Încheierea penală nr. 38/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
TRIBUNALUL SĂLAJ PENAL
ÎNCHEIERE PENALĂ NR.38 /R
Ședința publică de la 04 noiembrie 2013 Completul compus din:
Președinte: Ț. D. B., judecător
: T. C., președ. secție penală
: M. S., judecător
: B. M., grefier
Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj este reprezentat de Stana Pompilia, procuror.
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul recurent S. F., în prezent deținut în A. ul I.P.J Sălaj, împotriva încheierii penale nr.24/P din_ pronunțată de J. Ș. S. în dosarul penal nr._, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în cauză, a răspuns inculpatul recurent S. F., în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu av. Cubleșan R. (delegație f.8).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut un scurt referat al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Întrebat fiind, inculpatul recurent S. F. declară că este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu av. Cubleșan R., își menține recursul formulat împotriva încheierii prin care s-a luat față de el măsura arestării preventive, arătând că solicită a se lua față de el măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luându-și angajamentul că nu va mai săvârși pe viitor alte fapte penale și se va prezenta în fața organelor de urmărire penală sau de judecată ori de câte ori va fi chemat. Arată că este angajat, are o familie și are în întreținere o fiică minoră în vârstă de 11 ani. Arată că prejudiciul cauzat prin faptele sale este relativ mic și, odată pus în libertate, se va întoarce la locul de muncă, putând astfel să achite prejudiciul. Depune la dosarul cauzei un memoriu (f.9).
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă părților cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea inculpatului recurent S. F., av. Cubleșan R. solicită admiterea recursului cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă a inculpatului formulată de parchet. Consideră că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.136 și 148 lit.f Cod procedură penală, nefiind dovedit pericolul concret pentru ordinea publică. Arată că, într-adevăr, inculpatul recurent a săvârșit mai multe furturi, însă acest lucru nu poate sta singur la baza propunerii de arestare preventivă a inculpatului. Solicită instanței a avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului recurent, a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa și va
uza de dispozițiile art.3201 Cod procedură penală privind procedura
simplificată a recunoașterii în dosarul de fond. Consideră că inculpatul recurent a avut o atitudine corespunzătoare în societate, are o familie, un copil minor în întreținere și își câștigă existența muncind la o spălătorie auto. Consideră că inculpatul recurent a înțeles gravitatea faptelor sale și consecințele acestora. Solicită, de asemenea, instanței a avea în vedere că inculpatul a săvârșit fapte fără violență, iar acesta, odată pus în libertate, se va întoarce la locul său de muncă și probabil va reuși să achite prejudiciul cauzat părților civile prin faptele sale, prejudiciu care, de altfel, este redus. Solicită admiterea recursului, cu consecința respingerii propunerii de arestare preventivă a inculpatului formulată de parchet. Solicită acordarea onorariului pentru apărarea din oficiu a inculpatului recurent.
Reprezentanta parchetului arată că inculpatul recurent S. F. este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, în stare de recidivă postexecutorie. Consideră că în mod corect instanța de fond a apreciat îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.d și f Cod procedură penală privind arestarea preventivă. Solicită instanței a avea în vedere că inculpatul recurent a săvârșit încă un act material component al infracțiunii de furt calificat la o zi după ce față de el s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. În concluzie și având în vedere cele menționat mai sus, solicită respingerea recursului inculpatului ca fiind nefondat.
Inculpatul recurent S. F. solicită clemență instanței de judecată și luarea față de el a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, luându-și angajamentul că se va prezenta în fața organelor de urmărire penală și judecată ori de câte ori va fi chemat și nu va părăsi localitatea de domiciliu. Arată că, odată pus în libertate, se va întoarce la muncă și va încerca să recupereze prejudiciul cauzat părților civile prin faptele sale. Solicită admiterea recursului și respingerea propunerii de arestare preventivă, cu luarea față de el a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
T R I B U N A L U L,
Prin încheierea penală nr.24/P din_ 2013 a Judecătoriei Ș. S., în baza art. 1491 alin. 9 C.p.p., s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă J. Ș. S. și, în baza art. 1491 C.p.p. raportat la art. 143 C.p.p și art. 148 alin. 1 lit. d și f C.p.p., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. F. - fiul lui
și Eva, născut la data de_ în localitatea Tîrgu. Mureș, județul Mureș, domiciliat în localitatea Tîrgu Mureș, str. Rovinari nr. 24, ap. 20, județul Mureș, fără forme legale în localitatea Ș. S., str. C. nr. 15, județul Sălaj, cu antecedente penale, necăsătorit, studii medii, fără ocupație, posesor al C.P. seria PC nr. 7., eliberat de Deva, CNP:1. , pentru săvârșirea infracțiunii de furt
calificat în formă continuată, faptă prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen., pe o durată de 29 de zile, începând din data de_ până în data de_ inclusiv.
