Încheierea penală nr. 31/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.31 /R
Ședința publică de la 19 august 2013 Completul compus din:
Președinte: C. N. C., judecător
: K. M., președinte tribunal
: C. D., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul recurent D. V. B.
, în prezent deținut în Arestul I.P.J Sălaj, împotriva încheierii penale nr.43/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpatul recurent D. V.
B., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av.Balog Roberth, în substituirea apărătorului titular av. Tărău Cristian (delegații f.10,11).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebat fiind, inculpatul recurent D. V. B. declară că își menține recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a luat față de el măsura arestării preventive.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului recurent D. V. B., av. Balog Roberth, solicită admiterea recursului inculpatului, casarea hotărârii instanței de fond cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de parchet instanța putând lua față de inculpat o altă măsură preventivă însă doar restrictivă și privativă de libertate respectiv obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara. Inculpatul recurent este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni economice iar din piesele și lucrările dosarului nu există indicii de vinovăție a inculpatului și nici probe care să ducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică iar legătura de complicitate cu inculpatul Bălan nu este dovedită. Consideră că inculpatul recurent poate fi cercetat în stare de libertate iar buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și cu o măsură restrictivă de libertate respectiv obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara.
Reprezentanta parchetului arată că inculpatul recurent D. V. B. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în stare de recidivă postcondamnatorie. Arată că la dosarul cauzei există indicii că inculpatul
D. a contribuit esențial la alcătuirea mecanismului săvârșirii infracțiunii chiar inculpatul D. l-a contactat pe inculpatul Bălan. Consideră că la dosarul cauzei există probe temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa. Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală privind arestarea preventivă. În concluzie, solicită respingerea recursului inculpatului ca fiind nefondat.
Inculpatul recurent D. V. B. consideră că probele de la dosarul parchetului nu sunt reale, nu cunoaște părțile contractante iar singura lui vină este că i-a făcut cunoștință inculpatului Bălan cu numita C. Morar. Arată că nu este vinovat de comiterea vreunei infracțiuni și nu a participat la vreo înșelăciune. Solicită instanței a avea în vedere că are în întreținere doi copii minori. Solicită admiterea recursului.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea penală nr.43/A din 14 august 2013 a Judecătoriei Z. în baza art.1491raportat la art.148 alin.1 lit.f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D. V. -B., fiul lui C. și M., născut la data de_ în municipiul Rm.Vâlcea, jud.Vâlcea, cetățean român, studii medii, operator, căsătorit, stagiul militar neîndeplinit, recidivist, CNP 1., domiciliat în municipiul Rm.Vâlcea, str.I.L.Caragiale, nr.5, bl.A28/1, sc.B, ap.5, jud.Vâlcea, pe o durată de 29 de zile, de la 14 august 2013 până la 11 septembrie 2013 inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_ ,
ora 14.30, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat arestarea preventivă a inculpatului D. V. -B., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal, fapta constând în aceea că în cursul lunii iulie 2013 a intermediat legătura dintre inculpatul Bălan Cristian A. și o persoană de sex feminin care se recomanda sub numele de C., contribuind la conceperea și realizarea împreună cu cei doi a unui mecanism de inducere în eroare a părții vătămate S.C.Oper Leasing S.R.L cauzând acesteia un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei.
În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a făcut referire la dispozițiile art.143, art.148 lit.d) și f) și art.136 Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.
Inculpatul a fost reținut la data de_ ora 23.00 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău pentru 24 de ore cu începere din data de_ ora 21.00, fiind inclusă în această durată perioada de timp a audierii sale la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.1725/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive.
