Încheierea penală nr. 361/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 361/ÎR/2013

Ședința publică din data de 18 Decembrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: L. M. V., judecător

: P. L. E. ,vicepreședinte tribunal

: P. A. D. ,președinte secția penală

GREFIER: C. M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, reprezentat prin: SÎNGEORZAN ANGELA, procuror

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul A. M. R. D., împotriva, Încheierii penale nr. 49/CC/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința se prezintă inculpatul recurent A. R. D. în stare de arest asist. de av. M. Olivia D. din oficiu.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Inculpatul arată că își menține recursul declarat.

Apărătorul recurentului, reprezentanta parchetului arată că nu mai au cereri de formulat.

Nefiind cereri de formulat, instanța dispune judecarea recursului.

Apărătorul recurentului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea inculpatului în stare de libertate. Motivele sunt cele vizate de incidența disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, care impune existența a două condiții cumulative pentru a fi îndeplinite și care justifică temeiniciei măsurii arestării preventive.

Susține că prima condiție a acestui text de lege este îndeplinită întrucât pedeapsa prevăzută de lege este închisoare mai mare de 4 ani, însă cea de-a doua condiție apreciază că nu este îndeplinită în sensul că nu există date certe că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și ar comite noi infracțiuni.

În ceea ce îl privește pe inculpat, arată că acesta nu are antecedente penale, provine dintr-o familie cu mulți frați, iar inculpatul lucrează alături de tatăl său pentru a-și câștiga existența.

Reprezentanta parchetului, în temeiul disp. art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul-minor ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, prin acesta dispunându-se arestarea acestuia pentru 19 zile, cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.

Susține că încheierea atacată este temeinică și legală întrucât arestarea preventivă a inculpatului minor s-a dispus având în vedere că în cauză sunt întrunite prevederile art. 143 Cod procedură penală existând probe din care rezultă comiterea

de către inculpat a mai multor infracțiuni de furt, tâlhărie și violare de domiciliu, constând în aceea că la data de_ a pătruns prin escaladare în locuința părții vătămate Racheriu V. ia, după care a forțat ușa de acces într-o încăpere unde găsind-o pe partea vătămată, a amenințat-o cu moartea, determinând-o să-i dea suma de 1.000 euro.

Menționează că în cauză sunt întrunite și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceasta întrucât inculpatul a comis două fapte, a pătruns în casa unei părți vătămate - femeie în vârstă de 82 de ani, a escaladat geamul locuinței și a forțat ușa de acces în bucătăria în care se încuiase partea vătămată care a sesizat pătrunderea inculpatului în locuință, iar suma de 1.000 euro a obținut-o prin amenințare.

Susține că fapta de tâlhărie este gravă prin natura sa, că inculpatul purta la momentul comiterii faptei mască și mănuși pentru a nu fi recunoscut. Menționează că inculpatul a comis fapta întrucât a jucat la jocurile de noroc, a rămas fără bani și în aceste împrejurări a sustras banii părții vătămate.

Inculpatul minor cunoștea locuința părții vătămate, lucrând anterior în gospodăria acesteia și fiind plătit cu 15 lei. Mai arată că în prezent inculpatul este cercetat în alte 6 dosare de furt ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița.

Din aceste considerente reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița a consideră că arestarea preventivă se impune pentru a preveni în viitor comiterea de fapte penale de către inculpatul minor predispus la un asemenea comportament.

Inculpatul A. R. D. având ultimul cuvânt, regretă faptele, solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru a putea lucra cu tatăl său.

Deliberând constată:

T R I B U N A L U L

Prin Încheierea penală nr. 49/CC/_, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, s-a admis propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița ca fiind întemeiată și, pe cale de

consecință:

În baza dispozițiilor art. 149/1 alin.10 Cod procedură penală, rap. la art. 148 alin. 1 lit. d, f Cod procedură penală și art.160/h Cod procedură penală, s-a dispus: luarea măsurii arestului preventiv față de inculpatul: A. R. -D., zis "Mazuru", fiul lui M. și L., născut la_ în mun. Bistrița, cu același domiciliu, str. N. Titulescu, nr. 22, jud. Bistrița-Năsăud, fiind identificat cu C.N.P.: 1., neșcolarizat, fără ocupație, fără antecedente, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de - tâlhărie faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin 2¹lit. c

din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 99 și următoarele din Codul penal, - violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 din Codul penal,

pe o perioadă de 19 zile, cu începere de la data de 16 decembrie 2013 și până la data de 03 Ianuarie 2014.