În baza art.151 Cod procedură penală, s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele: Prin propunerea înregistrată pe rolul instanței sub nr._, la data de _
, Parchetul de pe lângă J. Ș. S. a solicitat arestarea preventivă a inculpatului S. F. cercetat în dosarul 450/P/2013 cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată, fapte prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen., pe o durată de 29 zile.
Prin rezoluția din data de_ în dosarul penal nr. 1353/P/2013 confirmată de procuror s-a început urmărirea penală față de învinuit, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen.
Prin rezoluția organelor de cercetare penală din data de_ s-a dispus conexarea dosarului penal nr. 1353/P/2013 la dosarul penal nr. 450/P/2013.
Prin ordonanța procurorului din data de_, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din două infracțiuni de furt calificat dintre care una în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen.; art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod pen., într-o singură infracțiune de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen.
Inculpatul a fost reținut în baza Ordonanței de reținere din data de_, de către Poliția Orașului Ș. S., începând cu data de_, orele 1630 pe o durată de 24 ore reținerea expirând la data de_, orele 1630.
Prin Ordonanța din data_ s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului S. F. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, faptă prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen., constând în aceea că:
În data de_, inculpatul S. F. s-a deplasat, pe timp de zi, la locuința părții vătămate Mitruly N., de unde a sustras suma de 2.600 lei dintr-un sertar și un portofel în care se găsea suma de 100 lei și actul de identitate.
Prejudiciul cauzat părții vătămate Mitruly N. este în sumă de 2.700 lei din care s-a recuperat suma de 91 lei care a fost predată părții vătămate.
În data de_, inculpatul s-a deplasat, pe timp de zi, la locuința părții vătămate Allesz E., de unde a sustras un portofel în care se găsea suma de 63 lei. Ulterior portofelul a fost recuperat.
În data de_, inculpatul s-a deplasat la locuința părții vătămate Fodor Caliope-Cornelia, de unde a sustras un portofel în care se găsea suma de 327 lei, două carduri bancare și actul de identitate.
Prejudiciul cauzat părții vătămate Fodor Caliope-Cornelia este în sumă de 350 lei.
Aceste fapte au fost stabilite prin: declarațiile de învinuit, declarațiile de inculpat, declarațiile părților vătămate, procese verbale de cercetare la fața locului, procese verbale de identificare, procese verbale de reconstituire, dovadă de ridicare bunuri.
Procurorul a solicitat dispunerea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 29 zile susținând că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 alin. 1 lit. d și f Cod procedură penală.
Analizând actele și lucrările dosarului, s-a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.1491 Cod procedură penală referitoare la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Pentru a dispune măsura arestării preventive trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiții, calitatea de inculpat potrivit art. 23 C.pr.pen, să existe, potrivit art. 148 alin. 1 C.pr.pen rap. la art. 143 alin. 1 C.pr.pen, probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pentru sancționarea acesteia legea să prevadă, conform art. 136 alin. 1 rap. la art. 136 alin. 6 C.pr.pen pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, să existe unul din cazurile prev. de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.pr.pen, pericolul de sustragere a inculpatului de la urmărire penală sau judecată, respectiv de împiedicare a bunei desfășurări a procesului penal, conform art. 136 alin. 1 C.pr.pen, iar realizarea scopului prev. de art. 136 alin. 1 C.pr.pen să poată avea loc numai prin luarea măsurii arestări preventive, conform criteriilor prev. de art. 136 alin. 8 C.pr.pen.
Cu privire la prima condiție s-a reținut că prin ordonanța din data de_ s- a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat în formă continuată fapte prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin. 2 lit. b Cod pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod pen. și art. 37 lit. b Cod pen.
În cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 alin 1 lit. d C.p.p, în sensul că inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunea din prezentul dosar, după ce anterior a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare (sentința penală nr. 19/_ a Judecătoriei Jibou - f. 45-46).
În cauză sunt întrunite și condițiile prev. de art. 148 alin.1 lit. f C.p.p., întrucât există date că inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul concret pentru ordinea publică, rezultă din modul și mijloacele de săvârșire a faptelor precum și din perseverența inculpatului in comiterea acestui gen de infracțiuni. Sub acest aspect, existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor pentru care este cercetat inculpatul, din reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni, precum și din posibilitatea comiterii în viitor de către inculpat de alte infracțiuni.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social - ca trăsătură esențială a infracțiunii - practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii comise și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii acesteia.
Instanța a reținut ca argument în favoarea aprecierii că în această cauză lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică modalitatea de săvârșire a faptei, perseverența infracțională, efectuarea de acte materiale multiple, repetate într-o colectivitate mică, din patrimoniul unor persoane vârstnice, lipsite de apărare (unele dintre ele), toate acestea denotă o periculozitate sporita atât a faptei cât și a inculpatului.