Astfel, potrivit art.1491Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător vreunul din
cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune, s-a reținut că potrivit art.143 alin.final Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta ce i se impută.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura arestării preventive poate fi luată atunci când există motive verosimile de a se bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, Curtea înțelegând prin motive verosimile doar fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații (cauza Erdagöz c/Turcia). De asemenea, în hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art.5 paragraf 1 lit.c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea. În aplicarea acestor dispoziții, instanța nu statuează asupra temeiniciei acuzațiilor, examinarea temeiniciei acuzațiilor efectuându-se în baza sesizării prin rechizitoriu. Referitor la starea de fapt, din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală în dosarul nr.1725/P/2013, a rezultat că inculpatul Bălan Cristian A., arestat preventiv în acest dosar, este administrator al S.C.Minivet Pro S.R.L.Râmnicu Vâlcea, iar la data de_ a solicitat deschiderea unui cont la Banca Transilvania - Sucursala Râmnicu Vâlcea, acesta fiind singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare în numele societății prin acest cont. La scurt timp după acest moment, persoane care s-au recomandat a fi reprezentanți ai S.C.Minivet Pro S.R.L. l-au contactat telefonic pe martorul Kiraly Attila care deține funcția de director de vânzări la S.C.Oper Leasing S.R.L.Z., oferindu-i pentru achiziție motorină la prețul de 5,33 lei/litru, preț care este foarte avantajos chiar și pentru societățile care comercializează carburanți. Persoana respectivă s-a recomandat sub numele D. iel și la solicitarea martorului Kiraly Attila i-a trimis acestuia prin e-mail documentele solicitate în vederea efectuării unor minime verificări cu privire la S.C.Minivet Pro S.R.L., respectiv actul de identitate al inculpatului, contractul de vânzare-cumpărare cadru privind condițiile generale, certificatul de înregistrare fiscală și atestatul vamal. Contractul cadru de vânzare-cumpărare a fost trimis și prin curier, în original, semnat și ștampilat de către inculpatul Bălan Cristian A. . Potrivit obiectului contractului, S.C.Minivet Pro S.R.L. se obliga să livreze produse petroliere către
S.C.Oper Leasing S.R.L.,cu obligația corelativă a acestei societăți de a plăti prețul produselor în vigoare la data livrării. Fiind vorba de un contract de achiziții de produse petroliere, contract care presupune prestații succesive, în contract nu s-a trecut un preț fix, deoarece prețul carburanților este fluctuant, dar acest preț s-a stabilit prin înțelegerile verbale telefonice. După mai multe discuții, s-a convenit ca încărcarea carburantului să se facă din depozitul Lukoil Arad, Kiraly Attila fiind informat de persoana care s-a recomandat sub numele D. iel cu privire la faptul că ar exista promoții la acel depozit. După discuții repetate, atât cu bărbatul care s-a recomandat cu numele de D. iel, cât și cu o femeie care s-a recomandat cu numele de C., în care s-au perfectat termenii înțelegerii, încărcarea propriu zisă s-a efectuat în data de_ la depozitul Lukoil Arad. S.C.Oper Leasing a contractat un transportator din Oradea cu care avea o colaborare anterioară și care a pus la dispoziție autocisterna pentru încărcare.
În jurul orei 15.30 - 15.40, în data de_ a fost emisă o comandă de încărcare din partea S.C.A. N&G S.R.L. Galați, cu care S.C.Minivet Pro S.R.L. încheiase un contract de achiziție la prețuri de livrare superioare celor convenite pentru vânzarea către Oper Leasing la Depozitul Lukoil Arad, astfel că autocisterna a fost încărcată cu cantitatea de aproximativ 30.000 litri motorină. Kiraly Attila a primit o factură de la un bărbat trimis în numele S.C.Minivet Pro
S.R.L. pentru cantitatea de 29.754 litri motorină, valoarea facturată cu TVA fiind de 158,589 lei. Din cuprinsul facturii rezulta că delegatul societății ar fi un anume Stanciu Marius, însă numele acesta este fictiv, întrucât codul numeric personal nu are corespondent cu vreo persoană având acest nume. Mai mult decât atât, codul numeric personal are prima cifră 2, astfel de coduri numerice fiind atribuite exclusiv persoanelor de sex feminin. Martorul Kiraly Attila nu a sesizat acest aspect întrucât tranzacția s-a efectuat după amiaza, martorul fiind plecat din localitatea de domiciliu de câteva zile, situație în care acumularea unei stări de oboseală este inerentă, însă observând că avizul de însoțire a mărfii și factura se întocmesc pe numele acelei societăți din Galați, a comunicat acest lucru colegilor din Z., care au verificat firma respectivă și au constatat că aceasta se ocupa de fier vechi și ar fi partener Lukoil. Văzând cisterna încărcată, martorul Kiraly Attila i-a comunicat administratorului S.C.Oper Leasing S.R.L. împrejurarea că poate efectua plata, carburantul fiind încărcat în cisternă, iar acesta s-a conformat, plătind electronic, în condiții de maximă rapiditate, în contul S.C.Minivet Pro S.R.L. suma de 158.589 lei. Persoana care a emis factura a dispărut din depozitul Lukoil Arad în momentul în care a aflat că s-a efectuat plata, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că în acel moment reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. nici nu își puneau problema supravegherii respectivei persoane, cât timp carburantul era încărcat în cisternă.
