Încheierea penală nr. 36/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

Dosar nr._

TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL

ÎNCHEIERE PENALĂ NR.36 /R

Ședința publică de la 18 septembrie 2013 Completul compus din:

Președinte: M. S., judecător

: T. C., președ. secție penală

: H. I., judecător

: B. M., grefier

Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.

S-a luat în examinare recursul declarat de inculpata recurentă C. M., în prezent deținută în Arestul I.P.J Sălaj, împotriva încheierii penale nr.49/A din_ pronunțată de Judecătoria Zalău în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.

La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpata recurentă C. M.

, în stare de arest, asistată de apărător ales av. Ilea B. (delegație f.12).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Apărătorul inculpatei recurente C. M., av. Ilea B., solicită acordarea unui termen pentru studiul dosarului având în vedere că a fost angajat de inculpată de curând neavând posibilitatea de a studia întreg dosarul, situație față de care:

Reprezentanta parchetului nu se opune.

În deliberare, instanța lasă cauza la a doua strigare având în vedere cererea formulată de apărătorul inculpatei recurente, av. Ilea B. .

La a doua strigare, a răspuns inculpata recurentă C. M., în stare de arest, asistată de apărător ales av. Ilea B. (delegație f.12).

Întrebată fiind, inculpata recurentă C. M. declară că își menține recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a luat față de ea măsura arestării preventive.

Apărătorul inculpatei recurente C. M., av. Ilea B., depune la dosarul cauzei certificatul de naștere al copilului minor al inculpatei (f.13).

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța, acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatei recurente C. M., av. Ilea B., solicită admiterea recursului inculpatei cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă formulată de parchet și luarea față de inculpată a unei măsuri neprivative de libertate respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara cu stabilirea unor obligații în sarcina inculpatei. Consideră că una dintre condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală este îndeplinită respectiv

ca pedeapsa pentru care inculpata este cercetată este mai mare de patru ani însă cea de-a doua condiție respectiv pericolul concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită. Arată că gradul de pericol social al faptei se apreciază raportat la gravitatea faptei, împrejurările comiterii ei, urmările faptei, prejudiciul cauzat precum și circumstanțele personale ale inculpatului ori inculpata se află la prima confruntare cu legea penală, are un copil minor în întreținere fiind singurul întreținător al familiei sale. Arată că există dubii și asupra încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa fiind vorba despre o instigare la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și nicidecum infracțiunea de înșelăciune. Arată că inculpata a săvârșit o infracțiune economică de patrimoniu și nicidecum o infracțiune de violență neexistând suficiente argumente pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpată. De asemenea, există rezerve și cu privire la legalitatea probei privind ridicarea de la inculpată a unor bunuri respectiv o agendă neexistând vreun proces verbal de percheziție domiciliară sau corporală. De asemenea, în propunerea parchetului nu sunt indicate actele care sunt necesar a fi efectuate în cauză și pentru întocmirea cărora este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatei.

Reprezentanta parchetului arată că inculpata recurentă C. M. este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune instanța de fond apreciind în mod corect că în cauză sunt îndeplinite prevederile art.148 lit. f Cod procedură penală. Arată că inculpata recurentă a beneficiat de suma de

100.000 lei de pe urma săvârșirii infracțiunii iar pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea stării de arest a inculpatei. Consideră încheierea instanței de fond prin care s-a luat măsura arestării preventive a inculpatului ca fiind temeinică și legală motiv pentru care solicită respingerea ca nefondat a recursului inculpatului.

Inculpata recurentă C. M., având cuvântul, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate.

T R I B U N A L U L,

Prin încheierea penală nr.49/A din_ a Judecătoriei Z. s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău.

În baza art.149¹raportat la art.148 alin.1 lit.f) Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. M., fiica lui G. și A., născut la data de_ în localitatea Vulcan, jud.Hunedoara, cetățean român, studii generale, fără ocupație și loc de muncă, necăsătorită, fără antecedente penale, CNP

2., domiciliată în municipiul Hunedoara, str.V. e, nr.2, bl.B 11, sc.A, et.9, ap.60, jud.Hunedoara, locuind efectiv în municipiul București, Șoseaua Giurgiului, nr.131, bl.1, sc.1, et.6, ap.22, sector 4, pe o durată de 29 de zile, de la 13 septembrie 2013 până la 11 octombrie 2013 inclusiv.

În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de_ ,

ora 14.30, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a solicitat arestarea preventivă a

inculpatei C. M., cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, fapta constând în aceea că în cursul lunii iulie 2013 i-a propus inculpatului Bălan Cristian A. derularea unor raporturi comerciale prin intermediul societății administrate de acesta, contribuind la conceperea și realizarea unui mecanism de inducere în eroare a părții vătămate S.C.Oper Leasing S.R.L prin care i s-a cauzat acesteia un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei, beneficiind totodată de cea mai mare parte din această sumă.

În propunerea de arestare preventivă a inculpatului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău a făcut referire la dispozițiile art.143, art.148 lit.f) și art.136 Cod procedură penală ca posibile temeiuri pentru arestarea preventivă a acestuia.

Inculpata a fost reținută la data de_ ora 21.15 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău pentru 24 de ore cu începere din data de_ ora 19.00, fiind inclusă în această durată perioada de timp a audierii sale la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău, iar prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ din dosar nr.1725/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.149¹Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive.

