Încheierea penală nr. 560/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 560/R/2013
Ședința publică din data de 19 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. | I. | |
JUDECĂTORI: V. | C. | |
: I. | C. | M. |
GREFIER: A. | B. | H. |
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Î. Curte C. și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorirsm - Serviciul Teritorial C. reprezentat prin
procuror: Doru Dobocan
S-au luat spre examinare recursurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ Î. CURTE C. ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORIRSM - SERVICIUL
TERITORIAL BISTRIȚA-NĂSĂUD și de către inculpatul A. R. S. împotriva încheierii penale nr. 29/CC/2013 din 12 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ de Tribunalul Bistrița-Năsăud privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi țara față de inculpații O. F. A. și R. S. V., respectiv luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul A. R. S. .
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare, se prezintă inculpatul O.
F. A., în stare de libertate, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat Luca M. S. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar și de apărător ales - avocat Candale I. din cadrul Baroului Bistrița Năsăud, inculpatul R. S. V., în stare de libertate, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat M. Octavian din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul A. R.
S. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care față de lipsa inculpatului aflat în stare de arest preventiv, Curtea lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare, se prezintă inculpatul A.
R. S., în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul ales - avocat Kozak N.
T. din cadrul Baroului Ialomița, cu delegație la dosar, inculpatul O. F. A., în stare de libertate, asistat de apărător ales - avocat Candale I. din cadrul Baroului Bistrița Năsăud, cu delegație la dosar și inculpatul R. S. V., în stare de libertate, asistat de apărătorul desemnat din oficiu - avocat M. Octavian din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar.
Se constată că s-au depus la dosar, prin fax, motive de recurs formulate de către inculpatul O. F. A., prin apărător ales - avocat Candale I. din cadrul Baroului Bistrița Năsăud.
Se constată că inculpatul R. S. V. este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu și nu dorește să facă nicio declarație, menținând cele declarate anterior.
Se constată că inculpatul A. R. S. nu dorește să facă nicio declarație, menținând declarațiile anterioare.
Se constată că inculpatul O. F. A. menține declarația dată, nu dorește să facă nicio declarație și nu a dorit să facă nicio declarație nici în fața instanței de fond.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentantul M. ui P., în temeiul art.385 ind.15 pct.2 lit. d C.pr.pen., solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea încheierii penale nr.29 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud și rejudecând cauza în baza probelor administrate la dosar, să admită propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de către Parchetul de pe lângă Î. Curte C. și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud privind pe inculpații O. F. A. și R. S.
V. pentru motivele expuse în detaliu în cuprinsul memoriului depus la dosar.
În esență, înțelege să critice încheierea prin care s-a dispus respingerea propunerii de arestare preventivă pentru că în cauză sunt îndeplinite condițiile legale pentru luarea acestei măsuri față de inculpați, respectiv sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art.143 C.pr.pen. în sensul că există
indicii și probe că inculpații O. F. A. și R. S. V. au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați în prezent, aspect necontestat de către prima instanță care a enumerat mijloacele de probă din care rezultă aceste indicii, precum și condițiile prevăzute de art.148 lit. f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prezumat a fi săvârșită de către cei doi inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea lor în stare de libertate, la acest moment, prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În primul rând, apreciază că este îndeplinită prima condiție prevăzută de art.148 lit. f C.pr.pen., deoarece pedeapsa prevăzută de art.2 al. 1 din Legea nr.143/2000 este de la 3 la 15 ani închisoare. De asemenea, este realizată și a doua condiție deși prima instanță a reținut în mod netemeinic lipsa pericolului concret pentru ordinea publică. Trebuie avut în vedere faptul că infracțiunea de trafic de droguri este o infracțiune gravă și fără a confunda pericolul social al acestei
infracțiuni cu pericolul social materializat în limitele mari de pedeapsă, solicită a se reține și impactul negativ pe care îl au astfel de infracțiuni în conștiința membrilor comunității, fiind de notorietate dezvoltarea fără precedent în ultima perioadă a unor astfel de activități de trafic și consum de droguri și consecințele consumului acestor substanțe asupra sănătății fizice și psihice asupra persoanelor cu vârste din ce în ce mai tinere. Învederează faptul că inculpații au extins aria de consum de droguri din zonele urbane în zonele rurale, prezentând un pericol în plus pentru ordinea publică din perspectiva celor expuse anterior.