Imediat după aceea, reprezentanții Lukoil Arad au contactat reprezentanții
S.C.A. N&G S.R.L., pentru care aceștia să își dea acordul ca cisterna să plece din depozit, însă nu au primit această permisiune, deoarece plata nu a fost operată în contul societății, astfel că întreaga cantitate încărcată inițial în autocisternă a fost descărcată din nou în depozit. Realizând împrejurarea că au fost induși în eroare, reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. au încercat să blocheze plata efectuată prin circuitul bancar, însă întrucât aceasta s-a realizat on line contul a fost debitat cu rapiditate, iar demersul reprezentanților părții vătămate a rămas în van.
Câștigarea încrederii reprezentanților părții vătămate s-a făcut prin crearea unei aparențe că livrarea se va efectua faptic, cisterna fiind efectiv încărcată, însă în relația cu furnizorul de carburant Lukoil a fost interpus un intermediar. Plata a fost făcută către S.C.Minivet S.R.L., dar cum această societate nu a mai plătit nici direct nici prin intermediar către Lukoil, livrarea nu s-a mai putut efectua.
Nu este de neglijat nici faptul că prețul de achiziție, conform facturilor emise de Lukoil către S.C.A. N&G S.R.L. Galați a fost de 162.825,14 lei, iar cel rezultat din factura emisă de S.C.Minivet Pro S.R.L.Rm.Vîlcea a fost de 158.589 lei, așadar prețul de vânzare este vădit mai redus decât cel de achiziție, dovedind o dată în plus intenția frauduloasă.
Din extrasele de cont bancar ale S.C.Minivet Pro S.R.L. a rezultat faptul că în data de_, s-a evidențiat în creditul acestui cont suma de 158.589 lei, din care suma de 145.901,71 lei a fost virată cu ordin de plată către S.C.Arybest S.R.L., societate administrată de către inculpatul Roman V., arestat și el preventiv în prezentul dosar, iar suma de 10.000 lei a fost ridicată în numerar în aceeași zi. Atât viramentul, cât și ridicarea în numerar s-a făcut de către inculpatul Bălan Cristian A., singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare, pentru contul deschis la Banca Transilvania în numele S.C.Minivet Pro S.R.L.
În ziua următoare, în data de_, inculpatul Bălan Cristian A. a mai ridicat suma de 2.500 lei, astfel că în soldul contului a mai rămas doar suma de 103,04 lei care a fost disponibilizată de terțul poprit Banca Transilvania ca urmare a instituirii măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ .
În aceeași zi,_, S.C.Arybest S.R.L., administrată de inculpatul Roman
V., a virat suma de 145.901,71 lei într-un cont deschis la Raiffeisen Bank al aceleiași societăți, de unde apoi același inculpat a ridicat în numerar suma de
100.000 lei într-o singură tranșă, apoi suma de 3.944,18 lei și de asemenea, a mai efectuat un virament de 41.000 lei către o altă societate comercială.