Astfel, potrivit art.149¹Cod procedură penală, pentru a se putea dispune arestarea preventivă a inculpatului trebuie să fie întrunite condițiile prevăzute de

art.143 Cod procedură penală și să existe în mod corespunzător vreunul din cazurile prevăzute de art.148 Cod procedură penală.

În ceea ce privește existența în cauză a probelor și indiciilor temeinice că inculpatul a săvârșit o infracțiune, se reține că potrivit art.143 alin.final Cod procedură penală, sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a comis fapta ce i se impută.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura arestării preventive poate fi luată atunci când există motive verosimile de a se bănui că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, Curtea înțelegând prin motive verosimile doar fapte sau informații de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite fapta pentru care se ia măsura și care nu trebuie să fie de același nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau fundamentarea unei anumite acuzații (cauza Erdagöz c/Turcia). De asemenea, în hotărârile Brogan c. Marii Britanii și Murray c. Marii Britanii, Curtea a arătat că art.5 paragraf 1 lit.c nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. Rolul acestei măsuri trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă, înlăturarea suspiciunilor. Faptele care suscită bănuieli nu au același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și, cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea. În aplicarea acestor dispoziții, instanța nu statuează asupra temeiniciei acuzațiilor, examinarea temeiniciei acuzațiilor efectuându-se în baza sesizării prin rechizitoriu.

Referitor la starea de fapt, din mijloacele de probă administrate până în prezent în faza de urmărire penală în dosarul nr.1725/P/2013, a rezultat că inculpatul Bălan Cristian A., arestat preventiv în acest dosar, este administrator al S.C.Minivet Pro S.R.L.Râmnicu Vâlcea, iar la data de_ a solicitat deschiderea unui cont la Banca Transilvania - Sucursala Râmnicu Vâlcea, acesta fiind singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare în numele societății prin acest cont. La scurt timp după acest moment, persoane care s-au recomandat a fi reprezentanți ai S.C.Minivet Pro S.R.L. l-au contactat telefonic pe martorul Kiraly Attila care deține funcția de director de vânzări la S.C.Oper Leasing S.R.L.Z., oferindu-i pentru achiziție motorină la prețul de 5,33 lei/litru, preț care este foarte avantajos chiar și pentru societățile care comercializează carburanți. Persoana respectivă s-a recomandat sub numele D. iel și la solicitarea martorului Kiraly Attila i-a trimis acestuia prin e-mail documentele solicitate în vederea efectuării unor minime verificări cu privire la S.C.Minivet Pro S.R.L., respectiv actul de identitate al inculpatului, contractul de vânzare-cumpărare cadru privind condițiile generale, certificatul de înregistrare fiscală și atestatul vamal. Contractul cadru de vânzare-cumpărare a fost trimis și prin curier, în original, semnat și ștampilat de către inculpatul Bălan Cristian A. . Potrivit obiectului contractului, S.C.Minivet Pro S.R.L. se obliga să livreze produse petroliere către S.C.Oper Leasing S.R.L.,cu obligația corelativă a acestei societăți de a plăti prețul produselor în vigoare la data livrării. Fiind vorba de un contract de achiziții de produse petroliere, contract care presupune prestații succesive, în contract nu s-a trecut un preț fix, deoarece prețul carburanților este fluctuant, dar acest preț s-a stabilit prin înțelegerile verbale telefonice. După mai multe discuții, s-a convenit ca încărcarea carburantului să se facă din depozitul Lukoil Arad, Kiraly Attila fiind informat de persoana care s-a recomandat sub numele D. iel cu privire la faptul că ar exista promoții la acel depozit. După discuții repetate, atât cu bărbatul care s-a recomandat cu numele de D. iel, cât și cu o femeie care s-a recomandat cu numele de C., în care s-au perfectat termenii înțelegerii, încărcarea propriu zisă s-a efectuat în data de_ la depozitul Lukoil Arad. S.C.Oper Leasing a contractat un transportator din Oradea cu care avea o colaborare anterioară și care a pus la dispoziție autocisterna pentru încărcare.

În jurul orei 15.30 - 15.40, în data de_ a fost emisă o comandă de încărcare din partea S.C.A. N&G S.R.L. Galați, cu care S.C.Minivet Pro S.R.L. încheiase un contract de achiziție la prețuri de livrare superioare celor convenite pentru vânzarea către Oper Leasing la Depozitul Lukoil Arad, astfel că autocisterna a fost încărcată cu cantitatea de aproximativ 30.000 litri motorină. Kiraly Attila a primit o factură de la un bărbat trimis în numele S.C.Minivet Pro

S.R.L. pentru cantitatea de 29.754 litri motorină, valoarea facturată cu TVA fiind de 158,589 lei. Din cuprinsul facturii rezulta că delegatul societății ar fi un anume Stanciu Marius, însă numele acesta este fictiv, întrucât codul numeric personal nu are corespondent cu vreo persoană având acest nume. Mai mult decât atât, codul numeric personal are prima cifră 2, astfel de coduri numerice fiind atribuite exclusiv persoanelor de sex feminin. Martorul Kiraly Attila nu a sesizat acest aspect întrucât tranzacția s-a efectuat după amiaza, martorul fiind plecat din localitatea de domiciliu de câteva zile, situație în care acumularea unei stări de oboseală este inerentă, însă observând că avizul de însoțire a mărfii și factura se