Consideră că în mod netemeinic prima instanță a apreciat că nu există pericol concret pentru ordinea publică prin cercetarea în libertate a inculpatului raportat și antecedența penală a celor doi inculpați. Astfel, inculpatul O. a săvârșit fapta în timp ce era judecat pentru infracțiunea de violare de domiciliu și lovire, fapte cu privire la care hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de_ . Învederează faptul că aceste infracțiuni au fost comise tot în contextul unor
activități legate de droguri, respectiv din motiv de răzbunare pentru neplata unor asemenea substanțe.
În ceea ce privește pe inculpatul R. S. V., solicită a se reține antecedentele penale ale acestuia, respectiv faptul că prin sentința penală nr.352 din_ a Curții de Apel C. a fost condamnat definitiv pentru infracțiunea de complicitate la furt calificat și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
Față de aceste împrejurări, opinează că cercetarea în stare de libertate a unor persoane cu o astfel de antecedență penală pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, duce la un sentiment de insecuritate și de neîncredere în conștiința cetățenilor cu privire la modalitatea în care autoritățile chemate să asigure climatul de ordine publică, să combată săvârșirea unor infracțiuni și să înfăptuiască justiția își fac datoria și asigură ordinea publică.
În concluzie, pentru motivele ce preced, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii penale nr.29 din data de_ a Tribunalului Bistrița Năsăud și admiterea propunerii de arestare preventivă față de inculpații O. F. A. și R.
S. V. .
Apărătorul inculpatului O. F. A. solicită a se respinge recursul formulat de către Parchetul de pe lângă Î. Curte C. și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bistrița- Năsăud și a se menține ca legală și temeinică măsura obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpat.
Astfel, apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică și întra-adevăr, raportat la prevederile art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen., sunt îndeplinite o parte din condițiile textelor de lege, adică pedeapsa prevăzută de lege este cuprinsă între limitele 3 și 15 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc pe care inculpatul O. a recunoscut-o, având o atitudine sinceră în fața organelor judiciare, însă a doua condiție nu este îndeplinită. În acest sens, învederează perioada în care au fost comise faptele de către inculpat, respectiv 2011-2012, rezonanța socială fiind diminuată prin trecerea timpului. Drept urmare, în aceste condiții apreciază că nu există pericol social concret, iar inculpatul a fost permanent supravegheat având în vedere că ultimele interceptări datează din cursul anului 2013. Deci, nu se poate afirma că inculpatul prezintă pericol social pentru că ar fi posibil să se descopere alte fapte comise de către acesta.
Face trimitere la o cauză similară în care s-au pronunțat soluții prin care inculpații au fost cercetați în stare de libertate, dispunându-se măsura obligării de a nu părăsi localitatea, chiar în același dosar de urmărire penală nr. 2/P/2012, respectiv în dosarele_ și_ s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi
localitatea pentru inculpați cercetați pentru aceleași fapte.
Referitor la infracțiunea de violare de domiciliu reținută în sarcina inculpatului, din probele administrate în cauză consideră că nu rezultă indicii certe care să ateste că această faptă a fost comisă de către inculpat. Este real că l-a lovit pe numitul Grama A., dar fapta a fost comisă în urmă cu un an, astfel că acest aspect nu poate susține teza că inculpatul prezintă pericol social în regimul comunității.
Învederează aspecte care țin de persoana inculpatului care deține o firmă de transport rutier pentru a-și câștiga existența în mod cinstit, a fost reținut timp de 24 de ore, măsură suficient de dură având în vedere că nu a mai fost reținut sau
arestat în altă cauză. Pentru toate motivele expuse mai sus, solicită a se menține hotărârea instanței de fond.
Apărătorul inculpatului R. S. V. solicită respingerea recursului promovat de către Parchetul de pe lângă Î. Curte C. și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a încheierii atacate.