Specimen de semnătură pentru a efectua operațiuni bancare în numele S.C.Arybest S.R.L. atât pentru contul deschis la Banca Transilvania cât și pentru cel deschis la Raiffeisen Bank avea exclusiv inculpatul Roman V., iar acesta deschisese contul la Banca Transilvania la data de_, la o zi după deschiderea contului la aceeași bancă de către inculpatul Bălan Cristian A. .
La ridicarea sumei de 100.000 lei în numerar, inculpatul Roman V. a prezentat un borderou de achiziții în care s-au consemnat numele a 5 persoane, însă în urma verificărilor făcute, s-a constatat că nu există concordanță între numele persoanelor înscrise pe acest borderou și datele lor de identificare și, mai mult, una dintre acele persoane este decedată de 7 ani, iar una este elevă de 15 ani, fiind greu de crezut că ar avea o preocupare în domeniul tranzacțiilor cu fier vechi.
În ceea ce privește contribuția inculpatului D. V. -B. la realizarea mecanismului fraudulos descris anterior, instanța a reținut din coroborarea probelor administrate în cauză până la acest moment că acesta a intermediat legătura dintre inculpatul Bălan Cristian A. și acea persoană care se recomanda sub numele C.
. Această intermediere a fost recunoscută expres chiar de către inculpat în declarațiile sale, susținând că l-a pus în legătură pe inculpatul Bălan Cristian A. cu o persoană de sex feminin pe numele real Minodora, fără a-i cunoaște alte date,
dar despre care știa că se recomandă la telefon sub numele de Morar C. și că se ocupă de diverse escrocherii.
Inculpatul D. V. -B. nu recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, susținând că acesta a fost singurul său rol, de a le face cunoștință celor doi, neavând nicio altă implicare în vreun mecanism de natură frauduloasă, însă probele administrate în cauză vin să contrazică această susținere.
Astfel, în declarațiile sale, inculpatul Bălan Cristian A. l-a indicat, în mod cert, pe inculpatul D. V. B. ca fiind persoana care l-ar fi contactat la începutul lunii iulie 2013 și i-ar fi propus ca, în contul S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea, să fie transferată o sumă de bani care să fie virată mai departe, urmând ca beneficiul inculpatului Bălan Cristian să fie 8% din suma care urma să intre în cont. Inculpatul Bălan Cristian a precizat, de asemenea, că i s-a pus la dispoziție contractul încheiat între S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea și S.C.A. N&G S.R.L.Galați, persoana care s-a ocupat de aceasta fiind femeia pe care inculpatul D.
V. B. o cunoștea. În relația cu inculpatul Bălan Cristian A., respectiva femeie s-a recomandat sub numele Minodora, însă inculpatul D. V. B. a arătat că pe aceasta o cunoaște din anul 2006, că ea se ocupă cu înșelăciuni și că în relațiile cu terții se recomandă sub numele Morar C. .
Sub acest aspect, declarația inculpatului D. V. B. se coroborează cu cea a martorei P. a Liliana, directorul de vânzări de la S.C.A. N&G S.R.L.Galați, care a precizat că discuțiile dintre reprezentanții S.C.A. N&G S.R.L.Galați și S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea s-au purtat prin intermediul unui bărbat ce s-a recomandat sub numele Craioveanu D. iel și a unei femei ce s-a recomandat sub numele Morar C. - agent marketing.
Învinuitul Moroti C. escu Sebastian, asociatul S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea, a confirmat faptul că niciuna din aceste persoane nu există în cadrul acestei societăți. Totodată, din procesul-verbal întocmit la data de_ de organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul I.P.J.Sălaj, rezultă faptul că în baza de date națională figurează doar două persoane cu numele Craioveanu D. iel, una fiind decedată din anul 2006, iar cea de-a doua are vârsta de 71 de ani și locuiește în Mun.Cîmpulung, jud.Argeș. Din același proces-verbal rezultă faptul că există 48 de persoane cu numele Morar C., dar niciuna nu domiciliază în jud.Vâlcea, iar pe raza municipiului București locuiește o singură persoană cu acest nume, în vârstă de doar 19 ani.