S-a stabilit onorariu avocat oficiu de 100 lei pentru avocat M. Olivia D., ce se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

S-a dispus emiterea, în mod corespunzător, a mandatului de arestare preventivă pentru inculpatul A. R. D. .

Potrivit art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin propunerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bistrița sub dosar nr._

, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 149/1 Cod procedură penală, rap. la art. 143 Cod procedură penală, art. 148 alin.1 lit. d și f Cod procedură penală, arestarea preventivă pe o perioadă de 19 zile a inculpatului minor A. R. -D., zis "Mazuru", cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin 2¹lit. c din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 99 și următoarele din Codul penal și violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 din Codul penal, reținându-se, în fapt, următoarele:

În dimineața zilei de_, în jurul orei 9:30, prin escaladarea unui geam, învinuitul A. R. -D. a pătruns în locuința persoanei vătămate RACHERIU V. IA, după care a forțat ușa de acces în camera în care se afla aceasta și, prin amenințări cu moartea, a determinat-o să-i dea suma de 1.000 de euro, pe care, ulterior, a cheltuit-o la jocuri de noroc. La comiterea faptei, învinuitul A. R. -D. avea glugă pe cap, fața acoperită cu un fular și purta mănuși din material textil.

Fiind audiat în calitate de învinuit, A. R. -D. a declarat că în dimineața de_, în jurul orei 03,00, a plecat de la domiciliu, mergând la "Club Bulevard", unde a stat până la ora 06,30, unde s-a întâlnit cu mai mulți prieteni de la care a luat bani, în schimb cântând manele.

De aici a mers la un local din autogara Bistrița, respectiv la barul lui "R. ", unde a jucat la "Păcănele" suma de 50 de lei. Văzând că a rămas fără bani, s-a hotărât să facă rost de aceștia. S-a gândit la o femeie, partea vătămată Racheriu V. ia, pe care o cunoștea de câțiva ani și care locuia pe strada Gheorghe Șincai, la nr. 8, jud. Bistrița-Năsăud, gândindu-se că s-ar putea să aibă bani în casă. Și-a amintit că în urmă cu trei săptămâni a ajutat-o, cărând mai mulți saci cu moloz și gunoaie, primind în schimb suma de 15 lei. Nu intrase niciodată în apartamentul femeii de la etajul casei, doar pe holul de la parter.

Astfel, în jurul orei 09,30, învinuitul A. R. -D. s-a deplasat la Pasajul nr. 1, intrând de pe strada Gheorghe Șincai. Nu a putut intra în curte pe poarta asigurată cu sârmă, astfel încât a intrat pe sub poartă, după care a traversat grădina aferentă imobilului cu nr. 8, ajungând lângă casa părții vătămate. A escaladat un panou din lemn și a ajuns în holul ce duce la etajul la care se afla apartamentul părții vătămate. A rupt clanța ușii care era încuiată, dar, văzând că nu poate intra în casă, a sărit înapoi în grădină, după care și-a pus pe cap gluga de la haina de culoare roșie, iar pe față și-a legat fularul de culoare închisă, pentru a nu fi recunoscut. A escaladat un perete, intrând pe un geam găsit deschis într-o anexă nelocuită.

De acolo, pe o ușă cu gratii, pe care a găsit-o deschisă, a ajuns în holul ce ducea la ușa de acces în locuința femeii și la o ușă ce ducea la holul de la parter, ușă pe care a forțat-o, anterior, din exterior. Ușa avea chei în yală, a deschis-o cu aceste chei, după care a urcat la o ușă ce ducea în apartamentul părții vătămate Racheriu V. ia. Ușa de la apartamentul acesteia era din lemn, în care se aflau mai multe gemulețe încadrate, unele cu sticlă, altele cu plastic. A împins cu mâna un gemuleț din plastic

de la ușă, iar acesta a cedat. A băgat mâna prin gemulețul lipsă și a descuiat ușa din interior cu cheia, după care a pătruns în bucătăria femeii.

În acel moment femeia a strigat "HOȚII", după care a intrat repede într-o altă cameră a apartamentului său și a încuiat ușa. Învinuitul a lovit ușa cu piciorul, aceasta a cedat, apoi a intrat în cameră după femeie.