Față de inculpatul R. s-a solicitat luarea măsurii arestării preventive pentru comiterea a două acte constând în aceea că a încercat procurarea de droguri de risc unui investigator sub acoperire, însă anterior acestei fapte în sarcina inculpatului nu au mai existat acte de aceeași natură, ceea ce duce la concluzia că nu sunt
îndeplinite condițiile pentru luarea măsurii preventive solicitate. De fiecare dată inițiativa procurării substanțelor nu a venit de la inculpat, ci de la investigatorul sub acoperire sau de la numitul Tinca Lazăr, cel care se ocupa cu traficul unor asemenea substanțe.
Referitor la hotărârea primei instanțe o găsește temeinică și legală, iar în ceea ce privește solicitarea Parchetului de pe lângă Î. Curte C. și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud, arată că dacă prima condiție prevăzută de textele legale cu privire la limitele de pedeapsă este îndeplinită, a doua condiție privind pericolul social concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită, prima instanță considerând în mod corect că se întemeiază pe supoziții și nu pe materialul probator cert din dosar. Astfel, pericolul social concret trebuie creionat prin probe, întrucât singur nu poate conduce la unei măsuri preventive privativă de libertate și nici măcar pericolul generic nu poate conduce la o asemenea măsură.
Pe de altă parte, consideră că în speță nu s-a argumentat care este pericolul social concret care ar afecta grav ordinea socială și care ar fi provocat de către inculpatul R. așa încât buna desfășurare a procesului penal să fie împietată de lăsarea acestuia în libertate și să poată fi adusă la îndeplinire numai prin privarea acestuia de libertate.
De asemenea, amploarea traficului de droguri și consecințele abstracte ale traficului de droguri reprezintă împrejurări abstracte reținute la stabilirea limitelor generale de pedeapsă de către legiuitor, astfel că ele nu pot fi reținute în cauză pentru supunerea unei persoane unei măsuri privative de libertate.
Referitor la aspectul legat de antecedentele penale ale inculpatului și faptul că între timp s-a pronunțat o hotărâre de condamnare, nu conduc la concluzia că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în cauză pericolul concret discutându-se strict raportat la infracțiunea de trafic de droguri și nu se pot avea în vedere alte fapte.
Totodată, este relevantă împrejurarea că inculpatul a stopat această activitate infracțională din proprie inițiativă, nu a dorit continuarea ei și nu a mai comis nicio faptă care să ducă la presupunerea că ar comite acest gen de activitate dacă ar fi lăsat în libertate.
Prin urmare, apreciază că în privința acestui inculpat, nu există pericol concret pentru ordinea publică, fiind suficientă măsura obligării de a nu părăsi țara.
Apărătorul inculpatului A. R. S. solicită a se admite recursul declarat de către inculpat împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza în aceste limite, a se dispune respingerea propunerii Parchetului de pe lângă Î. Curte C. și Justiție -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorirsm - Serviciul Teritorial Bistrița-Năsăud privind luarea acestei măsuri, iar în temeiul art.146 al.11 ind. 1 C.pr.pen. a se dispune luarea unei alte măsuri neprivative de
libertate, precum aceea de a nu părăsi localitatea prevăzută de art.136 al. 1 lit. b C.pr.pen.
Criticile aduse încheierii penale atacate constă în faptul că prima instanță în mod greșit a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art.148 al. 1 lit. f C.pr.pen., deoarece nu este îndeplinită teza a doua a acestor dispoziții, întrucât nu s-a făcut dovada că lăsarea în libertate a inculpatului A. ar constitui un pericol concret pentru ordinea publică.
Face trimitere la obligația organelor judiciare de a strânge probe atât cu privire la existența infracțiunii și identificarea faptelor și a mijloacelor concrete de săvârșire a acestora, cât și cu privire la împrejurarea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Consideră disproporționată arestarea preventivă a inculpatului față de scopul măsurilor preventive prevăzut de art.136 al. 1 C.pr.pen., astfel că instanța de control judiciar ar trebui să procedeze în conformitate și cu dispozițiile C.E.D.O., sens în care se va putea opri asupra unei măsuri neprivative de libertate care să asigure derularea procedurilor față de acest inculpat, context în care urmează a stabili obligații care ar asigura buna desfășurare a procesului penal.