Un alt aspect relevant în declarația inculpatului D. V. B. este cel referitor la natura tranzacției realizate prin inducerea în eroare, respectiv livrarea de carburanți, și la prețul convenit în raporturile cu societatea în dauna căreia a fost comisă fapta. Practic, inculpatul D. V. B. a precizat că era vorba de o livrare de carburant și că prețul de vânzare al motorinei a fost de 5,33 lei/litru, aspect care rezultă și din declarația martorului Kiraly Attila, reprezentantul părții vătămate S.C.Oper Leasing S.R.L.Z. .
Cunoașterea unor aspecte esențiale, respectiv împrejurarea că Minodora se recomanda sub numele de Morar C., fapt confirmat de martora P. a Liliana, precum și faptul că prețul motorinei convenit cu reprezentantul părții vătămate era de 5,33 lei/litru, aspect confirmat de martorul Kiraly Attila, precum și alte detalii privitoare la încheierea de diverse contracte, la comunicarea acestora prin intermediul e-mailului sau al firmelor de curierat, la corespondența electronică sau
telefonică purtată între persoanele implicate în tranzacțiile descrise anterior denotă în mod cert faptul că inculpatul D. V. B. a avut un rol mai important în mecanismul derulat decât doar de a intermedia legătura dintre inculpatul Bălan Cristian A. și acea Minodora.
Mai mult, în declarațiile sale, inculpatul D. V. -B. a arătat expres că o cunoaște pe acea Minodora din anul 2006 și știe că aceasta se ocupă doar de escrocherii, că la insistențele inculpatului Bălan Cristian A., care i-a propus să facă împreună diverse afaceri nelegale, iar datorită refuzului său constant, i-a cerut să îl pună apoi în legătură cu o persoană care ar fi dispusă să facă asemenea afaceri, a intermediat legătura dintre cei doi, personal făcându-le cunoștință. Ulterior, inculpatul Bălan Cristian A. l-a informat constant despre toate discuțiile avute cu acea Minodora, furnizându-i toate detaliile legate de "afacerile"; derulate de cei doi. Mai mult, i se promisese și lui un procent de 2% din suma de bani care urma să intre în contul societății administrate de inculpatul Bălan Cristian
A., fiind fără vreo relevanță împrejurarea că ulterior acesta nu a mai încasat respectiva sumă de bani. Practic, prin cunoașterea tuturor amănuntelor expuse anterior, mai ales a faptului că acea Minodora se ocupă de escrocherii și că inculpatul Bălan Cristian A. dorește să deruleze afaceri nelegale cu aceasta, promițându-i-se și lui un folos material pentru punerea celor doi în legătură, inculpatul D. V. -B. a putut să și dea seama că devine complice la acțiunile nelegale ale celor doi și ale celorlalte persoane implicate, asumându-și implicit riscul de a fi prins și tras la răspundere inclusiv penală pentru acțiunile sale.
Implicarea inculpatului D. V. -B. rezultă și din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate purtate de învinuita Ciocârlan D., prietena inculpatului Bălan Cristian A. și învinuitul Moroti C. escu Sebastian, după momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul Bălan Cristian, reieșind din aceste convorbiri și faptul că inculpatul D. nu mai era de găsit de la momentul la care a fost arestat preventiv inculpatul Bălan. În fața instanței, inculpatul a susținut că făcea săptămânal, de vineri până duminică drumuri în Austria și din acest motiv nu a fost găsit, nu că ar fi încercat să se sustragă sau să se ascundă și că ar fi primit extrem de multe telefoane de la inculpatul Bălan și din acest motiv ar fi refuzat să îi mai răspundă acestuia la telefon. Din discuțiile telefonice la care s-a făcut referire anterior rezultă că inculpatul D. nu i-a răspuns la telefon nici învinuitului Moroti, împrejurare care vine să contrazică apărările sale. Mai mult, inculpatul D. nu a putut fi găsit de către organele de poliție pentru a fi adiat, fiind nevoie de recurgerea la localizarea sa ca urmare a interceptărilor telefonice, pe baza ordonanței provizorii a procurorului.