întocmesc pe numele acelei societăți din Galați, a comunicat acest lucru colegilor din Z., care au verificat firma respectivă și au constatat că aceasta se ocupa de fier vechi și ar fi partener Lukoil. Văzând cisterna încărcată, martorul Kiraly Attila i-a comunicat administratorului S.C.Oper Leasing S.R.L. împrejurarea că poate efectua plata, carburantul fiind încărcat în cisternă, iar acesta s-a conformat, plătind electronic, în condiții de maximă rapiditate, în contul S.C.Minivet Pro S.R.L. suma de 158.589 lei. Persoana care a emis factura a dispărut din depozitul Lukoil Arad în momentul în care a aflat că s-a efectuat plata, acest lucru fiind posibil și datorită faptului că în acel moment reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. nici nu își puneau problema supravegherii respectivei persoane, cât timp carburantul era încărcat în cisternă.

Imediat după aceea, reprezentanții Lukoil Arad au contactat reprezentanții

S.C.A. N&G S.R.L., pentru care aceștia să își dea acordul ca cisterna să plece din depozit, însă nu au primit această permisiune, deoarece plata nu a fost operată în contul societății, astfel că întreaga cantitate încărcată inițial în autocisternă a fost descărcată din nou în depozit. Realizând împrejurarea că au fost induși în eroare, reprezentanții S.C.Oper Leasing S.R.L. au încercat să blocheze plata efectuată prin circuitul bancar, însă întrucât aceasta s-a realizat on line contul a fost debitat cu rapiditate, iar demersul reprezentanților părții vătămate a rămas în van.

Câștigarea încrederii reprezentanților părții vătămate s-a făcut prin crearea unei aparențe că livrarea se va efectua faptic, cisterna fiind efectiv încărcată, însă în relația cu furnizorul de carburant Lukoil a fost interpus un intermediar. Plata a fost făcută către S.C.Minivet S.R.L., dar cum această societate nu a mai plătit nici direct nici prin intermediar către Lukoil, livrarea nu s-a mai putut efectua.

Nu este de neglijat nici faptul că prețul de achiziție, conform facturilor emise de Lukoil către S.C.A. N&G S.R.L. Galați a fost de 162.825,14 lei, iar cel rezultat din factura emisă de S.C.Minivet Pro S.R.L.Rm.Vîlcea a fost de 158.589 lei, așadar prețul de vânzare este vădit mai redus decât cel de achiziție, dovedind o dată în plus intenția frauduloasă.

Din extrasele de cont bancar ale S.C.Minivet Pro S.R.L. a rezultat faptul că în data de_, s-a evidențiat în creditul acestui cont suma de 158.589 lei, din care suma de 145.901,71 lei a fost virată cu ordin de plată către S.C.Arybest S.R.L., societate administrată de către inculpatul Roman Vasile, arestat și el preventiv în prezentul dosar, iar suma de 10.000 lei a fost ridicată în numerar în aceeași zi. Atât viramentul, cât și ridicarea în numerar s-a făcut de către inculpatul Bălan Cristian A., singura persoană împuternicită a efectua operațiuni bancare, pentru contul deschis la Banca Transilvania în numele S.C.Minivet Pro S.R.L.

În ziua următoare, în data de_, inculpatul Bălan Cristian A. a mai ridicat suma de 2.500 lei, astfel că în soldul contului a mai rămas doar suma de 103,04 lei care a fost disponibilizată de terțul poprit Banca Transilvania ca urmare a instituirii măsurii asiguratorii dispuse prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ .

În aceeași zi,_, S.C.Arybest S.R.L., administrată de inculpatul Roman Vasile, a virat suma de 145.901,71 lei într-un cont deschis la Raiffeisen Bank al aceleiași societăți, de unde apoi același inculpat a ridicat în numerar suma de

100.000 lei într-o singură tranșă, apoi suma de 3.944,18 lei și de asemenea, a mai efectuat un virament de 41.000 lei către o altă societate comercială.

Specimen de semnătură pentru a efectua operațiuni bancare în numele S.C.Arybest S.R.L. atât pentru contul deschis la Banca Transilvania cât și pentru cel deschis la Raiffeisen Bank avea exclusiv inculpatul Roman Vasile, iar acesta deschisese contul la Banca Transilvania la data de_, la o zi după deschiderea contului la aceeași bancă de către inculpatul Bălan Cristian A. .

La ridicarea sumei de 100.000 lei în numerar, inculpatul Roman Vasile a prezentat un borderou de achiziții în care s-au consemnat numele a 5 persoane, însă în urma verificărilor făcute, s-a constatat că nu există concordanță între numele persoanelor înscrise pe acest borderou și datele lor de identificare și, mai mult, una dintre acele persoane este decedată de 7 ani, iar una este elevă de 15 ani, fiind greu de crezut că ar avea o preocupare în domeniul tranzacțiilor cu fier vechi.