Prin propunerea formulată se reține faptul că inculpatul posedă antecedente penale, fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de lovire, însă cu privire la acest dosar s-a dispus o soluție de încetare a procesului penal ca urmare a împăcării părților. Depune la dosar motive de recurs și solicită admiterea acestora.
Reprezentantul M. ui P., având cuvântul asupra recursului inculpatului A. R. S., în temeiul art.385 ind.15 pct.1 lit. b C.pr.pen., solicită respingerea ca nefondat a recursului inculpatului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive pentru următoarele motive. În privința acestui inculpat, apreciază legală și temeinică soluția primei instanțe întrucât în mod corect aceasta a reținut că sunt întrunite condițiile legale pentru luarea măsurii arestării preventive, enumerând în cuprinsul paginii nr.9 mijloacele de probă în acest sens, respectiv existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat.
De asemenea, s-a mai reținut incidența art.148 lit. f C.pr.pen. fiind realizată atât prima condiție, cât și a doua referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică. În acest sens, motivarea instanței este temeinică arătându-se la pagina 10 a încheierii atacate elementele care definesc pericolul concret pe care l-ar prezenta cercetarea în libertate a inculpatului, respectiv activitatea laborioasă desfășurată într-un timp foarte scurt de timp, impactul acestei activități, împrejurarea că inculpatul își asigura mijloacele de subzistență din această activitate infracțională pentru că nu avea alte mijloace legale.
Prin urmare, și din acest motiv înțelege să își însușească motivele primei instanțe raportat la luarea măsurii arestării preventive, fiind surprinzătoare soluția dată în cauză având în vedere că toți cei trei inculpați figurează cu antecedente penale și că unii dintre ei au la bază tot activitatea de trafic și consum de droguri. Apreciază nefondat recursul inculpatului A. R. S. și solicită a fi respins.
Apărătorul inculpatului A. R. S. solicită a i se acorda cuvântul în replică, solicitare respinsă de către instanță deoarece nu s-au invocat aspecte noi.
Inculpatul A. R. S., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și să se dispună o altă măsură preventivă, susținând că se va prezenta când va fi chemat de organele judiciare.
Inculpatul O. F. A., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și arată că și-a întemeiat o firmă de transporturi de care dorește să se ocupe. Nu este consumator de droguri.
Inculpatul R. S. V., având ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate și arată că are o fiică în vârstă de 3 ani. Nu este consumator de droguri și în prezent lucrează la o firmă fără carte de muncă.
C U R T E A
Prin încheierea penală din ședința camerei de consiliu din data de 12 aprilie 2013 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Bistrița-Năsăud în baza disp. art. 149 ind. 1 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A. R. S. , fiul lui Costel și Ștefania, născut la data de_, în Bistrița, domiciliat în Bistrița, str. I.P. Reteganul, nr. 7, jud. Bistrița-Năsăud, CNP -
1., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 (modif. prin. OUG nr. 6/2010) cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 16 alin. 1 din Legea nr. 194/2011, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ .
S-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă corespunzător, pe numele inculpatului.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, propunerea de arestare preventivă formulată în cauză în raport de inculpații O. F. A., fiul lui C. Aurelian F. și M., născut la data de_, în Bistrița, domiciliat în sat M. B., com. Josenii
, nr. 427, jud. Bistrița-Năsăud, CNP - 1. și R. S. V., fiul lui G. și natural, născut la data de_, în com. Tiha B., domiciliat în sat T., nr. 333A, com. Tiha B., jud. Bistrița-Năsăud, CNP - 1. .
În baza disp. art. 149 ind 1 rap. la art. 146 alin. 11 ind. 1 și art. 145 ind. 1 Cod procedură penală:
S-a dispus luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara pentru o perioadă de 30 de zile, față de inculpații O. F. A., fiul lui C. Aurelian F. și M., născut la data de_, în Bistrița, domiciliat în sat M. B., com. Josenii B., nr. 427, jud. Bistrița-Năsăud, CNP - 1. și R. S. V., fiul lui G. și natural, născut la data de_, în com. Tiha B., domiciliat în sat T., nr. 333A, com. Tiha B., jud. Bistrița-Năsăud, CNP - 1. .