Starea de fapt descrisă anterior a fost reținută prin analizarea declarațiilor persoanelor audiate până la acest moment, dar și a înscrisurilor de la dosar, respectiv contractele de vânzare-cumpărare de produse petroliere, facturile emise în numele S.C.Minivet Pro S.R.L. și S.C.AryBest S.R.L., înscrisurile provenind de la unitățile bancare, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate.
Ținând cont de starea de fapt expusă anterior, dar și de actele premergătoare întocmite și de probele administrate până la acest moment în cauză, care se
coroborează între ele, instanța consideră că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpatul D. V. -B. a comis fapta pentru care este cercetat.
Procedând la analizarea temeiurilor care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpat, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală, nu însă și cele prevăzute de art.148 lit.d) Cod procedură penală, indicat în cuprinsul referatului cuprinzând propunerea de arestare preventivă ca posibil temei pentru luarea acestei măsuri.
Astfel, în privința temeiului prevăzut de art.148 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, s-a reținut că acesta este incident atunci când inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, după ce anterior fusese începută urmărirea penală împotriva sa pentru săvârșirea unei alte infracțiuni.
Inculpatul D. V. -B. a mai fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată și folosirea cu rea-credință a creditului societății prin sentința penală nr.94/_ a T. ui Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr.813/_ a Înaltei Curți de Casație și Justiție și i-a fost aplicată o sancțiune administrativă pentru infracțiuni la regimul circulației rutiere. Inculpatul a fost arestat la data de_, a fost eliberat la data de_, iar la data de_ a fost din nou arestat și liberat condiționat la data de_, cu un rest de pedeapsă neexecutat de 654 de zile, astfel că faptele pentru care este cercetat în prezentul dosar au fost comise la scurt timp după liberarea sa din penitenciar. În aceste condiții, în sarcina sa s-a reținut deja starea de recidivă postcondamnatorie, dar această stare de recidivă, în opinia instanței, nu se circumscrie temeiului de arestare preventivă prevăzut de art.148 lit.d) Cod procedură penală, având un cu totul alt regim, respectiv acela de cauză de agravare a pedepsei pentru situația în care se va pronunța o hotărâre definitivă de condamnare a inculpatului.
În schimb, s-a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit.f) Cod procedură penală.
Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani, fiind închisoarea de la 3 la 15 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului pentru ordinea publică, instanța a reținut că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia reținută în starea de fapt și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că acesta este recidivist, comițând faptele la timp foarte scurt după liberarea sa din executarea unei pedepse pentru același gen de infracțiuni, nu a recunoscut comiterea faptei, încercând să scape de răspundere penală prin diminuarea rolului său în desfășurarea mecanismului fraudulos, dar și prin oferirea unor informații aparent detaliate dar în fapt relativ evazive, ascunse în spatele susținerilor necunoașterii numelor reale ale tuturor persoanelor implicate, îngreunând în acest fel desfășurarea anchetei și, implicit, recuperarea prejudiciului.
De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret va fi avută în vedere gravitatea faptei comise, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat și
împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate.
Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c.Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.
Raportat la aspectele expuse, instanța a apreciat că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a inculpatului.
Neluarea unor măsuri ferme față de persoanele care comit acest gen de infracțiuni este de natură să inspire un sentiment de neîncredere participanților la actele de comerț și, totodată, să încurajeze alte persoane în comiterea aceluiași gen de fapte.
Instanța nu a putut îmbrățișa apărarea făcută de inculpat în sensul că nu ar exista probe temeinice pentru dispunerea măsurii arestării preventive și că, în lipsa acestora, nu se poate lua o măsură atât de drastică. După cum s-a arătat și anterior, chiar în acord cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, pentru a se putea dispune măsura arestării preventive nu este nevoie de probe de aceeași greutate ca cele acre ar justifica o soluție de trimitere în judecată sau de condamnare, fiind suficiente indicii din care să rezulte presupunerea rezonabilă, pentru orice observator obiectiv, că inculpatul a săvârșit faptele care i se impută. Or, din aspectele descrise de instanță cu ocazia reținerii stării de fapt, rezultă cu prisosință asemenea indicii care justifică luarea măsurii preventive în cauză.
Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpatului se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară identificarea tuturor participanților la comiterea faptei, audierea martorilor și alte acte necesare pentru stabilirea concretă a întregii stări de fapt, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpatului, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal. Sub același aspect al pericolului public, instanța a considerat, prin prisma aspectelor expuse anterior, că există și riscul ca inculpatul, odată pus în libertate, să încerce în continuare să influențeze buna desfășurare a anchetei, prin luarea legăturii cu persoanele împreună cu care a acționat și informarea lor despre existența dosarului și stadiul desfășurării investigațiilor de care a luat cunoștință până la acest moment.
Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu
prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatului, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.
Față de motivele expuse anterior, văzând dispozițiile art.1491, art.146 alin.10 și 11, art.148 lit.f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea
Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și s-a dispune arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, de la data de 14 august 2013 până la data de 11 septembrie 2013 inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Împotriva sentinței a declarat recurs inculpatul fără să depună în scris motive de recurs iar în susținerea acestuia arată că probele de la dosarul parchetului nu sunt reale, nu cunoaște părțile contractante iar singura lui vină este că i-a făcut cunoștință inculpatului Bălan cu numita C. Morar. Arată că nu este vinovat de comiterea vreunei infracțiuni și nu a participat la vreo înșelăciune. Solicită instanței a avea în vedere că are în întreținere doi copii minori.
În susținerea recursului, apărătorul inculpatului recurent D. V. B., av. Balog Roberth, solicită admiterea recursului inculpatului, casarea hotărârii instanței de fond cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de parchet instanța putând lua față de inculpat o altă măsură preventivă însă doar restrictivă și privativă de libertate respectiv obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara. Inculpatul recurent este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni economice iar din piesele și lucrările dosarului nu există indicii de vinovăție a inculpatului și nici probe care să ducă la concluzia că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică iar legătura de complicitate cu inculpatul Bălan nu este dovedită. Consideră că inculpatul recurent poate fi cercetat în stare de libertate iar buna desfășurare a procesului penal poate fi asigurată și cu o măsură restrictivă de libertate respectiv obligația de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele existente la dosarul cauzei până la această dată, rezultă existența indiciilor temeinice în sensul prev.de art.68/1 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, respectiv infracțiunea de complicitate la înșelăciune prev. de art.26 Cod penal rap. la art.215 alin.1,2 și 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
Inculpatul recurent D. V. -B. nu recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, susținând că acesta a fost singurul său rol, de a le face cunoștință celor doi respectiv inculpatului bălan cu numita C. Morar, neavând nicio altă implicare în vreun mecanism de natură frauduloasă.
Din probe rezultă indicii temeinice că inculpatul D. V. B. a săvârșit infracțiunea de complicitate la înșelăciune alături de inculpatul Bălan Cristian A.
.
Pedeapsa pentru infracțiunea pentru care există indicii că a săvârșit-o inculpatul este închisoarea mai mare de 4 ani și așa cum în mod legal și temeinic a apreciat instanța de fond, lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Acest pericol se raportează atât la gravitatea faptei comise
cât și la persoana inculpatului și reacția colectivității în cazul lăsării în libertate a inculpatului.
De asemenea, corect s-a apreciat de instanța de fond prin hotărârea atacată că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Constatându-se îndeplinite condițiile prev.de art.143, 148 lit.f Cod procedură penală în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D.
V. B., astfel că în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală urmează a se respinge recursul declarat de acesta ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial pentru apărător din oficiu va fi avansată Baroului de Avocați Sălaj din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I :
D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul D. V. B. împotriva încheierii penale nr.43/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocațial pentru apărarea din oficiu a inculpatului va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 august 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | |||
C. N. C. | K. | M. | C. | D. | B. M. |
Red.CNC/_
Dact.BM/_ Ex.3
Jud. fond/Ș. . C.M.
| ← Încheierea penală nr. 38/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 82/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