Inculpatul Deaconu Vasile-Bobi, de asemenea arestat preventiv în acest dosar, a avut și el o contribuție la realizarea mecanismului fraudulos descris anterior, în sensul că acesta a intermediat legătura dintre inculpatul Bălan Cristian

A. și acea persoană care se recomanda sub numele C. . Această intermediere a fost recunoscută expres chiar de către inculpat în declarațiile sale, susținând că l- a pus în legătură pe inculpatul Bălan Cristian A. cu o persoană de sex feminin pe numele real M., fără a-i cunoaște alte date, dar despre care știa că se recomandă la telefon sub numele de Morar C. și că se ocupă de diverse escrocherii.

Inculpatul Bălan Cristian A. l-a indicat, în mod cert, pe inculpatul Deaconu Vasile Bobi ca fiind persoana care l-ar fi contactat la începutul lunii iulie 2013 și i-ar fi propus ca, în contul S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea, să fie transferată o sumă de bani care să fie virată mai departe, urmând ca beneficiul inculpatului Bălan Cristian să fie 8% din suma care urma să intre în cont. Inculpatul Bălan Cristian a precizat, de asemenea, că i s-a pus la dispoziție contractul încheiat între S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea și S.C.A. N&G S.R.L.Galați, persoana care s-a ocupat de aceasta fiind femeia pe care inculpatul Deaconu Vasile Bobi o cunoștea. În relația cu inculpatul Bălan Cristian A., respectiva femeie s-a recomandat sub numele M., însă inculpatul Deaconu Vasile Bobi a arătat că pe aceasta o cunoaște din anul 2006, că ea se ocupă cu înșelăciuni și că în relațiile cu terții se recomandă sub numele Morar C. .

Sub acest aspect, declarația inculpatului Deaconu Vasile Bobi se coroborează cu cea a martorei P. a Liliana, directorul de vânzări de la S.C.A. N&G S.R.L.Galați, care a precizat că discuțiile dintre reprezentanții S.C.A. N&G S.R.L.Galați și S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea s-au purtat prin intermediul unui bărbat ce s-a recomandat sub numele Craioveanu D. iel și a unei femei ce s-a recomandat sub numele Morar C. - agent marketing.

Învinuitul Moroti C. escu Sebastian, asociatul S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea, a confirmat faptul că niciuna din aceste persoane nu există în cadrul acestei societăți. Totodată, din procesul-verbal întocmit la data de_ de organele de cercetare ale poliției judiciare din cadrul I.P.J.Sălaj, rezultă faptul că în baza de date națională figurează doar două persoane cu numele Craioveanu D. iel, una fiind decedată din anul 2006, iar cea de-a doua are vârsta de 71 de ani și locuiește în Mun.Cîmpulung, jud.Argeș. Din același proces-verbal rezultă faptul că există 48 de persoane cu numele Morar C., dar niciuna nu domiciliază în jud.Vâlcea, iar pe raza municipiului București locuiește o singură persoană cu acest nume, în vârstă de doar 19 ani.

În urma cercetărilor care s-au efectuat în cauză, a fost identificată persoana care s-a recomandat sub numele fictiv Morar C. și care - în relațiile cu ceilalți participanți - s-a recomandat doar după prenume, M., stabilindu-se că aceasta este inculpata C. M., aceasta fiind identificată în urma unor activități specifice de localizare, desfășurate cu sprijinul tehnic al D.G.I.P.I., în municipiul București, unde locuia fără forme legale.

Din probele administrate în cauză a rezultat faptul că inculpata a fost cea care s-a ocupat de întocmirea contractelor comerciale, asigurându-l pe inculpatul Bălan Cristian A. că-i vor fi trimise prin poștă cele două contracte care s-au încheiat între S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea și S.C.A. N&G S.R.L. Galați, pe de o parte și între S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea și S.C.Oper Leasing

S.R.L. Z., pe de altă parte. Practic, inculpata C. M. a fost cea care i-a propus inculpatului Bălan Cristian A. să accepte derularea raporturilor comerciale prin intermediul societății pe care acesta o administra, cu scopul evident ca banii rezultați din manopera dolosivă să fie tranzacționați prin contul bancar al S.C.Minivet Pro S.R.L. Rm.Vîlcea. Tot inculpata C. M. a fost cea care i-a indicat inculpatului Bălan Cristian coordonatele bancare ale S.C.Arybest

S.R.L. unde urma a se efectua viramentul, iar acesta s-a conformat solicitării inculpatei și a virat suma de 145.901,71 lei către această societate, reținându-și suma de 12.500 lei care îi revenea potrivit procentului convenit cu inculpata.

Contribuția inculpatei C. M. nu s-a limitat la aceasta, ci a continuat, în sensul că ea l-a determinat pe inculpatul Roman Vasile să-i remită cea mai mare parte a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii. Potrivit declarației inculpatului Roman Vasile din data de_, acesta i-ar fi remis inculpatei suma de 100.000 lei în numerar și o altă sumă de 41.000 lei, reținând în beneficiul său suma de aproximativ 4.000 de lei.

Inculpata nu recunoaște săvârșirea faptei, recunoscând doar că îi cunoaște pe toți cei trei inculpați, fără însă a fi derulat relații comerciale cu aceștia și că inculpatul Roman Vasile i-a dat suma de 100.000 de lei, însă cu titlul de rambursare a unui împrumut pe care i l-ar fi acordat în luna mai 2013, în contextul existenței unei relații intime cu acesta, suma fiind acordată fără a se încheia un contract de împrumut care să ateste înțelegerea dintre părți.