Conform dispozițiilor art. 145 ind. 1 alin. 2 rap. la art. 145 alin. 1 ind. 1 Cod procedură penală, pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, inculpații sunt datori să respecte următoarele obligații:
să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată, ori de câte ori sunt chemați;
să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea (Postul de Poliție Josenii B. pentru inculpatul O. F. A. și Postul de Poliție Tiha B. pentru inculpatul R. S. V. ), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
Potrivit disp. art. 145 alin. 1 ind. 2 lit. c Cod procedură penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor respecta și obligația de a nu comunica direct sau indirect, între ei, cu celelalte persoane cercetate în cauză, precum și cu persoanele ce urmează a fi stabilite de organul de urmărire penală.
S-a pus în vedere inculpaților disp. art. 145 ind. 1 alin. 2, rap. la art. 145 alin.
2 ind. 2 Cod procedură penală.
S-a dispus comunicarea prezentei încheieri organelor și instituțiilor arătate în cuprinsul art. 145 alin. 2 ind. 1 Cod procedură penală.
S-a dispus punerea în libertate a inculpaților O. F. A. și R. S. V., de îndată, dacă nu sunt arestați în altă cauză.
S-au acordat av. Candale I. suma de 200 lei, cu titlu de onorariu, sumă ce se va suporta din fondurile M. ui Justiției.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin Ordonanțele din 11 și_, emise în dosarul mai sus menționat, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații A. R. S., O. F. A. și R.
S. V. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în propunerea de arestare preventivă.
Analizând probele administrate în cauză, tribunalul a constatat că există indicii temeinice, dar și probe, că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați, fiind îndeplinite, astfel, cerințele cuprinse în art. 143 Cod procedură penală. Relevante, din acest punct de vedere, sunt actele procesuale ce consemnează efectuarea cumpărărilor autorizate de droguri de risc și de substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive; rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul BCCO C. - Napoca; rapoartele investigatorilor sub acoperire cu numele de cod "Panaet Olimpiu";, "Pantea C. ";, "Conea Gavrilă";, "Goga Ciprian";, "Pintea Panait";, "Salvan
G. l";, "Rotar A. "; și "M. N. ";; declarațiile colaboratorilor autorizați ai investigatorilor sub acoperire, cu numele de cod "C. C. ";, "Păștean G. ";, "C.
A. ";, "Cudrec Claudiu";, "Cătinean Sorin";, "Urs Pavel"; și "Bodiu V. ";, toate coroborate cu declarațiile de recunoaștere parțială sau integrală, date de inculpați.
Cu toate acestea, însă, condițiile cuprinse în art. 148 lit. f Cod procedură penală nu sunt întrunite decât în cazul inculpatului A. R. S., în raport de care este îndeplinită și cerința pericolului concret pentru ordinea publică.
Într-o perioadă extrem de scurtă de timp, de doar 6 luni, cel în cauză a avut o activitate laborioasă pe tărâm infracțional, vânzând atât droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis), cât și substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, dar pe care inculpatul le-a vândut ca fiind drogul de mare risc "mefedronă";, cunoscută sub denumirea de "sare de baie";, activitatea sa infracțională fiind stopată de cercetările penale desfășurate în cauză. În intervalul de timp anterior menționat, organele de urmărire penală au efectuat un număr de 7 operațiuni de cumpărare autorizată de droguri sau substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, fiind dovedite, astfel, și actele materiale de comercializare de droguri, pe care inculpatul nu le recunoaște (vânzările din 10 și, respectiv,_ ).
Frecvența ridicată a operațiunilor de vânzare de droguri - dacă se au în vedere doar cumpărările autorizate, deoarece altfel de tranzacții nu au fost identificate, deocamdată - relevă faptul că, fără intervenția organelor de urmărire penală, activitatea infracțională a inculpatului nu ar fi încetat.
Pe de altă parte, împrejurarea anterior evocată înfățișează și existența unui pericol concret sporit pentru ordinea publică, fapt ce reclamă o ripostă fermă din partea organelor judiciare.
În raport de natura faptelor comise, de pericolul social al acestora - pericol ce nu poate fi ignorat în analiza existenței pericolului concret pentru ordinea publică - de frecvența actelor antisociale săvârșite și de împrejurarea că inculpatul nu avea alte surse de venit, s-a apreciat că o măsură preventivă mai puțin restrictivă nu se justifică.
