Încheierea penală nr. 91/30. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMÂNIA

Cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. _

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 91/R Ședința publică din 30 aprilie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: S.	L.	R. M.	- judecător
JUDECĂTORI: O.	M.	G.

C. -VIOLETA ALB

GREFIER: A. D. N.

MINISTERUL PUBLIC reprezentat prin procuror: B. L. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpații M. T. A. , CNP 1., fiul lui C. V. A. și K. C., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Republicii, nr. 37, sc. B, et. 2, ap. 16 și fără forme legale în Baia Mare, str. Crizantemelor, nr. 10/A, jud. M. și P. A. S. , CNP 1., fiul lui M. I. și Ana, născut la data de_ în Baia Mare, județul M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Traian, nr. 30/31, jud. M., arestați preventiv, aflați în prezent în Arestul

I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr. 1051 din_ a Judecătoriei Baia Mare, pronunțată în dosarul nr._, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-inculpat

M. T. A., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorii aleși C. O. și B. I., se prezintă recurentul-inculpat P. A. S., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales B. E. .

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Recurentul-inculpat M. T. A. arată că își menține recursul declarat în cauză, solicitând, în esență, să i se dea voie să petreacă sărbătorile în familie și să fie cercetat în stare de libertate.

Recurentul-inculpat P. A. S. arată că își menține recursul declarat în cauză solicitând să fie cercetat în libertate, se va conforma la orice obligație.

Apărătorul recurentului-inculpat P. A. S., domnul avocat B. E. depune la dosar acte medicale din care rezultă că inculpatul suferă de anumite afecțiuni și că necesită tratament de durată și continuu.

Instanța le aduce la cunoștință recurenților-inculpați că au posibilitatea de a da declarații, că au posibilitatea de a se prevala de dreptul la tăcere și că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.

Recurentul-inculpat M. T. A. arată că își menține declarația dată în fața judecătorului fondului, consemnându-i-se poziția într-un proces verbal atașat la dosar.

Recurentul-inculpat P. A. S. arată că își menține declarațiile date până în acest moment, consemnându-i-se poziția într-un proces verbal atașat la dosarul cauzei.

Neexistând alte chestiuni prealabile dezbaterii cauzei, instanța trece la soluționarea recursurilor, acordând cuvântul apărătorilor recurenților- inculpați, apoi reprezentantului parchetului.

Apărătorul recurentului-inculpat M. T. A., domnul avocat C. O.

, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond, respingerea propunerii de arestare preventivă cu consecința punerii în libertate a inculpatului. În subsidiar, în condițiile în care se va aprecia necesară luarea unei măsuri, solicită luarea uneia din măsurile neprivative de libertate prevăzute de art. 145 sau 145¹din C.pr.pen., indiferent care ar fi aceasta. Arată că este una din cauzele cele mai dificile, nu prin prisma dificultății juridice, ci a laturii emoționale. Juridic este simplu, inculpatului i se impută săvârșirea unei infracțiuni se șantaj în formă continuată, reținându-se ca stare de fapt că în perioada decembrie 2012 - aprilie 2013, după ce a împrumutat pe partea vătămată, a făcut presiuni constante asupra acesteia pentru a primi periodic sume de bani. Arată că dacă cu două zile înainte inculpatul ar fi apelat la organele de urmărire penală pentru că a împrumutat o sumă de bani care nu-i este restituită, nu s-ar fi dat curs plângerii, așa cum nu s-a dat curs altor plângeri similare. Pe rolul instanțelor sunt zilnic cauze, una mai delicată decât alta, nu crede că s-a mai întâlnit o cauză de acest gen, în ultimii cinci ani s-au judecat 3 cauze de șantaj, privind oameni care și-au pierdut casa pentru că au împrumutat bani. A mai avut astfel de clienți, au primit neînceperea urmăririi penale de la parchet cu motivarea că problema este de natură civilă și nu

penală. Pe scurt, arată că ne găsim în prezenta cauză în fața unei părți vătămate care în mod sistematic împrumutat sume de bani după ce a pierdut tot la cazino, a împrumutat bani pe care nu i-a restituit. Pe inculpatul M. l-a cunoscut în luna decembrie 2012 prin intermediul lui P., i-a stabilit el dobânda pe care urma să i-o dea, însă nu a reușit, a încercat să-i inducă în eroare, purtându-i pe drumuri. La momentul la care a văzut că acesta nu-i restituie banii, s-a dus la soție, apoi partea vătămată i-a spus inculpatului căi dă 300 de euro/zi numai să nu afle soția sa ce s-a întâmplat și, în loc să-și găsească un loc de muncă, a găsit o altă soluție. S-a reținut infracțiunea de șantaj în condițiile în