Declarațiile inculpatei, atât cea olografă, dată în fața procurorului, cât și cele date cu ocazia confruntărilor dintre inculpată și ceilalți coinculpați, precum și cea aparent mai detaliată dată în fața judecătorului cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă nu este susținută de niciuna dintre probele administrate în cauză până la acest moment, fiind în totală contradicție cu acestea. De altfel, analizând atent chiar declarațiile inculpatei, se remarcă inconstanța acesteia sub diverse aspecte asupra cărora a fost întrebată.

Astfel, în ceea ce privește relația sa cu inculpatul Bălan Cristian, dacă în prima declarație a arătat că nu știe exact despre cine este vorba, cu ocazia confruntării cu inculpatul a precizat că ea a fost căutată de acest inculpat și că nu l- a cunoscut prin intermediul nimănui, pentru ca apoi, în fața judecătorului, să arate că indirect l-ar fi cunoscut prin intermediul inculpatului Deaconu Vasile Bobi, pe care ea îl cunoștea de mai mulți ani și care i-ar fi dat numărul de telefon inculpatului Bălan. Inculpata a negat cu vehemență existența vreunei înțelegeri cu inculpatul Bălan, în urma căreia acesta urma să primească un procent de 10%

inițial, care apoi a fost diminuat la 8%. În schimb, este de remarcat că inculpatul Bălan a făcut referire la inculpată încă de la prima sa declarație, cu mențiunea că nu îi cunoștea însă numele integral, ulterior furnizând toate detaliile înțelegerii dintre ei, iar cu ocazia prezentării sale la procuror, a recunoscut-o fără nicio ezitare de la început ca fiind persoana ce i-a fost prezentată de către inculpatul Deaconu Vasile Bobi drept o femeie de afaceri din București. Declarațiile inculpatului Bălan Cristian A. cu privire la aceste aspecte se coroborează atât cu cele ale inculpatului Deaconu Vasile Bobi, cât și cu înscrisurile bancare care atestă circuitul sumei de bani așa cum a fost el descris de către inculpat.

Referitor la relația inculpatei C. M. cu inculpatul Roman Vasile, se remarcă din nou nesinceritatea inculpatei, în sensul că aceasta a recunoscut primirea sumei de bani de 100.000 lei la ghișeul băncii de la inculpat, însă a invocat că acești bani reprezentau restituirea unui împrumut acordat în urmă cu mai multe luni de către ea inculpatului, în vederea terminării construcției unei case, în contextul unei relații intime, însă "nu foarte apropiate"; a celor doi. Este foarte puțin credibilă această susținere a inculpatei, fiind extrem de greu de crezut că cineva acordă un împrumut pentru o sumă considerabilă unei alte persoane de care nici măcar nu este foarte apropiată și pe care nu o cunoaște de mult timp, doar "pe încredere";, fără a încheia nici un fel de document în acest sens. Mai mult, inculpata a susținut că la rândul ei luase cu împrumut acea sumă de bani, de la un prieten al cărui nume nu îl cunoaște, tot fără vreun document. Mai mult, inculpata a făcut referire de mai multe ori cu ocazia audierii sale de către judecător la situația sa materială precară și la lipsa unui loc de muncă. Cu toate acestea, reușește, susține ea, să obțină un împrumut pentru o sumă foarte mare, fără documente, fără vreo garanție, iar din această sumă nu își achită datoriile restante, nici nu încheie vreun antecontract pentru achiziția unei case, așa cum susține că intenționa să facă, ci îi dă la rândul ei împrumut unei alte persoane, tot fără documente sau garanții. O asemenea atitudine a inculpatei este nu doar îndoielnică, ci și lipsită de orice credibilitate, ridicând îndoieli serioase cu privire la sinceritatea declarațiilor inculpatei.

Referindu-ne la sinceritatea inculpatei, nu putem omite faptul că aceasta a susținut cu ocazia confruntării cu inculpatul Roman Vasile și la începutul audierii sale de către judecător că are trei copii, pentru ca ulterior, în urma întrebărilor adresate de judecător, să arate că în realitate nu are decât un copil minor, ceilalți doi copii la care făcuse referire fiind nepoții săi, ea și fiul său locuind împreună cu familia surorii ei în același apartament.

Un alt aspect relevant care evidențiază participația inculpatei C. M. la comiterea infracțiunii îl reprezintă mențiunile consemnate în agenda personală ridicată de organele de poliție de la aceasta. Astfel, din analiza acestora, se observă faptul că inculpata a consemnat în agendă numeroase mențiuni legate de societăți profilate pe comercializate produselor petroliere, date de contact ale reprezentanților acestora, diverse date contabile, precum și prețuri de achiziție și vânzare, ceea ce indică - în mod indubitabil - faptul că inculpata era familiarizată cu efectuarea tranzacțiilor de acest gen.

Analizându-se în detaliu mențiunile cuprinse în agendă, s-a constatat că inculpata a consemnat în partea superioară a unei dintre file mențiunea "5,38 A.

NG";, acesta fiind prețul de achiziție al carburantului conform comenzii lansate către societatea comercială A. NG a fost de 5,38 lei/litru (fila 17 - vol.III UP).