Totodată, tribunalul a apreciat că, în condițiile în care inculpatul nu recunoaște decât în parte faptele imputate, este în interesul urmăririi penale luarea măsurii preventive celei mai drastice, pentru a preveni, astfel, sustragerea acestuia de la urmărirea penală sau eventuale încercări de a influența mersul anchetei.
Așa fiind, în baza disp. art. 149 ind. 1 Cod procedură penală, propunerea de arestare preventivă a inculpatului A. R. S. a fost admisă, dispunându-se luarea acestei măsuri pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_, sens în care s-a emis și mandatul de arestare corespunzător.
În ceea ce îi privește, însă, pe inculpații O. F. A. și R. S. V., elemente de fapt relevate de anchetă conduc la concluzia că cerința existenței pericolului concret pentru ordinea publică, prevăzută în cuprinsul art. 148 lit. f Cod procedură penală, nu este îndeplinită.
În concret, în sarcina inculpatului O. F. A. s-a reținut că, în mai multe rânduri, a vândut rezină de cannabis unor tineri și investigatorului sub acoperire cu numele de cod "Panaet Olimpiu"; și a comis o infracțiune de violare de domiciliu, prin aceea că a pătruns, fără drept, în curtea locuinței părții vătămate Jauca I., cu scopul de a-l agresa pe numitul Grama A. Ionuț, care se refugiase în acel loc.
Activitatea infracțională a inculpatului O. F. A. a încetat la data de _
, dată la care a comis infracțiunea de violare de domiciliu, deci cu un an de zile în urmă, iar cea de comercializare a drogului de risc a încetat chiar înaintea acestei date, respectiv la_, când a avut loc ultima vânzare.
Este de menționat că inculpatul a fost monitorizat de organele de urmărire penală, la datele de 15.02 și, respectiv,_, având loc cumpărări autorizate prin intermediul investigatorului sub acoperire. Urmărirea penală nu a relevat alte acte de trafic de droguri de risc și, în condițiile în care inculpatul era supravegheat, este rezonabil a se presupune că nu au mai avut loc alte tranzacții.
În aceste condiții, nu s-a mai putut aprecia că, la peste un an de zile de la momentul stopării voluntare a activității infracționale, ar exista un pericol concret pentru ordinea publică, de o asemenea intensitate încât să reclame luarea măsurii arestării preventive.
Pericolul pentru ordinea publică este un element concret, intim legat de starea de fapt și direct influențat de aceasta. Din acest punct de vedere, descoperirea faptei antisociale sau momentul relevării acesteia, de către organele de urmărire penală, sunt lipsite de semnificație. Există, cu alte cuvinte, pericol concret pentru ordinea publică, la momentul săvârșirii faptei și ulterior acestui moment, indiferent dacă se descoperă fapta, când se realizează aceasta sau dacă organele de urmărire penală aduc la cunoștință publică săvârșirea infracțiunii. Acest din urmă moment poate avea semnificații sub alte aspecte, unul dintre acestea constând în conștientizarea pericolului concret pentru ordinea publică, pericol, însă, preexistent.
Așa fiind, tribunalul a apreciat că, dacă cel în cauză nu prezenta un pericol concret pentru ordinea publică în urmă cu un an de zile, când activitatea sa infracțională era cunoscută de organele de urmărire, cu atât mai puțin prezintă un asemenea pericol în prezent, mai ales că, cel puțin aparent, acesta a pus capăt activității infracționale, din proprie inițiativă.
Inculpatul R. S. V. este cercetat pentru două acte materiale de comercializare de droguri de risc (rezină de cannabis), comise la 14 și, respectiv, _
, fapte recunoscute de cel în cauză. Acesta a relevat, însă, că inițiativa în vânzarea drogului a aparținut altei persoane (Tinca Lazăr), care i-a solicitat sprijin în găsirea unor clienți, versiunea inculpatului nefiind verificată.