Bătrâna în vârstă de 82 de ani striga încontinuu "Hoțul". Învinuitul i-a spus părții vătămate să tacă din gură, că altfel o omoară. Învinuitul nu era înarmat cu nimic, însă avea mănuși din material textil, de culoare albastră, gluga pe cap și fularul legat pe față, pentru a nu fi recunoscut. Partea vătămată nu l-a recunoscut pe învinuit. De asemenea, învinuitul a mai declarat că, fără să discute cu femeia, a strigat la aceasta să scoată banii, că altfel o omoară. Partea vătămată a fost de acord și, dintr-un dulap din camera din față, a scos suma de 1.000 de euro dintr-o haină, respectiv din

mâneca acesteia, din căptușeală.

A mai precizat că a luat banii, i-a băgat în buzunarul de la pantaloni și a plecat. A ieșit pe ușa forțată ce dădea în hol, după care a deschis ușa din termopan de la stradă și a plecat pe strada Gheorghe Șincai spre strada Dornei.

În continuare, potrivit declarației sale, învinuitul a mers spre Piața Petru R., în spate la "Magnolia", s-a întâlnit cu o persoană necunoscută, i-a cerut o țigară, a fumat-o cu el, după care i-a arătat banii și i-a cerut să-i schimbe. Persoana necunoscută i-a dat 2.700 de lei în schimbul celor 1000 de euro.

De acolo a mers la clubul "R. " în autogara Bistrița, unde a jucat la

"Păcănele" suma de 2.000 de lei, pe care a pierdut-o. Apoi a mers la "Big", unde a jucat "Poker" și a mai pierdut suma de 550 de lei. De acolo s-a deplasat la Kaufland de pe B-dul Independenței și și-a achiziționat o pereche de bocanci, plătind suma de 108 lei. Restul banilor i-a cheltuit în scop personal.

Cu aceeași ocazie, învinuitul a mai menționat că mănușile pe care le avea la momentul comiterii tâlhăriei le-a aruncat într-o grădină, dar nu mai reține locul exact. Fularul cu care era mascat l-a lăsat acasă, urmând a fi ridicat de organele de poliție.

Persoana vătămată RACHERIU V. IA are vârsta de 82 de ani și locuiește singură în mun. Bistrița, str. Gheorghe Șincai, nr. 8, jud. Bistrița-Năsăud. Cu ocazia audierii sale a precizat că locuința sa este compusă din mai multe încăperi, respectiv camere de locuit și holuri și este prevăzută cu două intrări, respectiv una secundară, prin curte, de pe str. Lupeni, iar alta principală, direct de pe str. Gheorghe Șincai.

A arătat că în dimineața zilei de_, în jurul orei 09.30, se afla singură în camera în care locuiește efectiv, amplasată la etajul imobilului, cu geamurile spre str. Gheorghe Șincai. La acea oră persoana vătămată se îmbrăca, pentru a merge la biserică, ușa camerei fiind încuiată prin interior. Din camera în care se afla, persoana vătămată a auzit zgomot de uși trântite, care veneau din încăperile amplasate spre curte, respectiv dinspre strada Lupeni. Auzind zgomote, s-a speriat, gândindu-se că au pătruns hoții în locuința sa. Primul său gând a fost să ceară ajutorului vreunei persoane. Astfel, a deschis geamul camerei în care se afla, spre strada Gheorghe Șincai și a început să strige "hoții, hoții!";, sperând să o audă vreo persoană care trecea pe stradă, însă nu a auzit-o nimeni. A precizat că, în timp ce se afla la geam strigând, ușa camerei în care se afla a fost izbită cu putere, fiind lovită cu piciorul de către un tânăr necunoscut. Ușa a cedat și s-a deschis din exterior spre interior și în încăpere a pătruns acea persoană necunoscută ei.

După ce a intrat în cameră, partea vătămată a observat că acel tânăr era mascat, purtând o glugă pe cap, fular pe față și mănuși textile pe mâini. Speriată, victima a început să tremure, strigând în continuare după ajutor.

Cu repeziciune, persoana care a intrat în încăpere s-a apropiat de partea vătămată, a prins-o cu ambele mâini de haine în zona pieptului, spunându-i "să-mi dai banii, dacă nu, te omor!";. Foarte speriată și tremurând întruna, partea vătămată a rămas pentru câteva clipe fără voce. Femeia și-a dat seama că persoana care îi cerea banii era de sex bărbătesc. Din cauza fricii și a panicii, ea nu a știut cum să reacționeze.

În continuare, fără a o lovi, dar ținând-o de haine, potrivit declarației bătrânei, acel tânăr i-a cerut să-i dea banii din dulap, spunându-i el știe că sunt acolo, în caz contrar o va omorî. Din cauza atitudinii acelui tânăr, partea vătămată și-a simțit viața pusă în pericol și, din cauza fricii, s-a dus la dulapul de haine, l-a deschis și, din buzunarul unei haine, a luat suma de 1000 de euro, pe care i-a înmânat-o agresorului.

Bătrâna l-a rugat pe agresor să nu-i ia toți banii, însă acesta i-a cerut în mod insistent toți banii, precizând că, în caz contrar, o va omorî. În continuare, partea vătămată a declarat că după ce a luat banii, agresorul a părăsit încăperea, ulterior locuința, ieșind de această dată pe ușa principală, respectiv pe strada Gheorghe Șincai.

După ce a părăsit locuința, în starea în care se afla, partea vătămată Racheriu

V. ia a sesizat organele de poliție despre cele întâmplate, apelând numărul unic 112. Organele de poliție s-au prezentat la locuința persoanei vătămate, unde au efectuat cercetări, ocazie cu care au întocmit un proces-verbal, în care au consemnat

activitățile desfășurate, pe care partea vătămată l-a semnat personal.

Organele de poliție l-au depistat pe învinuit la ora 13.00 în aceeași zi pe strada

N. Bălcescu din Bistrița. Era însoțit de mama sa, A. L. și a fost condus la sediul Poliției, fără folosirea forței.

Ulterior, lucrătorii poliței s-au prezentat la domiciliul părții vătămate însoțiți de un tânăr, care a precizat în fața părții vătămate că se numește A. R. D. și că el este cel i-a sustras banii amenințând-o cu moartea, în dimineața aceleiași zile.

În urma efectuării reconstituirii comiterii faptelor, învinuitul a recunoscut săvârșirea acestora și a arătat modul în care s-au petrecut evenimentele.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1000 de euro, reprezentând contravaloarea banilor sustrași și nerestituiți.

Procurorul arată că, raportat la probele existente în dosar, față de inculpatul A.

R. D. s-a luat măsura preventivă a reținerii pentru 24 de ore, de către organul de cercetare penală, începând cu data de _, ora 16,00, urmând ca aceasta să expire în data de _, ora 13, 00, iar prin ordonanța procurorului din data de_ a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat. În cauză sunt întrunite prev. art.143 alin.1 C.proc.pen. rap. la art.148 lit.d C.proc.pen. precum și dispozițiile art.160hC.proc.pen., din probele administrate în cauză rezultând cu certitudine că inculpatul

A. Robet D. a săvârșit fapta descrisă mai sus.

Procurorul mai arată că inculpatul este cercetat în alte 6 dosare înregistrate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița.

S-a apreciat că, din probele administrate în cauză, se constată ca fiind întrunite prev. art.143 alin.1 C.proc.pen. rap. la art.148 lit.f C.proc.penal, dispoziții ce trebuie coroborate cu prevederile articolului 5 lit. c din CEDO, care permite privarea de

libertate a inculpatului când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o altă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

Interpretând noțiunea de suspiciuni rezonabile, în jurisprudența sa constantă, Curtea a precizat că această noțiune nu presupune necesitatea existenței unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație, nefiind necesar să fie probată vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauza Brogan si alții contra Marii Britanii, cauza Murray c. Marii Britanii).

În plus, s-a arătat că nici absența unei inculpări ulterioare sau chiar a unei trimiteri în judecată nu implică în mod necesar că privarea de libertate nu a urmărit scopul pentru care măsura a fost luata anterior și aceasta întrucât existența acestui scop trebuie privită independent de soluțiile ce se vor pronunța în cauză (cauza Labita contra Italia).

Procurorul mai arată în propunere că sunt aplicabile prevederile art. 148 lit. f din Codul de procedură penală, întrucât, pentru infracțiunea care face obiectul cercetării penale, pedeapsa închisorii prevăzută de legea penală este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Existența pericolului concret pentru ordinea publică, arată parchetul în propunere, rezultă din modul de săvârșire a infracțiunii și rezonanța socială a faptei săvârșite, constând în crearea unei stări de revoltă și insecuritate în comunitate.

Se apreciază de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița că arestarea inculpatului se impune cu atât mai mult cu cât inculpatul este cercetat pentru mai multe infracțiuni de furt calificat.

Analizând actele și lucrările cauzei, coroborate cu dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:

Așa cum reiese din declarația dată de învinuitul A. R. -D., în dimineața de_, în jurul orei 03,00, a plecat de la domiciliu, mergând la "Club Bulevard", unde a stat până la ora 06,30, unde s-a întâlnit cu mai mulți prieteni de la care a luat bani, în schimb cântând manele.

imobilului cu nr. 8, ajungând lângă casa părții vătămate. A escaladat un panou din lemn și a ajuns în holul ce duce la etajul la care se afla apartamentul părții vătămate. A rupt clanța ușii care era încuiată, dar, văzând că nu poate intra în casă, a sărit înapoi în grădină, după care și-a pus pe cap gluga de la haina de culoare roșie, iar pe față și-a legat fularul de culoare închisă, pentru a nu fi recunoscut. A escaladat un perete, intrând pe un geam găsit deschis într-o anexă nelocuită.

Bătrâna în vârstă de 82 de ani striga încontinuu "Hoțul". Învinuitul i-a spus părții vătămate să tacă din gură, că altfel o omoară. Învinuitul nu era înarmat, însă avea mănuși din material textil, de culoare albastră, gluga pe cap și fularul legat pe față, pentru a nu fi recunoscut. Partea vătămată nu l-a recunoscut pe învinuit.

De asemenea, învinuitul a mai declarat că, fără să discute cu femeia, a strigat la aceasta să scoată banii, că altfel o omoară. Partea vătămată a fost de acord și, dintr-un dulap din camera din față, a scos suma de 1.000 de euro dintr-o haină, respectiv din mâneca acesteia, din căptușeală.

De acolo a mers la clubul "R. " în autogara Bistrița, unde a jucat la

În cauză a fost audiată și partea vătămată RACHERIU V. IA în vârstă de 82 de ani, care locuiește singură în mun. Bistrița, str. Gheorghe Șincai, nr. 8, jud. Bistrița-Năsăud. Cu ocazia audierii sale a precizat că locuința sa este compusă din mai multe încăperi, respectiv camere de locuit și holuri și este prevăzută cu două intrări, respectiv una secundară, prin curte, de pe str. Lupeni, iar alta principală, direct de pe str. Gheorghe Șincai.

A arătat că în dimineața zilei de_, în jurul orei 09.30, se afla singură în camera în care locuiește efectiv, amplasată la etajul imobilului, cu geamurile spre str.

Gheorghe Șincai. La acea oră persoana vătămată se îmbrăca, pentru a merge la biserică, ușa camerei fiind încuiată prin interior. Din camera în care se afla, persoana vătămată a auzit zgomot de uși trântite, care veneau din încăperile amplasate spre curte, respectiv dinspre strada Lupeni. Auzind zgomote, s-a speriat, gândindu-se că au pătruns hoții în locuința sa. Primul său gând a fost să ceară ajutorului vreunei persoane. Astfel, a deschis geamul camerei în care se afla, spre strada Gheorghe Șincai și a început să strige "hoții, hoții!";, sperând să o audă vreo persoană care trecea pe stradă, însă nu a auzit-o nimeni. A precizat că, în timp ce se afla la geam strigând, ușa camerei în care se afla a fost izbită cu putere, fiind lovită cu piciorul de către un tânăr necunoscut. Ușa a cedat și s-a deschis din exterior spre interior și în încăpere a pătruns acea persoană necunoscută ei.

După ce au fost sesizate de partea vătămată prin serviciul de urgență 112, organele de poliție l-au depistat pe învinuit la ora 13.00 în aceeași zi pe strada N. Bălcescu din Bistrița. Era însoțit de mama sa, A. L. și a fost condus la sediul Poliției, fără folosirea forței.

În urma efectuării reconstituirii comiterii faptelor, învinuitul a recunoscut săvârșirea acestora și a arătat modul în care s-au petrecut evenimentele.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1000 de euro, reprezentând contravaloarea banilor sustrași și nerestituiți.

Prin ordonanța emisă de organul de cercetare penală, IPJ Bistrița-Năsăud, Biroul de Investigații Criminalei în data de_, s-a dispus reținerea învinuitului

A. R. D., pe timp de 24 de ore, începând cu data de_, ora 16,00, iar prin ordonanța procurorului din data de_, emisă în dosarul nr. 3454/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie faptă prevăzută și pedepsită

de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin 2¹lit. c din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 99 și următoarele din Codul penal și violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 din Codul penal.

Din probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului (au fost ridicate urme de încălțăminte); declarațiile părții vătămate Racheriu V. ia; dovada ridicării unei perechi de încălțăminte de la învinuit; procesul-verbal de efectuare a reconstituirii; procesul-verbal de identificare a învinuitului A. R. D. ; procesul-verbal de procesul verbal de procesul verbal de depistare, însoțit de planșele foto aferente și din declarațiile inculpatului A. R. D.

, prin care recunoaște săvârșirea faptei, rezultă date și indicii temeinice privind comiterea faptei pentru care s-a pus în mișcare acțiune penală față de inculpat.

Raportat la propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite disp. art. 143 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art.148 lit. d și f C.proc.pen., precum și dispozițiile art. 160hC.proc.pen., referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale. Astfel, instanța reține că din probatoriul administrat în cauză rezultă date și indicii temeinice suficiente privind comiterea infracțiunilor de tâlhărie și violare de domiciliu pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului minor. În acest sens sunt relevante declarațiile acestuia în care recunoaște săvârșirea faptelor, declarații ce se coroborează cu restul actelor materiale și a probelor

administrate în cursul urmăririi penale, enumerate mai sus.

Aceste dispoziții trebuie coroborate cu prevederile articolului 5 lit. c din CEDO care permite privarea de libertate a inculpatului când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o altă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

Nu este necesar, așadar, să fie probată vinovăția unei persoane în acest stadiu, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauza Brogan si alții contra Marii Britanii, cauza Murray c. Marii Britanii).

Mai mult chiar, nici absența unei inculpări ulterioare sau chiar a unei trimiteri în judecată nu implică în mod necesar că privarea de libertate nu a urmărit scopul pentru care măsura a fost luata anterior și aceasta întrucât existența acestui scop trebuie privită independent de soluțiile ce se vor pronunța în cauză (cauza Labita contra Italia).

Instanța de fond a apreciat că se impune luarea măsurii privative de libertate față de inculpat, cu atât mai mult cu cât acesta este cercetat în alte 6 dosare pentru infracțiuni contra patrimoniului, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, concretizat în săvârșirea de noi infracțiuni.

Este real că inculpatul nu are antecedente penale, dar acest aspect nu reprezintă un impediment în luarea unei măsuri privative de libertate. Chiar dacă în practica instanțelor de judecată doar în mod excepțional se aplică o pedeapsă cu închisoarea cu executare în lipsa antecedentelor penale, având în vedere amploarea fenomenului infracțional patrimonial, recrudescența infracțiunilor de acest gen, pericolul social extrem de ridicat al acestui gen de fapte, cu atât mai mult comisă la o vârstă fragedă,

instanța apreciază că măsura arestării preventive este una cuvenită să atragă atenția inculpatului cu privire la gravitatea faptelor comise, să constituie un semnal de alarmă, atât pentru el, cât și pentru alte persoane care ar fi tentate să comită astfel de fapte.

Astfel, lăsarea la acest moment procesual în libertate a inculpatului, ar putea constitui un îndemn pentru alte persoane, fără antecedente penale, să procedeze la fel, sperând să nu fie prinse și chiar să anticipeze că, la prima faptă, vor primi o pedeapsă fără executare.

Pentru aceste considerente și raportat la materialul probatoriu existent, instanța de fond a constat că sunt întrunite cerințele art.143 Cod proc.penală, existând probe și indicii temeinice că inculpatul a comis faptele pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa, el însuși recunoscând săvârșirea acestora, conform declarațiilor date în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată.

De asemenea, instanța de fond a reținut incidența dispozițiilor art. 148 alin.1 lit. f Cod proc.penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta presupus comisă de inculpat este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în liberate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere împrejurările, circumstanțele concrete în care s-a derulat activitatea infracțională.

Instanța de fond a luat în dezbatere elementele ce caracterizează persoana făptuitorului (lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptei și regretul manifestat), statuând că acestea trebuiesc privite prin raportare și la celelalte criterii esențiale în alegerea măsurii preventive, respectiv natura și gravitatea faptelor comise și urmările produse.

Ca atare, lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, rezultat din modalitatea de comitere a faptei (profitând de faptul că partea vătămată este o persoană cu o vârstă înaintată - 82 de ani și locuiește singură).

Dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate, impactul pe care l-ar avea acest aspect asupra lui personal și asupra opiniei publice ar fi cel care se încearcă a fi acreditat de mass media, acela că justiția nu-și face datoria, că infractorii sunt încurajați să comită noi fapte, iar părțile vătămate (cetățenii cinstiți) nu sunt apărate și protejate în fața acestora.

Cercetarea inculpatului în libertate l-ar încuraja spre noi fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât, așa cum am precizat anterior, acesta are pe rolul parchetului încă 6 dosare penale pentru infracțiuni de furt calificat.

S-a subliniat faptul că inculpatul prezintă un pericol social extrem de ridicat, având în vedere vârsta fragedă de la care a intrat în câmpul infracțional și împrejurarea că la 17 ani a avut curajul să intre în casă peste o femeie neajutorată și să o amenințe cu moartea pentru a o deposeda de bruma de bani adunată (motivat de faptul că nu mai avea bani să joace "păcănele"; și nu de acela, invocat de majoritatea infractorilor, că nu are ce mânca). În acest context s-a relevat că este de datoria organelor abilitate să încerce, cu modalitățile legale, să stopeze aceste fapte și să-i conștientizeze pe făptuitori din timp asupra consecințelor ce pot apărea dacă insistă cu acest mod de a-și "câștiga"; existența.

Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor fapte penale grave și nu trebuie confundată cu noțiunea de pericol social al faptei. În realitate, ea semnifică o încălcare a regulilor de conviețuire socială, vizând toate valorile sociale ocrotite prin

art. 1 Cod penal, printre care figurează persoana, drepturile și libertățile ei, ca urmare a activității infractorului posterioară săvârșirii infracțiunii sau o reacție săvârșită de fapta comisă de acesta. Lăsarea în libertate a inculpatului ar duce la crearea unei stări de insecuritate socială, la o afectare a echilibrului social firesc, la instalarea unei anumite stări de temere ce s-ar putea justifica în rândul opiniei publice, la inducerea unei stări de indignare sau dezaprobare publică, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte (a se vedea CSJ - Secția Penală, Decizia nr. 1435/2002).

Totodată, prima instanță a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are un loc de muncă stabil, existând și din acest punct de vedere riscul ca acesta, aflat în libertate, în lipsa unor mijloace de trai asigurate în mod legal să reia activitatea infracțională, precum și faptul că s-ar insufla un climat de insecuritate socială în comunitatea locală din care face parte persoana vătămată, ale cărui efecte pot fi limitate și, eventual, înlăturate numai dacă împotriva celui care comite astfel de fărădelegi sunt luate măsuri ferme.

Pentru luarea măsurii arestării preventive, este suficient ca instanța să constate existența unuia dintre temeiurile prevăzute în art. 148 alin. 1 C.pr.pen., întrucât temeiurile arestării preventive nu sunt prevăzute cumulativ, ci alternativ în textul de lege menționat (a se vedea Î,C.C.J. secția penală, Decizia nr. 5281/_ ).

Ca urmare, instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite toate condițiile

prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestului preventiv, lăsarea în libertate încurajând atât inculpatul în continuarea activității infracționale, dar pe de altă parte încurajând și alte persoane să comită alte fapte asemănătoare.

Totodată s-a apreciat, față de natura faptelor comise, impactul și rezonanța acestora în comunitate, că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate, astfel că o altă măsură preventivă neprivativă de libertate nu ar fi suficientă și adecvată.

Pentru toate aceste motive, în baza dispozițiilor art. art.149¹alin. 10 rap. art.

148 alin. 1 lit.d și f Cod procedură penală și art.160/h Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. R. -D., zis "Mazuru", cercetat pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin 2¹lit. c din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art. 99 și următoarele din Codul penal și violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. 1 din Codul penal, pe o perioadă de 19 zile, cu începere de la data de

16 decembrie 2013 și până la data de 03 Ianuarie 2014 .

S-a stabili onorariu avocat din oficiu în cuantum de 100 lei cuvenit apărătorului din oficiu avocat M. Olivia D., desemnat pentru inculpat, ce se va achita din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termenul legal, inculpatul A. R.

D. . Recursul declarat nu a fost motivat în scris însă cu ocazia dezbaterilor prin avocatul său desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive formulată de procuror sau, în subsidiar, luarea în privința sa a unei alte măsuri neprivative de libertate, în esență cu motivarea că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins cu motivarea de mai jos:

În baza Încheierii penale nr. 49/CC/_ pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pe durata a 29 de zile față de inculpatul-recurent A. R. D. pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. a și alin. 2/1 lit. c Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal și violare de domiciliu prev. de art. 192 alin.1 Cod penal.

În esență, în sarcina inculpatului A. R. D. s-a reținut că în dimineața zilei de_, în jurul orei 9,30, prin escaladarea unui geam a pătruns în locuința persoanei vătămate Racheriu V. ia, după care a forțat ușa de acces în camera în care se afla aceasta și prin amenințări cu moartea, a determinat-o să-i dea suma de 1000 euro, pe care ulterior a cheltuit-o la jocuri de noroc. La comiterea faptei inculpatul A. R. D. avea glugă pe cap, fața acoperită cu un fular și purta mănuși din material textil.

Instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive a reținut că sunt incidente disp. art. 143 Cod procedură penală, rap. la art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Examinând hotărârea recurată în raport de actele și lucrările dosarului de urmărire penală, nr. 3454/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița, tribunalul constată că există probe și indicii temeinice, de natură a justifica presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat în modalitatea descrisă de procuror în referatul înaintat cu propunerea de arestare preventivă.

Sub aspectul îndeplinirii cerințelor art. 143 Cod procedură penală, pe lângă probele enumerate în considerentele încheierii atacate sunt relevante și declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor.

În privința inculpatului sunt incidente și disp. art. 148 lit. f. Cod procedură penală ale cărui condiții sunt îndeplinite cumulativ. Astfel, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.1 alin.2 lit. a și alin. 2/1 lit. c Cod penal este mai mare de 4 ani închisoare iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Acest din urmă aspect rezultă cu claritate din datele care caracterizează persoana inculpatului care, deși minor, este cercetat în mai multe dosare ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița pentru infracțiuni de furt calificat ( dos. nr. 636/P/2012, nr. 2140/P/2012, nr. 503/P/2013, nr. 2804/P/2013 și nr. 2346/P/2013 cu mențiunea că în unele din aceste dosare în momentul de față se efectuează doar acte premergătoare).

Circumstanțele concrete în care inculpatul a pătruns în locuința victimei, femeie în vârstă de 82 de ani, respectiv prin efracție și mascat, faptul că amenințările adresate părții vătămate îi puteau fi fatale din cauza panicii și fricii că putea fi ucisă, constituie alte argumente prin prisma cărora se poate aprecia că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Potrivit art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, o persoană poate fi privată de libertate în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente atunci când există suspiciuni rezonabile că a săvârșit o infracțiune sau când există motive temeinice de a se crede în necesitatea de a o împiedica să comită o nouă infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.

Din actele și lucrările dosarului de urmărire penală rezultă indicii temeinice care justifică presupunerea că inculpatul, lăsat în libertate, va continua să comită alte infracțiuni, dată fiind cercetarea sa în alte dosare penale pentru infracțiuni contra

patrimoniului dar și împrejurarea că nu există dovezi că realizează venituri licite ori că își asigură existența prin mijloace decente.

Pentru considerentele arătate tribunalul nu va însuși cererea inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate prin luarea în privința sa a unei măsuri preventive neprivative de libertate.

Așa fiind, tribunalul va dispune în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpatul A. R.

D. împotriva Încheierii penale nr. 49/CC/16 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

Conform art. 192 alin.2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu M. Olivia D. .

PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. R. D., împotriva Încheierii penale nr. 49/CC/16 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu M. Olivia D. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,	GREFIER,
L. M. V. P. L.	E.	-P.	A.	D. C. M.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

COPIA DISPOZITIVULUI ÎNCHEIERII PENALE NR. 361/ÎR/2013

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. R. D., împotriva Încheierii penale nr. 49/CC/16 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu M. Olivia D. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE,				JUDECĂTORI,	G.	IER,
L. M. V. P. L.	E.	-P.	A.	D. C. M.

Pentru conformitate cu originalul,

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

MINUTA ÎNCHEIERII PENALE NR. 361/ÎR/2013

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul A. R. D., împotriva Încheierii penale nr. 49/CC/16 decembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._ .

Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului 110 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu M. Olivia D. .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE,					JUDECĂTORI,
L. M. V.	P. L.	E.	-P.	A.	D.

← Încheierea penală nr. 763/2013. Propunere de arestare...		Încheierea penală nr. 4/2013. Propunere de arestare preventiva... →

Încheierea penală nr. 361/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 361/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului