cartier), cât și din atitudinea procesuală adoptată de inculpați, aceștia sustrăgându-se de la
chemările în fața organelor de cercetare și executării mandatelor de aducere, afișând în schimb o atitudine de bravură pe canalele media.
În egală măsură, este de menționat faptul că nici circumstanțele care caracterizează persoana inculpaților nu le sunt favorabile, ambii fiind condamnați pentru infracțiuni similare (f. 78, 79 d.u.p).
Față de toate aceste considerente, se poate concluziona în mod cert că lăsarea inculpaților T. I. V. și M. R. C. în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, scopul bunei derulări a procesului penal impunând cercetarea lor în stare de arest preventiv.
Argumentul primei instanțe în sensul că s-ar impune o egalitate de tratament juridic între învinuiții Jasko Ervin și S. Olimpiu Anton și inculpații față de care s-a propus arestarea preventivă în lipsă nu este justificat, având în vedere pe de o parte implicarea la nivel diferit în derularea conflictului, lipsa antecedentelor penale în ceea ce îl privește pe învinuitul Jasko și antecedența penală prin săvârșirea unor infracțiuni de natură diferită (în speță, îndreptate împotriva patrimoniului) de către învinuitul S., dar și atitudinea procesuală esențialmente diferită adoptată de învinuiți- care s-au prezentat la fiecare chemare a organului judiciar, înțelegând să își exercite în mod procedural drepturile și obligațiile procesuale.
Față de considerentele ce preced, în baza art. 38515pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală se va admite recursul declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA C. -N. împotriva Încheierii penale
nr.85/C/A/_ a Judecătoriei C. -N., care va fi casată în întregime și rejudecând cauza:
Va admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. -N. de arestare preventivă a inculpaților T. I. V. și M. R. C. și în consecință:
În baza art.149 ind.1 C.pr.pen., art. 143 C.pr.pen. rap. la art. 148 lit. f C.p.p., se va dispune arestarea preventivă a inculpaților :
- T. I. V. - fiul lui V. și Zamfira, născut la data de_ în loc. Huedin, județul C., C.N.P. 1., cetățean român, cu domiciliul în C. -N., A. N. nr. 2, ap. 75, jud. C., și
- M. R. C. - fiul lui Ilie- Sever și Aurica, născut la data de_ în C. -N., județul C., CNP 1., cetățean român, cu domiciliul în C. -N., A. G. nr. 1, bl. 9, ap. 2, jud.C. .
- pe o durată de câte 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă,
cu consecința emiterii mandatelor de arestare preventivă în lipsă Văzând și dispozițiile art. 189 alin. 1, art. 192 alin. 3 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE M. IVE ÎN NUMELE LEGII
D ISPUNE:
În baza art. 38515pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală admite recursul declarat de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA C. -N. împotriva Încheierii penale nr.85/C/A/_ a Judecătoriei C. -N., pe care o casează în întregime și rejudecând cauza:
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. -N. de arestare preventivă a inculpaților T. I. V. și M. R. C. și în consecință:
În baza art.149 ind.1 C.pr.pen., art. 143 C.pr.pen. rap. la art. 148 lit. f C.p.p., dispune arestarea preventivă a inculpaților :
- T. I. V. - fiul lui V. și Zamfira, născut la data de_ în loc. Huedin, județul C., C.N.P. 1., cetățean român, cu domiciliul în C. -N., A. N. nr. 2, ap. 75, jud. C., și
- M. R. C. - fiul lui Ilie- Sever și Aurica, născut la data de_ în C. -N., județul C., CNP 1., cetățean român, cu domiciliul în C. -N., A. G. nr. 1, bl. 9, ap. 2, jud.C. pe o durată de câte 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.
Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivă pe numele inculpaților, începând cu data punerii lor în executare.
În baza art. 189 alin. 1 C.pr.pen., stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei, reprezentând onorariile parțiale în sumă de câte 50 lei cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, av. Dumbrăveanu D. -C. și av. I. M., care se va avansa din FMJLC.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare la fond și în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04 septembrie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |||
I. | N. B. | M. | L. | L. F. |
GREFIER
M. B.
LF/LF/4 EX/_
Jud. fond- O. Chirilă
| ← Încheierea penală nr. 54/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 29/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