Chiar dacă, sub aspect penal, versiunea prezentată nu are semnificație, cel în cauză urmând a răspunde pentru faptele sale, o eventuală confirmare a acesteia ar prezenta într-o altă lumină persoana inculpatului. Acest aspect este deosebit de important, deoarece pericolul concret pentru ordinea publică nu rezultă din pericolul social al faptei săvârșite și nici nu se confundă cu acesta, ci trebuie constatat pe baza altor împrejurări, privind, în principal, persoana inculpatului. Or, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are familie și prestează activități licite pentru obținerea veniturilor.
Pe de altă parte, ca și în cazul inculpatului O. F. A., cel puțin aparent - în cauză neexistând, la acest moment, probe care să contrazică susținerile sale - inculpatul R. S. V. a încetat activitatea infracțională din proprie inițiativă.
În fine, în cazul acestor doi inculpați, este de observat că, în cauză, nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a acestora ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, propunerea de arestare fiind întemeiată pe supoziția că aceștia ar putea să comită noi infracțiuni, pe faptul că astfel au dobândit venituri ilicite și că, în felul acesta, au lezat principiile morale ale societății.
În context, este de menționat că, în practica CEDO, în jurisprudența sa referitoare la art. 5 și 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, s-a statuat, în mod constant, că "detenția preventivă trebuie să aibă un caracter excepțional, starea de libertate fiind starea normală";.
Pe de altă parte, în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați, scopul măsurilor preventive, astfel cum este acesta precizat în cuprinsul art. 136 Cod procedură penală, poate fi atins și prin luarea unei măsuri mai puțin restrictive.
Pentru toate aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată, propunerea de arestare preventivă a inculpaților O. F. A. și R. S. V. și, constatând că, în cauză, sunt întrunite cerințele disp. art. 143 Cod procedură penală, în baza disp. art. 149 ind. 1 Cod procedură penală, rap. la art. 146 alin. 11 ind. 1 și art. 145 ind. 1 Cod procedură penală, a luat față de inculpați, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, pentru o perioadă de 30 de zile.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-D.I.I.C.O.T.- BIROUL TERITORIAL
BISTRIȚA-NĂSĂUD și inculpatul A. R. S. .
Primul recurent a criticat încheierea pe motiv că sunt întrunite cumulativ condițiile pentru luarea arestării preventive fiindcă inculpații intimați O. F. A. și R. S. V. au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați, pedeapsa prevăzută de lege pentru traficul de droguri de mare risc este mai mare de 4 ani închisoare, iar cercetarea lor în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică; a argumentat că astfel de infracțiuni au un impact negativ în conștiința membrilor comunității fiind de notorietate dezvoltarea fără precedent în
ultima perioadă a unor astfel de activități legate de droguri, precum și consecințele consumului acestor substanțe asupra tinerilor.
S-a susținut că primul inculpat intimat a săvârșit fapta în timp ce era judecat pentru infracțiunea de violare domiciliu și lovire comise tot în contextul unor activități legate de droguri, iar cel de-al doilea inculpat are antecedente penale fiind condamnat definitiv pentru complicitate la furt calificat și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a avea permis.
Inculpatul recurent A. R. S. a criticat încheierea prin care a fost arestat preventiv pe motiv că lăsarea sa în libertate nu constituie pericol concret pentru ordinea publică, arestarea fiind disproporționată; a învederat că nu poate fi considerat o persoană cu antecedente penale, din cauză că pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe s-a pronunțat încetarea procesului penal.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate, și a dispozițiilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
În mod justificat prima instanță a reținut că există indicii temeinice că inculpații ar fi comis infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, iar inculpatul intimat O. F. A. și pentru infracțiunea de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, pentru acte materiale - comise de către primul inculpat în luna septembrie 2011, două activități la sfârșitul toamnei-începutul iernii anului 2011; iar apoi câte un act material în februarie și martie 2012; pentru inculpatul A.
R. S. - trei acte materiale în octombrie 2012, unul în decembrie 2012 și două în martie 2013, iar pentru inculpatul R. S. V., două acte de vânzare către investigatorul sub acoperire, în luna ianuarie 2013.
În sarcina inculpatului A. R. S. s-a mai reținut comiterea infracțiunii de efectuare de operațiuni nelegale cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prev. de art. 16 alin.1 din Legea nr. 194/2011 comisă între toamna anului 2012 - în aprilie 2013, prin aceea că a cumpărat de la anumite persoane din
-Napoca diferite cantități de asemenea substanțe pe care le-a vândut în Bistrița.
În mod temeinic prima instanță a apreciat că sunt întrunite condițiile cazului de arestare prev. de art. 148 alin.1 lit. f Cod procedură penală doar pentru inculpatul A. R. S. fiindcă doar acesta prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Într-adevăr, în sarcina organelor de anchetă penală rezidă obligația dovedirii pericolului concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a oricărui individ cercetat pentru indiferent ce infracțiune, însă fără ca această obligație să poată fi considerată îndeplinită prin trimiterea la gravitatea infracțiunii dedusă din limitele mari de pedeapsă prevăzute de legiuitor sau prin susținerea creșterii fenomenului
infracțional ori a creșterii consumului de droguri în rândul tinerilor sau prin invocarea consecințelor unui asemenea consum.
În această ordine de idei este justificată analiza de către judecător a frecvenței ridicate a operațiunii de comercializare de droguri și de substanțe asimilate de către inculpatul A. R. S., aspect care coroborat cu lipsa unei activități lucrative a acestuia, în mod just conduc la concluzia că lăsarea acestuia în libertate chiar și prin luarea unei măsuri neprivative de libertate, nu ar înlătura pericolul pe care îl prezintă pentru ordinea publică.
Într-adevăr, Curtea apreciază ca și prima instanță că inculpatul A. R. S. prezintă riscul reiterării comportamentului infracțional, risc ce rezultă inclusiv din
împrejurarea că este singurul dintre cei trei inculpați care a vândut orice fel de substanță ce poate provoca efecte similare drogurilor de risc.
Față de aceste aspecte, evident, nu poate fi primită apărarea recurentului că arestarea sa ar fi disproporționată.
În mod temeinic prima instanță a analizat situația inculpaților intimați din care rezultă că inculpatul O. A. a vândut rezină de cannabis și a comis o
infracțiune de violare de domiciliu însă activitatea sa a fost stopată în urmă cu un an de zile.
Curtea apreciază că monitorizarea unui inculpat acuzat de comiterea unor infracțiuni grave și neluarea măsurilor în vederea tragerii la răspundere penală a acestuia nu poate justifica ca după o perioadă considerabilă de timp - raportat la frecvența inițială a comiterii faptelor să fie reactualizat - prin simpla acțiune procesuală a organelor de urmărire penală - pericolul concret inițial, fiindcă acest pericol trebuie raportat primordial la inculpat, apoi la faptă.
Inculpatul intimat R. S. nu poate fi considerat că prezintă un asemenea pericol pentru ordinea publică încât să fie arestat din moment ce a comis două acte materiale de comercializare cannabis la inițiativa altei persoane, acte pe care le-a recunoscut.
Aceste aspecte faptice referitoare la inculpații intimați coroborate cu desfășurarea unor activități lucrative de către aceștia nu conturează același pericol pentru ordinea publică ca și în situația inculpatului recurent A. R. S. .
Împrejurările concrete reținute de prima instanță la analiza oportunității luării măsurii preventive, astfel cum prevede art. 136 Cod procedură penală nu pot fi înlăturate prin invocarea în recurs a impactului negativ pe care îl au astfel de infracțiuni în conștiința membrilor comunității și nici condamnările anterioare suferite, deoarece cazul de arestare constând în existența recidivei a fost înlăturat de legiuitor, în baza jurisprudenței CE.
Așa fiind, în baza art 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge recursurile declarate ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art 192 alin 2și respectiv art 192 alin 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-D.I.I.C.O.T.- BIROUL TERITORIAL
BISTRIȚA-NĂSĂUD și inculpatul A. R. S. arestat în Arestul IPJ BISTRIȚA- NĂSĂUD împotriva încheierii penale nr. 29 din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Bistrița-Năsăud.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C. suma de 100 lei onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, av. M. Octavian, pentru inculpatul intimat R. S. V., ce se va avansa din fondul M. ui Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19 aprilie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
C. I.
V.
C.
,
I.
C.
M.
GREFIER
B. H.
Red.C.V./M.N.
5 ex./2_
Jud.fond.-P. A. D.
| ← Încheierea penală nr. 67/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 210/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