De asemenea, în conținutul aceleiași agende, pe partea superioară a uneia dintre file, s-au inserat următoarele mențiuni: "Vă rugăm să ne transmiteți oferte de preț pentru produsul motorină Euro 5 tip Rompetrol, Petrom și Import. Vă rugăm să ne comunicați și locurile de încărcare, precum și modalitățile de plată. Transportul este asigurat de SC noastră."; Comparând acest enunț cu conținutul cererii de oferte transmise în numele S.C. Minivet Pro S.R.L. către S.C.A. N&G

S.R.L. Galați, se constată faptul că în această cerere s-au reprodus aceleași sintagme. Astfel, conform înscrisului depus la fila 16 - vol.III UP, cererea de ofertă are următorul conținut: « vă rugăm să ne comunicați oferta de preț pentru produsul combustibil motorină Euro 5 tip Lukoil și motorină Euro 5 tip Rompetrol, locurile de încărcare și modalitățile de plată…..transportul este asigurat de către societatea noastră…… » Acest fapt indică, în mod evident, împrejurarea că atât cererea de ofertă, cât și mesajul transmis prin e-mail în numele S.C.Minivet Pro

S.R.L. către reprezentanții S.C.A. N&G S.R.L. Galați în care apărea numele fictiv D. iel Craioveanu ca fiind director comercial al S.C. Minivet Pro S.R.L., sunt opera inculpatei C. M. .

Întrebată în fața judecătorului despre această agendă și despre mențiunile înscrise în cuprinsul ei, inculpata a dat din nou dovadă de nesinceritate, inițial susținând că sunt agende personale, apoi că și alte persoane au scris în acestea, fiind date legate de specificul activității sale desfășurate la locul de muncă pe care îl avusese și că încă șase persoane foloseau această agendă pentru a face diverse mențiuni în cuprinsul lor, dar cu toate acestea erau agende personale și, deși conțineau date legate de serviciu, nu a considerat necesar să le lase la locul de muncă la momentul plecării, cu motivarea că nu i-au fost solicitate de nimeni. Inculpata a și indicat câteva file din agenda respectivă unde susține că nu a scris ea, însă din analiza sumară a filelor acestei agende, nu se remarcă diferențe semnificative de scris care să fie de natură a atrage atenția asupra susținerilor inculpatei. De altfel, în momentul în care s-a insistat să se indice paginile din agendă unde nu apare scrisul său, inculpata a început să susțină că suferă de glaucom și îi este afectat nervul optic, nevăzând bine fără ochelari, deși până la acel moment nu a invocat nicio problemă de sănătate, cu atât mai mult cu cât scrisese o declarație personal fără a necesita ochelari. Mai mult, cu ocazia citirii declarației din fața judecătorului, înainte de a o semna, inculpata nu a mai prezentat vreo dificultate la citire, remarcând chiar și anumite greșeli de ortografie, care au fost apoi corectate.

Inculpata nu a putut furniza un motiv plauzibil nici la întrebările adresate de instanță și de procuror legate de necesitatea și posibilitatea ca o altă persoană, respectiv numita Vicki sau V., care nu avea cunoștințe de specialitate, să îi extragă din acea agendă numele unor societăți comerciale specializate în comerțul cu piatră sau sorturi pentru autostrăzi.

Toate aspectele descrise mai sus vin să reliefeze nesinceritatea inculpatei în declarațiile sale și, implicit, încercarea acesteia de a scăpa de răspundere penală.

Starea de fapt descrisă anterior a fost reținută prin analizarea declarațiilor persoanelor audiate până la acest moment, inculpații Bălan Cristian A., Roman Vasile, Deaconu Vasile Bobi, învinuitul Moroti-C. escu Sebastian, partea

civilă Băgărean C., administratorul S.C.Oper Leasing S.R.L., martorii Kiraly Attila, Fazakas Olah Ferenc-Joszef și P. a Liliana, dar și a înscrisurilor de la dosar, respectiv contractele de vânzare-cumpărare de produse petroliere, facturile emise în numele S.C.Minivet Pro S.R.L. și S.C.AryBest S.R.L., documentele provenind de la unitățile bancare, raportul de constatare tehnico-științifică nr.34454/_ întocmit de către Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sălaj și procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice înregistrate. Ținând cont de starea de fapt expusă anterior, dar și de actele premergătoare întocmite și de probele administrate până la acest moment în cauză, care se coroborează între ele, instanța a considerat că este pe deplin justificată presupunerea rezonabilă că inculpata C. M. a comis fapta pentru care este cercetată. Mai mult, activitatea sa infracțională relevă atât activități de complicitate la comiterea infracțiuni de înșelăciune, dar și activități specifice de instigare, aceasta determinându-l pe inculpatul Bălan Cristian A. să accepte realizarea mecanismului fraudulos prin care a fost indusă în eroare partea vătămată, însă în cadrul procesul specific soluționării propunerii de arestare preventivă nu poate fi discutată acuratețea încadrării juridice a faptelor reținute, pe parcursul urmăririi penale urmând ca procurorul să procedeze cu siguranță la schimbarea încadrării

juridice, dacă probele dosarului vor impune acest lucru.

Procedând la analizarea temeiurilor care justifică luarea măsurii arestării preventive față de inculpată, instanța a constatat că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art.148 lit. f) Cod procedură penală.

Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă este mai mare de 4 ani, fiind închisoarea de la 3 la 15 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Cât privește pericolul concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei pentru ordinea publică, instanța reține că în lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni, sunt avute în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, decurgând din modalitatea de săvârșire a acesteia reținută în starea de fapt și din urmările grave produse prin infracțiune, respectiv cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, cât și circumstanțele personale ale inculpatei, respectiv faptul că aceasta nu a recunoscut comiterea faptei, dovedindu-se extrem de nesinceră în declarații și încercând să scape de răspundere penală prin negarea deținerii vreunui rol în desfășurarea mecanismului fraudulos.

De asemenea, tot pentru aprecierea pericolului social concret va fi avută în vedere gravitatea faptei comise, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat și împrejurarea că din probele administrate până în prezent rezultă că aceasta este de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate și credința că justiția și cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Starea de pericol pentru ordinea publică presupune o rezonanță a faptei comise, o afectare a echilibrului social firesc, o anumită stare de indignare, de dezaprobare publică, o anumită stare de insecuritate socială, iar în opinia instanței, fapta pentru care este cercetat inculpatul întrunește toate elementele menționate.

Chiar și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat, în cauza Letellier c.Franța, că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o

tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.

Raportat la aspectele expuse, instanța apreciază că există în cauză suficiente probe care să dovedească pericolul social concret determinat de lăsarea în libertate a inculpatei.

Neluarea unor măsuri ferme față de persoanele care comit acest gen de infracțiuni este de natură să inspire un sentiment de neîncredere participanților la actele de comerț și, totodată, să încurajeze alte persoane în comiterea aceluiași gen de fapte.

Mai mult, pericolul social concret care justifică privarea de libertate a inculpatei rezidă și din împrejurarea complexității și minuțiozității planului infracțional conceput și controlat în toate detaliile de către inculpată, aceasta beneficiind totodată de cea mai mare parte din produsul infracțiunii, prin comparație fiind nesemnificative beneficiile celorlalți inculpați, la rândul lor arestați preventiv, inculpatul Bălan la doar câteva zile de la comiterea faptei.

Raportat la circumstanțele personale ale inculpatei, instanța reține și faptul că deși aceasta nu are antecedente penale, acest aspect nu este de natură să împiedice luarea măsurii arestării preventive față de ea, putând fi avut în vedere eventual la individualizarea judiciară a pedepsei care îi va fi aplicată în ipoteza trimiterii sale în judecată și a condamnării, raportat îndeosebi la modalitatea de comitere a faptei, la lipsa totală de sinceritate a inculpatei și la împrejurarea că aceasta a beneficiat de o parte considerabilă din produsul infracțiunii. Mai mult, in fișa de cazier judiciar a inculpatei rezultă că această nu are, așa cum s-a arătat anterior, antecedente penale, însă nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiindu-i aplicate anterior trei sancțiuni administrative pentru comiterea mai multor infracțiuni de înșelăciune și fals, infracțiunea pentru care este în prezent cercetată fiind de același gen.

Totodată, instanța a considerat că măsura arestării preventive a inculpatei se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod procedură penală. Urmărirea penală este încă în plină derulare, fiind necesară verificarea unor susțineri făcute de inculpată și administrarea altor probe, precum și alte acte necesare pentru stabilirea concretă și corectă a întregii stări de fapt, astfel încât pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, instanța apreciază că este necesară privarea de libertate a inculpatei, această măsură preventivă fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate a procesului penal. Sub același aspect al pericolului public, instanța consideră, prin prisma aspectelor expuse anterior, că există și riscul ca inculpata, odată pusă în libertate, să încerce în continuare să influențeze buna desfășurare a anchetei.

Instanța a apreciat că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu prăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatei, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.

Față de motivele expuse anterior, văzând dispozițiile art.149¹, art.146 alin.10

și 11, art.148 lit.f) și art.151 Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și s-a dispus arestarea preventivă a

inculpatului pe o durată de 29 de zile, de la data de 14 august 2013 până la data de 11 septembrie 2013 inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs inculpata C. M. ,solicitand judecarea in stare de libertate.

Examinind motivele de recurs formulate tribunalul a retinut ca recursul declarat este nefondat,urmand a fi respins pentru urmatoarele considerente

Împotriva Încheierii penale nr. 41/A/_ a Judecătoriei Z. a declarat recurs inculpatul, arătând, în esență, că fapta pentru care este cercetat nu prezintă pericol social, atât prin modul în care a fost comisă, cât și prin urmarea produsă, inculpatul nu are antecedente penale,are loc de muncă, a cooperat cu organele judiciare, circumstanțe personale ce trebuie avute în vedere la aprecierea pericolului social concret pe care acesta îl reprezintă,iar lăsarea sa în libertate nu ar perturba actul de justiție.

Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate,precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681 Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 al. 1 ,2 și 3 C.p.

Din coroborarea probatoriului administrat se retine că în data de_, în

calitate de reprezentant al SC Minivet Pro SRL Râmnicu Vâlcea, inculpatul B. n Cristian alaturi de inculpata C. M. ,ajutati de ceilalti 2 inculpati au indus în eroare reprezentanții SC Oper Leasing SRL Z. cu prilejul încheierii unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect combustibil, cauzând astfel un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei. In mod evident, împrejurarea că atât cererea de ofertă, cât și mesajul transmis prin e-mail în numele S.C.Minivet Pro S.R.L. către reprezentanții S.C.A. N&G S.R.L. Galați în care apărea numele fictiv D. iel Craioveanu ca fiind director comercial al S.C. Minivet Pro S.R.L., sunt opera inculpatei C. M. .