are totul a pornit de la partea vătămată, au fost proferate unele amenințări însă niciodată inculpatul nu a făcut vreun act care să o determine pe partea vătămată să depună plângere. Până la data de_ această infracțiune nu a avut loc, nu știe prin ce împrejurări a ajuns partea vătămată să meargă să facă plângere. În declarația de mână din_ partea vătămată specifică care sunt persoanele care fac presiuni, procurorul începe urmărirea penală "in rem"; deși cunoștea numele persoanelor, ca apoi după ce primește autorizarea pentru interceptarea convorbirilor, se începe urmărirea penală și "in personam";. În opinia sa această cauză a fost "lucrată";, până în momentul în care partea vătămată nu a avut puse microfoane pe el, nu s-a plâns de nici o presiune, spune că niciodată T. nu l-a amenințat telefonic, iar P. i-a cerut bani, după ce i s-a propus să fie înzestrat cu microfoane, a fost de acord. Din înregistrări rezultă modul în care a fost provocat. În mod repetat îi cheamă el, le dă întâlnire inculpaților și îi provoacă, aduce în discuție telefoanele, după aceea, reiese o provocare venită de la partea vătămată. Partea vătămată nu este singura persoană din oraș care a luat bani de la el. Dacă nu era inculpatul M. T., dosarul nu se găsea pe rolul instanței, este fiul tatălui și din nefericire presa îi dă dreptate. Nu știe dacă este o coincidență că au lucrat 3 procurori, au fost audiați de un alt procuror decât cel care i-a reținut, în instanță vine același procuror care a cerut autorizarea interceptării convorbirilor. La ora 16 urma să aibă loc procesul vizând luarea măsurii arestării preventive, a fost încunoștințat ziaristul, care are asigurări că se va emite mandat de arestare preventivă pentru inculpat. Temeiul luării măsurii arestării preventive îl are art. 148 lit. f din C.pr.pen. Limitele de pedeapsă sunt un pic săltate peste cei 4 ani (de la 6 luni la 5 ani) și inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică și lăsarea lui în libertate prezintă un pericol pentru că inculpatul provine dintr-o familie cu influență, așa a cerut procurorul. Pentru a dovedi pericolul pentru ordinea publică sunt cerute și alte condiții, și anume să se facă dovada acestui pericol. Inculpatul provine dintr-o familie foarte bună, o speță a Înaltei Curți de Casație și Justiție cere ca inculpatul să aibă o conduită care să îmbie cetățenii să aibă o altă conduită decât a sa. Se susține că s-au făcut presiuni asupra părții vătămate să își pună capăt zilelor, fiind găsit de soacră în Băița când încerca să se spânzure. Din declarația soacrei rezultă că l-a căutat, nu a răspuns, a insistat și acesta a ieșit afară cu o urmă roșie la gât afirmând că el nu mai rezistă și își pune capăt zilelor. Se întreabă: el făcea antrenament sau era hotărât să se omoare? Dacă era hotărât nu ieșea afară, a lăsat o scrisoare de adio pe niște fițuici de la farmacie, nu a pus data scrisorii, există doar un indiciu la un moment dat se regăsește data de 20 aprilie, deci după ce știa că-i sunt interceptate convorbirile. B. tele de adio se lasă celor dragi, el a lăsat-o nașei, i-a spus să anunțe organele de urmărire penală din C. sau București. El știa în mod sigur că înainte de moarte îi sunt ascultate convorbirile. Din referatul de propunere a arestării preventive rezultă că pericolul rezidă din aceea că familia a ajuns atât de stresată, existând contracte de amanet din

noiembrie 2012 când încă inculpatul și partea vătămată nu se cunoșteau. Dacă există aceste contracte, era vinovat inculpatul M. sau partea vătămată care împrumuta sume de bani? Există dovezi că a mai luat bani de las alte două persoane, pe care i-a restituit, la inculpatul M. de ce nu a restituit sumele împrumutate? În această cauză pe propunerea procurorului judecătorul a emis mandat de arestare, nu a avut posibilitatea de a-și face apărarea, nu a știut ce este în dosar, din momentul în care a intrat dosarul în instanță nu a putut să-l vadă, deci nu a putut demonstra că lucrurile stau cum spune inculpatul. S-a spus că este cel mai mare șantajist. S-a ajuns să se profereze tot felul de expresii la adresa familiei inculpatului. Poate că pentru părinți nu este o mai mare lovitură decât să-ți vezi fiul în cătușe în săptămâna mare, așteptând soluția instanței pe probe neconcludente. Cum ar analiza pericolul pe care-l prezintă un asemenea om: inculpatul are 23 de ani, a absolvit o facultate, este înscris la masterat, are un loc de muncă, este sportiv de performanță, este campion național cu echipa la rugby, nu are antecedente penale. Nu este un infractor ca cei din fiecare zi deduși judecății. De ce trebuie să se desfășoare urmărirea penală cu el în stare de arest? Părinții lui stau închiși în casă de când a fost arestat, pentru că au fost catalogați în fel și chip. Justiția trebuie să-și spună cuvântul, mai sunt împrejurări din care rezultă că a fost analizat nedrept vizavi de măsura arestării preventive. J. ecătorul fondului a preluat aproape în totalitate ce a spus procurorul pe 12 pagini de referat. Pericolul pentru ordinea publică trebuie apreciat de la caz la caz și de la persoană la persoană, având în vedere ce reprezintă inculpatul pentru cei din jurul lui. Nu a mai dat bani niciunei persoane, ar fi sărit toți acum pe inculpat. Se leagă de către procuror activitatea infracțională a inculpatului de activitatea lui D. Arthur care este mort de peste un an, se face legătura că a fost prieten cu inculpatul și cât de periculos este acesta pentru societate. Motivele de recurs cuprind tot ce a apreciat referitor la conduita inculpatului. În cazul în care se impune luarea unei măsuri, apreciază că poate fi luată o altă măsură, lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică la acest moment.

Apărătorul recurentului-inculpat M. T. A., domnul avocat B. I., arată că există o legătură emoțională între el și tatăl inculpatului, și-a încălcat astfel un principiu, și anume acela de a nu apăra prieteni, dar a făcut-o pentru a găsi judecători apți de a aplica legea. Indubitabil există indicii, ceva este, va avea lor o urmărire penală de complexitate pentru ambele părți, va trebui să se aducă dovezi pentru infracțiunea de șantaj, urmărirea penală va mai dura, vor fi administrate probe. Nemulțumirea sa față de hotărârea instanței de fond este aceea că la luarea măsurii trebuie să se verifice dacă măsura vizează unul dintre cele două scopuri prevăzute de lege - să împiedice buna desfășurare a procesului penal - ceea ce în speță nu există. a citit sintagmele din referat și preluate de judecător, cele 11 expresii: manoperele infracționale, îndrăzneala și determinarea, planificarea minuțioasă și metodică, măsuri de protejare, nerecunoașterea faptelor, proliferarea alarmantă, activitatea complexă și

costisitoare, violența psihică exercitată. Așa ar putea fi arestați toți, speța este simplă, a motivat în scris și a depus anexe. Sunt suficiente garanții pentru a se admite recursul și a se lua măsura subsidiară prevăzută de art. 145 sau 145¹din C.pr.pen. Dincolo de media, de internet, justiția se face în sală. Dacă există probe la dosar că inculpatul va stingheri aflarea adevărului, atunci să se respinsă recursul, dacă nu sunt probe, atunci să se admită recursul. Urmărirea penală va continua, dar ca orice cetățean liber, trebuie protejate interesele

societății dar și ale familiei sale. Citind acele sintagme din încheiere s-a cutremurat. Inculpatul este arestat pentru că șantajul este prevăzut în Legea nr. 39/2003, lege în care sunt prevăzute alte 46 de infracțiuni. Solicită a se reține că inculpatul provine dintr-o familie organizată, există elemente care-l caracterizează pozitiv, este campion național, stabilitatea locului de muncă, posibilitatea controlului judiciar există, sunt suficiente argumente pentru a fi pus în libertate, pentru a se asigura respectarea principiului egalității armelor.

Apărătorul recurentului-inculpat P. A. S., domnul avocat B. E., solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu consecința respingerii cererii de luare a măsurii arestării preventive. Colegii săi au atins toate punctele esențiale ale cauzei, însă față de inculpatul P. A. nu se impune luarea măsurii arestării preventive pentru că nu sunt întrunite condițiile coparticipației penale, inculpatul nu a efectuat nici un act materiale care să producă vreo consecință. Astfel, este necesar să existe acte materiale de convingere a coautorului pentru efectuarea unor asemenea fapte, ori acestea nu au existat, consideră că nu se impune luarea măsurii arestării preventive. S-a dat o tentă bombastică activității celor doi inculpați, însă justiția nu poate fi făcută cu titlu de exemplu.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii primei instanțe. În cauză există probe și indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați. Se susține că nu au existat probe și s-a încercat să se pună într-o lumină proastă partea vătămată pentru că el a cerut suma de bani și nu a restituit-o. La dosar există însă procesele verbale de transcriere a înregistrărilor din care rezultă că inculpații au încercat să-și facă singuri dreptate, nu s-au adresat organelor de poliție. Au căutat-o pe soția părții vătămată pentru a exercita presiuni, au căutat-o și pe partea vătămată la domiciliu însoțiți de alte persoane. Probele administrate confirmă că prin pretinderea unor sume mici de bani la început, inculpații au solicitat apoi sume tot mai mari, au pus o presiune asupra părții vătămate care a ajuns să reclame fapta. Modalitatea în care a fost comisă fapta justifică privarea de libertate a inculpaților, lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică pentru că astfel de fapte au rezonanță în comunitate, iar interesul comunității primează față de interesul individului.

Recurentul-inculpat M. T. A., la ultimul cuvânt, arată că nu a prezentat și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recurentul-inculpat P. A. S., la ultimul cuvânt, arată că nu l-a amenințat niciodată pe partea vătămată, chiar el declară acest lucru.

Instanța reține cauza în pronunțare.

Prin încheierea penală nr. 1051 din 25 aprilie 2013 Judecătoria Baia Mare a admis propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare și, în consecință:

În temeiul art. 149 ind. 1 Cod procedură penală raportat art. 148 lit. f Cod procedură penală a dispus arestarea preventivă a inculpaților:

- M. T. A. pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de 25 aprilie 2013 și până la data de 23 mai 2013, sub acuzația de comitere a infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal

- P. A. S. pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de 25 aprilie 2013 și până la data de 23 mai 2013, sub acuzația de complicitate la săvârșirea infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Totodată, s-au respins solicitările formulate de inculpați, prin apărători, de a se dispune împotriva acestora măsura preventivă a obligării de nu părăsi țara ori localitatea.

Pentru a dispune în acest sens prima instanță a reținut că prin ordonanțele nr. 1717/P/2013 din_ s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii împotriva inculpaților M. T. A. și P. A. S. .

Prin ordonanțele Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare nr. 1717/P/2013 din_ s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpaților, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj, prevăzută de art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în ceea ce-l privește pe inculpatul M. T. A. și sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de șantaj, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 194 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în privința inculpatului P. A.

.
Ministerul Public a propus arestarea preventivă a inculpaților, considerând că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală, reținând în fapt următoarele:
Inculpații M. T. A. și P. A. S. au conlucrat în perioada decembrie 2012 - aprilie 2013, iar sub pretextul recuperării unei creanțe inexistente dar cu toate acestea producătoare de dobânzi exorbitante (numai prin voința exclusivă a inculpaților), au exercitat în mod implicit sau explicit acte de amenințare la adresa părții vătămate și a familiei acesteia, care au fost însoțite ori urmate de activități concrete (apelări telefonice repetate către partea vătămată, solicitări de întâlniri repetate cu partea vătămată, căutarea la domiciliu a părții vătămate, căutarea soției părții vătămate la locul de muncă),
activități ilicite menite să inducă și să întrețină o permanentă stare de temere pentru partea vătămată și familia acesteia, conducând finalmente la o presiune psihică insuportabilă, în scopul obținerii în mod injust și permanent a unor sume de bani necuvenite de la partea vătămată.
Examinând propunerea înaintată în raport cu dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, prima instanță a reținut următoarele:
Mijloacele de probă administrate în cauză până în prezent permit să se contureze presupunerea rezonabilă în sensul că inculpații sunt autorii infracțiunilor de comiterea cărora sunt acuzați, în acest sens fiind avute în vedere: plângerea și declarațiile părții vătămate, procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice și a mesajelor de tip SMS, respectiv a înregistrărilor în mediu ambiental purtate de partea vătămată cu inculpații, înscrisuri, declarațiile martorilor, precum și propriile declarații ale inculpaților.
Din această perspectivă judecătoria a reținut că sunt îndeplinite dispozițiile art. 143 Cod procedură penală.
În cauză, pericolul pentru ordinea publică trebuie analizat în legătură cu persoana inculpaților, mijloacele și modul de săvârșire a faptei, precum și celelalte circumstanțe concrete ale faptei.
Prin modul de concepere și aducere la îndeplinire a manoperelor infracționale, inculpații au vădit pe de o parte îndrăzneala și determinare, iar pe de altă parte o planificare minuțioasă și metodică a actelor ilicite, inclusiv prin luarea unor măsuri de protejare împotriva unor eventuale activități de identificare și probare a faptei penale.
O altă componentă a pericolului pentru ordinea publică, ce ar presupune o lăsare în libertate a inculpaților, se referă la împrejurarea că aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptei, aspect susceptibil să expună dintr-o anumită perspectivă partea vătămată și martorii, dar și să pericliteze activitatea de administrare a probelor în cauză pentru finalizarea cercetărilor și aflarea adevărului judiciar.
De asemenea, în mod esențial, la luarea măsurii preventive instanța a avut în vedere proliferarea alarmantă a unor astfel de activități ilicite de extorcare de bani care în mod imanent implică din partea organelor judiciare activități complexe și costisitoare, consumatoare de resurse umane și financiare, în vederea probării și reprimării lor din perspectiva legii penale.
Nu în ultimul rând pericolul pentru ordinea publică rezidă din împrejurarea că infracțiunea de șantaj este prevăzută ca o faptă penală gravă în Legea 39/2003, aspect care vizează însăși materialitatea faptei.
Rezonanța socială deosebită a unor astfel de fapte, în rândul comunității locale, săvârșite cel puțin cu violență psihică, a căror frecvență de comitere este în creștere, conjugată cu circumstanțele reale și concrete ale comiterii faptei, îndreptățesc să se considere că în speță, în privința ambilor inculpați, luarea măsurii arestării preventive este proporțională și echilibrată fiind justificată de
interesul legitim general care primează astfel în raport cu interesele individuale ale inculpaților în plan procesual.
Din acest punct de vedere prima instanță a reținut că sunt îndeplinite cerințele art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că urmărirea penală trebuie să se desfășoare cu inculpații puși sub arest preventiv, motiv pentru care luarea unor măsuri privative de libertate mai puțin drastice a fost apreciată ca fiind o soluție inadecvată.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații M. T. A. și P. A. S. care au solicitat să fie cercetați în stare de libertate întrucât nu au comis faptele pentru care s-a dispus arestarea lor preventivă și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Procedând la examinarea recursului prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu tribunalul reține următoarele:
Așa cum în mod întemeiat a reținut prima instanță, în cauză există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv că în perioada decembrie 2012 - aprilie 2013, iar sub pretextul stingerii unei creanțe inexistente dar cu toate acestea producătoare de dobânzi exorbitante (numai prin voința exclusivă a inculpaților), au exercitat în mod implicit sau explicit acte de amenințare la adresa părții vătămate și a familiei acesteia, care au fost însoțite ori urmate de activități concrete (apelări telefonice repetate către partea vătămată, solicitări de întâlniri repetate cu partea vătămată, căutarea la domiciliu a părții vătămate, căutarea soției părții vătămate la locul de muncă), activități ilicite menite să inducă și să întrețină o permanentă stare de temere pentru partea vătămată și familia acesteia, conducând finalmente la o presiune psihică insuportabilă, în scopul obținerii în mod injust și permanent a unor sume de bani necuvenite de la partea vătămată.
Pe lângă întrunirea cerințelor art.143 Cod procedură penală, în cauză își găsesc aplicabilitatea și dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală.
reține că în speță sunt incidente dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, inculpații comițând infracțiuni care prezintă un pericol deosebit pentru ordinea publică, pericol ce derivă din sentimentul de insecuritate creat în comunitate prin comportamentul acestora. În plus, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile sub aspectul cărora sunt cercetați inculpații atrag incidența dispozițiilor legale conform cărora acestea trebuie să depășească 4 ani, cele două condiții fiind îndeplinite în mod cumulativ în speță.

În aprecierea pericolului pe care îl prezintă lăsarea inculpaților în libertate nu se poate face abstracție de gravitatea faptelor și conduita pe care se presupune că au avut-o, care relevă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să comită fapte similare.

T. reține că dată fiind gravitatea faptei pe care se presupune că ar fi comis-o comis inculpații, lăsarea in libertate a acestora ar încuraja comiterea unor infracțiuni asemănătoare de către alte persoane, precum și acreditarea ideii că justiția nu acționează ferm împotriva persoanelor care săvârșesc fapte penale, creându-se în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate.

Toate aceste împrejurări circumstanțiază pericolul social pe care-l prezintă lăsarea inculpaților în libertate și, având în vedere că la luarea măsurii arestării preventive a acestora au fost respectate toate drepturile și garanțiile procesuale, existând temeiuri pertinente pentru luarea acestei măsuri, iar o altă măsură privativă nu este suficientă, tribunalul constată că recursurile inculpaților sunt nefondate.

Pentru aceste considerente, recursurile declarate de inculpați vor fi respinse ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații M. T. A. , CNP 1., fiul lui C. V. A. și K. C., născut la data de_ în Baia Mare, județul

M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Republicii, nr. 37, sc. B, et. 2, ap. 16 și fără forme legale în Baia Mare, str. Crizantemelor, nr. 10/A, jud. M. și P.A. S. , CNP 1., fiul lui M. I. și Ana, născut la data de_ în Baia Mare, județul M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Traian, nr. 30/31, jud.

M., arestați preventiv, aflați în prezent în Arestul I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr. 1051 din_ a Judecătoriei Baia Mare.

În baza art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi_ .

PREȘEDINTE					JUDECĂTORI	GREFIER
L. R. M. S.	O.	M.	G.	, C.	-Violeta Alb A. D. N.

în delegație, semnează președintele completului

Red. S.L./T.red.N.A.

_ /4 ex.

J. ecător la fond: F. O.

cod operator 2618

Tribunalul Maramureș Minută Dosar nr._ Înch.pen. 91/R/_

Dispune:

M., arestați preventiv, aflați în prezent în Arestul I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr. 1051 din_ a Judecătoriei Baia Mare.

În baza art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi_ .

Președinte J. ecători

Tribunalul Maramureș cod operator 2618

Copie Minută

Dosar nr._ Înch.pen.91/R/_

Dispune:

M., arestați preventiv, aflați în prezent în Arestul I.P.J. M., împotriva încheierii penale nr. 1051 din_ a Judecătoriei Baia Mare.

În baza art. 192 alin. 2 C.pr.penală obligă pe recurenții-inculpați să plătească statului câte 50 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi_ .

Președinte, J. ecători,

s.s.indes. s.s.indes. s.s.indes.

pt.conf.,

R O M Â N I A cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Dosar nr. _

din _

C Ă T R E

ARESTUL I.P.J. M.

Vă comunicăm alăturat, conform dispozițiilor art. 360 alin. 2 din Codul de procedură penală, copia dispozitivului încheierii penale nr.91/R din_ pronunțată de Tribunalul Maramureș, privind pe inculpații M. T. A. , CNP 1., fiul lui C. V. A. și K. C., născut la data de_ în Baia Mare, județul M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Republicii, nr. 37, sc. B, et. 2, ap. 16 și fără forme legale în Baia Mare, str. Crizantemelor, nr. 10/A, jud. M. și P. A. S. , CNP 1., fiul lui M. I. și Ana, născut la data de_ în Baia Mare, județul M., domiciliat în Baia Mare, Bd. Traian, nr. 30/31, jud. M., arestați preventiv, aflați în prezent în Arestul

I.P.J. M. .

PREȘEDINTE GREFIER

L. R. M. SA D. N.

R O M Â N I A cod operator 2618

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

Dosar nr. _

PROCES VERBAL

Încheiat azi,_, ora 12,39

În prezența inculpaților M. T. A. și P. A. S., a apărătorilor aleși C. O., B. I. și B. E., azi, data și ora de mai sus, s-a făcut pronunțarea soluției dată prin încheierea penală nr. 91/R din_ a

T. ui M. pronunțată în dosarul nr._ prin care s-au respins ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Drept pentru care s-a întocmit prezentul proces verbal.

	PREȘEDINTE		GREFIER
L.	R. M. S.	A.	D. N.

← Încheierea penală nr. 220/2013. Propunere de arestare...		Încheierea penală nr. 168/2013. Propunere de arestare... →

Încheierea penală nr. 91/30. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 91/30. Propunere de arestare preventiva a inculpatului