Instanța a reținut că la momentul la care inculpatul a săvârșit două din actele materiale ce intră în componența infracțiunii de furt calificat în formă continuată pentru care s-a început urmărirea penală față de inculpat în dosarul de urmărire penală nr. 450/P/2013 al Parchetului de pe lângă J. Ș. S., față de acesta a fost dispusă măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ pentru săvârșirea unor infracțiuni similare (f. 92). Se observă astfel, că la o zi după ce inculpatul a fost supus unei măsuri restrictive, ce ar trebui să atragă inculpatului atenția asupra propriei conduite sociale, acesta, la_ - intră în locuința părților vătămate Allesz E. și Fodor Caliope-Cornelia de unde sustrage bunuri.
În ceea ce privește oportunitatea măsurii, instanța a reținut că prin luarea măsurii se împiedică orice altă încercare din partea inculpatului de a se sustrage de la urmărire penală.
În raport cu art. 5 CEDO și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există presupuneri verosimile că s-a săvârșit o infracțiune gravă, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În ceea ce privește oportunitatea măsurii, se asigură astfel desfășurarea cu celeritate a urmăririi penale și îndepărtarea inculpatului de părțile vătămate, preîntâmpinându-se săvârșirea unei noi infracțiuni de către inculpat.
Referitor la existenta unor probe sau indici temeinice ca inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se retine ca potrivit art. 63 alin. 1 C.pr.pen constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existentei sau inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. De asemenea constituie
"indicii temeinice"; conform art. 68 ind. 1 C.pr.pen - atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta. Acestor noțiuni din dreptul intern corespunzându-le sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c) din CEDO, respectiv conform jurisprudenței CEDO în materie - fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că persoana a comis o infracțiune (c. Varga c. României; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit; Talat Tepe c. Turciei; K-F c. Germaniei) fara a fi necesar a se putea formula o acuzare completă.
În cauza de față, din probele existente în dosarul de urmărire penală rezultă indicii temeinice asupra săvârșirii de către inculpatul a infracțiunii de furt calificat în formă continuată, așa cum au fost reținute în propunerea de arestare preventivă, sunt relevante în acest sens declarațiile inculpatului date în fața organelor de cercetare penală, a procurorului și a instanței, în care recunoaște faptele pentru care
este cercetat, declarații care se coroborează cu declarațiile părților vătămate, procesele verbal de cercetare la fața locului și de recunoaștere.
Instanța a reținut că probele sau indiciile temeinice în baza cărora s-ar putea lua măsura arestării preventive în prezenta cauză nu trebuie să aibă greutatea celor care ar justifica trimiterea în judecată și cu atât mai puțin a celor care ar motiva o condamnare (c. Murray c. Regatului Unit), dar acestea sunt suficiente pentru a crea o suspiciune întemeiată obiectiv.
Față de contextul social-economic, numărul infracțiunilor contra patrimoniului, starea de insecuritate socială creata de infracțiuni de natura celor săvârșite de inculpat, instanța apreciază că prin faptele inculpatului s-a creat sentimentul de insecuritate al opiniei publice și este necesară adoptarea unei reacții ferme din partea autorităților pentru a diminua această reacție publică dar și pentru a descuraja adoptarea unei conduite antisociale.
Recunoașterea faptelor de către inculpat nu înlătură pericolul săvârșirii altor fapte de natură penală atâta timp cât inculpatul nu manifestă respect pentru valorile sociale apărate de legea penală, aspecte ce reies din perseverența și ușurință cu care pune în aplicare rezoluția infracțională în momentul în care îi lipsesc resursele financiare, apreciind că lipsa unor venituri licite îi justifică și scuză activitatea infracțională..
Din analiza circumstanțelor deja reținute de instanță a rezultat că pentru a se realiza scopul prevăzut de art. 136 alin. 1 C.pr.pen, având în vedere criteriile prev. de art. 136 alin. 8 C.pr.pen. în această cauză se impune a se lua măsura arestării preventive față de inculpat, care este cea mai potrivită, alegerea sa făcându-se ținând cont de gradul de pericol social al infracțiunii ( unul ridicat având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei și pedeapsa prevăzută de lege), de vârsta, antecedentele penale, și celelalte situații privind persoana față de care se ia măsura, respectiv inculpatul nu are nu are loc de muncă, dar reține și faptul că a recunoscut săvârșirea faptei și a colaborat cu autoritățile judiciare. Aceste ultime aspecte - deși avute în vedere de instanță - nu sunt de natură să înlăture gravitatea pe care o prezintă fapta concretă săvârșită, judecătorul evaluând atât argumentele pentru lăsarea în libertate a inculpatului, cât și cele pentru luarea măsurii arestării preventive, acestea din urmă înclină balanța la acest moment în favoarea desfășurării procesului penal cu inculpatul în stare de arest preventiv.
Față de toate aceste motive, văzând dispozițiile art.1491, art.148 lit. d și f Cod procedură penală, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă J. Ș. Silavniei și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând din data de_ până în data de_ inclusiv, urmând a se emite mandat de arestare preventivă a inculpatului în acest sens.
Împotriva Încheierii penale nr. nr.24/P/2013 a Judecătoriei Ș. S. a declarat recurs inculpatul, fără să motiveze în scris, iar la susținerea recursului a arătat că regretă faptele comise și solicită să fie lăsat în libertate pentru a recupera prejudiciile create.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate,precum și din oficiu,sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, T. constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din actele existente la dosarul cauzei la această dată rezultă existența indiciilor temeinice, în sensul prev. de art.681Cod procedură penală, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de furt calificat în formă continuată și în stare de recidivă postexecutorie .
Din coroborarea probatoriului administrat până în prezent rezultă că măsura
preventivă a fost luată în baza unei stări de fapt corect reținute de instanță, respectiv - în baza faptului că în datele de_ și_, inculpatul s-a deplasat la locuințele părților vătămate Mitruly N., Allesz E., Fodor Caliope-Cornelia, de unde a sustras bani, acte de identitate, carduri bancare. Mai grav este faptul că la o zi după ce inculpatul a fost supus unei măsuri restrictive - măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prin ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de_ pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, acesta, la_ - a intrat în locuința părților vătămate Allesz E. și Fodor Caliope-Cornelia, de unde a sustras bunuri.
Starea de fapt reținută rezultă din declarațiile de recunoaștere a faptelor, date de inculpat în fața organelor de cercetare penală, a procurorului și în fața judecătorului învestit cu soluționarea propunerea de arestare preventivă, declarații care se coroborează cu cele ale părților vătămate, ale martorilor, cu procesele verbale de cercetare la fața locului, cu procesele verbale de identificare, cu procesele verbale de reconstituire,cu procesele verbale de ridicare de bunuri.
Din probatoriul administrat până în prezent rezultă caracterul rezonabil al bănuielilor pe care s-a întemeiat propunerea de arestare preventivă a inculpatului, fiind respectate exigențele art.5 paragraf 1 lit.c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel după cum a reținut și instanța a cărei încheiere a fost atacată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că existența "motivelor rezonabile"; presupune existența faptelor sau informațiilor apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea,(…)neimpunându-se ca autoritatea care dispune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul arestării (cauza Fox,Campell și Hartley c. Regatului Unit).
În mod corect a reținut instanța incidența dispozițiilor art.148 lit.d) C.p.p., din documentele existente la dosar rezultând că inculpatul a săvârșit cu intenție infracțiunea din prezentul dosar, după ce anterior a fost condamnat definitiv la 3 ani închisoare.
De asemenea, în mod just s-a reținut incidența dispozițiilor art.148 lit.f) C.p.p., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
A fost avută în vedere și persoana inculpatului, care este cunoscut cu preocupări în săvârșirea de astfel de infracțiuni, anterior suferind alte 13 condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, violare de domiciliu, tâlhărie(dos. u.p.,f. 22-23).
Prin urmare, dezinteresul manifestat față de sancțiunile penale aplicate anterior de către autoritățile statului justifică pe deplin luarea măsurii arestării
preventive, regretul manifestat de S. F. neputând înlătura pericolul social prezentat de inculpat .
Au mai fost avute în vedere necesitatea unei reacții prompte, corespunzătoare, a organelor judiciare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte, precum și reacția publică a cetățenilor la comiterea unor astfel de infracțiuni în lipsa unei reacții corespunzătoare față de autori, aceasta din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția, cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
Nu în ultimul rând, măsura preventivă se impune pentru o bună înfăptuire a actului de justiție, privarea de libertate a inculpatului fiind de natură să garanteze, printre altele, și buna desfășurare, în condiții de celeritate, a procesului penal.
Constatându-se îndeplinite condițiile prev. de art.143, 148 lit. d,f Cod procedură penală, T. apreciază că în mod legal și temeinic s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S. F., astfel că, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul va fi obligat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I ,
D I S P U N E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S. F. împotriva încheierii penale nr.24/P/2013 a Judecătoriei Ș. S. .
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
100 lei reprezentând onorar avocațial din oficiu va fi avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Sălaj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică la sediul instanței, azi, 4 noiembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Judecător, | Grefier, | ||||
Ț. | D. B. | T. | C. | M. | S. | B. M. |
Red.ȚDB/_
Dact.BM/_ Ex.3
Jud. fond/S. L.
| ← Încheierea penală nr. 144/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 95/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