Starea de fapt reținută rezultă din declarațiile persoanelor audiate în cauză până la acest moment, dar și a înscrisurilor de la dosar, respectiv contractul de vânzare-cumpărare de produse petroliere, factura emisă în numele S.C.Minvet Pro

S.R.L. și înscrisurile provenind de la unitățile bancare.

Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpatului, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).

În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 f) C.p.p., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani (închisoarea de la 3 la 15 ani) și, în mod just și legal, s-a apreciat că lăsarea în libertate a acesteia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind avute în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, natura acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege,gravitatea deosebită a celor comise, precum și recrudescența faptelor de acest gen.

De asemenea, în mod just s-a apreciat că privește împrejurări precum lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată de inculpat, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.

Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpatului fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal, în mod just apreciind Judecătoria Zalău că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu părăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatului, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.

Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. M. astfel că, în baza art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.

Împotriva Încheierii penale nr. 49/A/_ a Judecătoriei Z. a declarat recurs inculpata.

În susținerea recursului inculpatei apărătorul acesteia av. Ilea B. arată că una dintre condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală este îndeplinită respectiv ca pedeapsa pentru care inculpata este cercetată este mai mare de patru ani însă cea de-a doua condiție respectiv pericolul concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită. Arată că gradul de pericol social al faptei se apreciază raportat la gravitatea faptei, împrejurările comiterii ei, urmările faptei, prejudiciul cauzat precum și circumstanțele personale ale inculpatului ori inculpata se află la prima confruntare cu legea penală, are un copil minor în întreținere fiind singurul întreținător al familiei sale. Arată că există dubii și asupra încadrării juridice a faptei reținută în sarcina sa fiind vorba despre o instigare la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune și nicidecum infracțiunea de înșelăciune. Arată că inculpata a săvârșit o infracțiune economică de patrimoniu și nicidecum o infracțiune de violență neexistând suficiente argumente pentru luarea măsurii arestării preventive față de inculpată. De asemenea, există rezerve și cu privire la legalitatea probei

privind ridicarea de la inculpată a unor bunuri respectiv o agendă neexistând vreun proces verbal de percheziție domiciliară sau corporală. De asemenea, în propunerea parchetului nu sunt indicate actele care sunt necesar a fi efectuate în cauză și pentru întocmirea cărora este necesară luarea măsurii arestării preventive a inculpatei.

Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681 Cod procedură penală, că inculpata a săvârșit infracțiunea de înșelăciune, prev. și ped. de art.26 Cod penal raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal.

Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura

preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță, respectiv - în baza faptului că în cursul lunii iulie 2013 i-a propus inculpatului Bălan Cristian A. derularea unor raporturi comerciale prin intermediul societății administrate de acesta, contribuind la conceperea și realizarea unui mecanism de inducere în eroare a părții vătămate S.C.Oper Leasing S.R.L prin care i s-a cauzat acesteia un prejudiciu în cuantum de 158.589 lei, beneficiind totodată de cea mai mare parte din această sumă.

Starea de fapt reținută rezultă din declarațiile persoanelor audiate în cauză până la acest moment, dar și a înscrisurilor de la dosar.

Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpatei, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 f) C.p.p., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetată inculpata este mai mare de 4 ani (închisoarea de la 3 la 15 ani) și, în mod just și legal, s-a apreciat că lăsarea în libertate a acesteia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind avute în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptei, natura acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gravitatea deosebită a celor comise, precum și recrudescența faptelor de acest gen.

De asemenea, în mod just s-a apreciat că privește împrejurări precum lipsa antecedentelor penale, conduita procesuală adoptată de inculpată, situația socială și familială, acestea urmează să fie relevante, eventual, într-un moment procesual ulterior.

Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de

fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.

Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpatei fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal, în mod just apreciind Judecătoria Zalău că măsurile preventive alternative oferite de Codul penal, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau obligarea de a nu părăsi țara nu sunt suficiente pentru garantarea desfășurării în bune condiții a procesului penal, tocmai prin prisma aspectelor reținute anterior cu privire la persoana inculpatei, la gravitatea faptei, la minuțiozitatea pregătirii acesteia și la riscul împiedicării bunei desfășurări a procesului penal.

Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. M., astfel că, în baza art.385¹⁵pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de aceasta.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurenta,care a fost asistată de apărător ales, va fi obligată la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I :

D I S P U N E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata C. M., împotriva încheierii penale nr.49/_ a Judecătoriei Z. .

Obligă inculpata la 100 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.

Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 18 septembrie 2013.

	Președinte,			Judecător,		Judecător,	Grefier,
M.	S.	T.	C.	H.	I.	B. M.

Red.TC/_

Dact.BM/_ Ex.3

Jud. fond/Ș. C.M.

← Încheierea penală nr. 223/2013. Propunere de arestare...		Încheierea penală nr. 9/15. Propunere de arestare preventiva a... →

Încheierea penală nr. 36/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 36/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului