Încheierea penală nr. 39/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR. _
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 39/C/A/2013
Ședința camerei de consiliu din data de 18 aprilie 2013 Instanța este constituită din :
JUDECĂTOR: L. C. GREFIER: C. B.
MINISTERUL PUBLIC este reprezentat prin: PROCUROR: ANEM. CIREAP
Pe rol este soluționarea propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., privind luarea măsurii arestării preventive față de inculpatul M. T., fiul lui
A. și F., născut la_ în comuna Mărișel, județul C., domiciliat în municipiul C. -Napoca, Calea Florești, nr.1, bloc T1, ap.56, fără forme legale in comuna Gilău, str. Principala nr.49, județul C. ,) CNP 1., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin.1 Cod penal, rap. la art.6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, în stare de reținere, asistat de apărătorul ales, av. B. Călin, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a procedat la verificarea identității inculpatului după care i s-a adus la cunoștință acestuia obiectul sesizării judecătorului de la Tribunalul Cluj, respectiv faptul că Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., a solicitat arestarea preventivă pentru o durată de 29 de zile, începând cu data de_ și până la_, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 254 alin.1 Cod penal, rap. la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.
Totodată instanța i-a adus la cunoștință inculpatului că față de ele a fost pusă în mișcare acțiunea penală, prin Ordonanța procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., din data de_, pentru săvârșirea infracțiunii de luarea de mită prev. de art. 254 al. 1 rap. la art. 6 din L. 78/2000, reținându-se sub aspectul stării de fapt că la data de 15 aprilie 2013, inculpatul a primit de la numitul M. V. suma de 10.000 lei, provenită de la denunțătorii Tomoș Voicu și Bîlc Călin, care au contribuit fiecare cu câte 5.000 lei, pentru ca inculpatul, în calitatea sa de director al Direcției Silvice C., în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să-i asigure lui M. V., angajat ca pădurar în
cadrul aceleiași direcții, stabilitate pe funcția deținută și rezultate favorabile la controalele efectuate bianual privind modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu precum și pentru a nu dispune sancționarea celor doi denunțători.
De asemenea i se aduce la cunoștință inculpatului că la_, prin Ordonanța procurorului de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., s-a dispus extinderea cercetărilor în ceea ce-l privește și schimbarea încadrării juridice, în sensul că inculpatul este cercetat și pentru alte acte materiale la infracțiunea de mai sus, comise în perioada septembrie 2012-aprilie 2013, reținându-se la încadrarea juridică a faptei și aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal.
I s-a adus la cunoștință inculpatului, că are dreptul să fie asistat pe tot parcursul acestei proceduri de către un avocat ales sau desemnat din oficiu, drept ce este materializat prin prezența în cauză a domnului av. B. Călin, care este apărătorul ales al inculpatului.
Domnul avocat Călin B. solicită instanței să permită soției inculpatului să fie prezentă în camera de consiliu pe parcursul acestei proceduri.
Judecătorul respinge această cerere amintindu-i domnului avocat că această procedură se desfășoară în camera de consiliu, accesul altor persoană la o astfel de procedură fiind limitat, și permițându-se să acceadă în camera de consiliu numai participanții activi la această procedură.
Judecătorul pune în vedere inculpatului că în această procedură are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lui. De asemenea i se aduce la cunoștință faptul că are dreptul de a da explicații și lămuriri judecătorului pe tot parcursul procedurii.
Întrucât inculpatul a precizat că dorește să dea declarație, judecătorul procedează la ascultarea acestuia, declarația sa fiind consemnată în procesul- verbal depus la dosar.
Reprezentanta Parchetului solicită eliberarea unei copii după declarația dată de inculpat azi în fața judecătorului, având în vedere că inculpatul nu a dorit să dea declarații în fața organelor de urmărire penală.
Judecătorul încuviințează această cerere.
Judecătorul întreabă participanții dacă mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții prealabile dezbaterii propunerii.
Atât reprezentanta Parchetului cât și apărătorul ales al inculpatului arată că nu mai au de formulat cereri sau de ridicat excepții.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în susținerea propunerii de arestare preventivă.
Reprezentantul Parchetului susține propunerea astfel cum a fost formulată în scris, solicitând instanței să dispună arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 18 aprilie 2013 și până la data de 16 mai 2013, arătând că sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.p.p., existând probe temeinice care confirmă bănuiala că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat precum și vinovăția inculpatului în comiterea acestora, ca și cele ale art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de modul în care inculpatul a acționat, de lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă prin desconsiderarea a ceea ce înseamnă actul de management al instituției Direcției Silvice C., de scopul urmărit, respectiv, obținerea unei sume însemnate de bani pentru folosul său personal.
De asemenea arată că, activitatea infracțională a inculpatului trebuie privită și în contextul mai larg al necesității combaterii corupției și al încercării de a preveni și combate orice act prin care imaginea instituțiilor publice reprezentative ar putea fi afectată.
Lipsa antecedentelor penale nu constituie o circumstanță de natură să conducă la atenuarea fermității în ce privește aplicarea măsurilor preventive și restrictive de libertate ce pot fi luate în cauză, aceasta fiind o cerință inerentă funcției pe care o ocupa și de care inculpatul s-a prevalat pentru pretinderea unui folos necuvenit. Nu poate fi acceptat ca, în fața unor astfel de infracțiuni, reacția autorităților să nu fie fermă și exigentă, fapta reținută în sarcina inculpatului fiind de natură să creeze impresia că, în schimbul unor sume de bani, se poate trece peste dispozițiile legii.
Mai arată că, această propunere este în deplină concordanță cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și a practicii Curții Europene, prin hotărârile pronunțate statuându-se constant că spețe de genul celei deduse judecății, comise de către subiecți speciali datorită funcției avute justifică și reclamă luarea măsurilor preventive, impunându-se intervenția fermă a organelor abilitate pentru a descuraja repetarea unor fapte similare. De asemenea, răspunde exigențelor instituite prin articolul 5 paragraful 1 lit. c CEDO întrucât există motive verosimile că inculpatul M. T. a comis infracțiunea pentru care este cercetat, privarea de libertate impunându-se pentru buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea arată că este surprinzătoare nonșalanța cu care inculpatul recunoaște primirea unei sume de bani importante, respectiv 10.000 lei, de la un subaltern care realizează venituri lunare de modeste de circa 800 lei, în baza unor relații de prietenie, așa cum afirmă inculpatul. Prin toate probele de la dosar se vădește existența unor practici vechi, în cadrul instituției conduse de către inculpat, de pretindere a unor sume de bani de la subalterni, practici preluate, din păcate și de către inculpat, care avea toate atribuțiile necesare, conform fișei postului de a aviza controalele dispuse, conform bunului său plac și "contribuției"; subalternilor.
Mai arată că inculpatul a încercat să sugereze pe parcursul declarației sale că este în relații de dușmănie cu cei doi denunțători, însă cu toate acestea nu își poate explica ce interese avea M. V. să dea declarațiile pe care le-a dat în fața organelor de urmărire penală, și care reprezintă indicii serioase în sensul comiterii faptei de către inculpat, în condițiile în care chiar inculpatul afirmă că era în relații de prietenie cu această persoană.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea propunerii formulate cu consecința luării măsurii arestării preventive față de inculpatul M. T. pe o durată de 29 zile cu începere de la data de_ până la data de_ .
Apărătorul ales al inculpatului M. T., solicită în principal, în temeiul prev. art.149/1 C.p.p., respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., iar în subsidiar, conform art. 1491al. 12 rap. la art. 146 al. 111Cod Procedură Penală, luarea față de inculpat a unei alte măsură preventive și anume aceea de a nu părăsi țara sau localitatea, conform art. 1451sau 145 Cod Procedură Penală. Face referire la faptul că, față de inculpatul pe care îl reprezintă, prin rezoluția din data de_, ora 12,00 s- a dispus începerea urmăririi penale, moment la care a fost pusă în mișcare și acțiunea penală, iar și abia după 2 zile, în data de_ s-a dispus reținerea sa, interval de timp în care inculpatul M. T., a mers la locul de muncă, după programul obișnuit, interval de timp în care ar fi avut posibilitatea să se sustragă de la urmărirea penală sau să fi zădărnicit aflarea adevărului prin influențarea unor martori, în condițiile în care acesta s-ar fi simțit vinovat, însă inculpatul nu simte un asemenea sentiment pentru că are conștiința datoriei împlinite, dimpotrivă el este cel care a dispus efectuarea tuturor controalelor necesare față
de cei doi denunțători, și nu a pactizat nici un moment cu aceștia.
De asemenea, referitor la probele și indiciile temeinice despre care vorbește Parchetul și aflate la dosar, arată că declarațiile denunțătorilor se contrazic între ele, după cum se contrazic și declarațiile succesive ale unuia și aceluiași denunțător. De exemplu denunțătorul M. V. nu are declarații constante, dorind să invoce contradicții flagrante, astfel cum acestea reies din cele aflate la dosarul cauzei la filele 28-31 și 32-35. Mai arată că procesul-verbal de redare a convorbirilor ambientale, confirmă xcele declarate astăzi de către inculpatul M. T. în fața judecătorului. De asemenea mai arară că starea de fapt prezentată de inculpat, în declarația sa, se coroborează cu declarația denunțătorului M. V., iar din actele de la dosar rezultă că inculpatul pe care îl apără, de câte ori a considerat că este nevoie, a dispus efectuarea de controale, existând semnătura lui în calitate de director pe scriptele aflate la dosar.
Solicită judecătorului să se aplece cu atenție asupra declarațiilor denunțătorului Tomoș Voicu, și mai ales asupra denunțului făcut de către acesta, din care reiese că organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la mai multe persoane, printre care, dar nu în primul rând este și inculpatul, și culmea, celălalt denunțător Bâlc Călin. Apoi din declarațiile acestui din urmă denunțător rezultă că numitul Morar a luat mită de ordinul sutelor de mii de euro, ori nun înțelege de ce în aceste condiții se află aici inculpatul pe care-l apără și nu acest domn Morar.
De asemenea mai arată că în privința actelor materiale comise în perioada septembrie 2012 și până la un moment anterior datei de_ nu există la dosar nici o probă, și de asemenea nu există nici măcar indicii. În privința actului material din data de_, există într-adevăr unele indicii, însă aceste indicii
nu duc și la o certitudine cu privire la fapta comisă, fiind foarte probabil să fie vorba despre infracțiunea de primire de foloase necuvenite și nicidecum despre infracțiunea de luarea de mită. Ori în privința infracțiunii de primire de foloase necuvenite, raportat la suma în discuție, și anume de 10.000 lei, care este o sumă modică, nu s-ar putea pune problema arestării preventive a inculpatului, cel puțin în opinia sa.
În susținerea celor de mai sus mai, depune la dosar Recomandarea nr.11
(80) a Comitetului de Miniștri către Statele Membre ale Uniunii Europene cu privire la detențiunea în așteptarea judecării, care a fost practic izvorul jurisprudenței CEDO și Încheierea nr.245 a Înaltei Curți de Casație și Justiție dată în dosarul nr._, prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă față de inculpatul Costiniu F., acuzat de săvârșirea infracțiunii de trafic de influență pentru suma de 260 mii euro, luându-se față de acesta o altă măsură preventivă mai puțin severă de cât cea a arestării.
De asemenea, mai depune la dosarul cauzei caracterizări privind pe inculpatul M. T. de la Direcția Silvică C., adică de la locul său de muncă, din partea Primăriei Gilău și de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și C. ului
- Sfânta Mănăstire "Acoperământul Maicii Domnului";- Localitatea Florești, județul C., și arată că inculpatul M. T. nu are antecedente penale, a dat dovadă că nu se va sustrage de la urmărirea penală, va colabora cu organele de urmărire penală, prezentându-se în fața instanței de judecată ori de câte ori va fi chemat.
Solicită ca judecătorul să aibă în vedere la luarea unei măsuri preventive față de inculpatul toate criteriile avansate de către Recomandarea mai sus amintită, printre care se numără și vârsta celui în cauză, poziția sa socio- profesională și caracterul său, care-l poziționează ca fiind un bun profesionist.
Mai dorește să arate că la dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că cercetarea inculpatului în stare de libertate ar prezenta vreun pericol pentru ordinea publică.
Din aceste considerente solicită respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive față de inculpatul M. T. .
Inculpatul M. T., având ultimul cuvânt, arată că nu se va sustrage de la urmărirea penală, se va prezenta în fața doamnei procuror ori de câte ori va fi chemat și va da declarații sincere despre situația existentă în cadrul instituției pe care o conduce.
J U D E C Ă T O R U L
Prin propunerea înregistrată la Tribunalul Cluj la data de_ sub dosar nr._, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. a solicitat arestarea preventivă a inculpatului M. Ș T. pentru o perioadă de 29 de zile începând cu data de_ și până la data de_, invocându-se dispozițiile art. 143 și ale art. 148 lit. f din Codul de procedură penală.
În motivarea propunerii se arată că prin rezoluția din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000, iar prin ordonanța procurorului din data de_ s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M. T., pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, reținându-se în esență că la data de 15 aprilie 2013, inculpatul a primit de la numitul M. V. suma de 10.000 lei, provenită de la denunțătorii Tomoș Voicu și Bîlc Călin, care au contribuit fiecare cu câte 5.000 lei, pentru ca inculpatul, în calitatea sa de director al Direcției Silvice C., în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să-i asigure lui M. V., angajat ca pădurar în cadrul aceleiași direcții, stabilitate pe funcția deținută și rezultate favorabile la controalele efectuate bianual privind modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu precum și pentru a nu dispune sancționarea celor doi denunțători, dintre care unul avea funcția de pădurar în cadrul instituției conduse de către inculpat, iar celălalt era șeful unui district din subordinea aceleiași instituții, precum și șeful direct al primului denunțător.
Prin Ordonanța din_ s-a dispus față de inculpatul M. T. extinderea urmăririi penale pentru alte acte materiale, și schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii aplicării art. 41 al. 2 Cod Penal, reținându-se în esență că în perioada septembrie 2012-aprilie 2013, în calitate de director al Direcției Silvice C., a pretins de la numiții Tomoș Voicu, Bîlc Călin și M. V. angajați ai aceleiași instituții în calitate de pădurari, sume cuprinse între 4.000 și
10.000 euro pentru ca în calitatea pe care o deține ca șef al instituției, încălcându-și atribuțiile de serviciu să le asigure stabilitatea în funcții, avizarea favorabilă a controalelor dispuse în cantoanele în care aceștia își exercită activitatea și neaplicarea de măsuri de sancționare disciplinară în pofida neregulilor constatate de echipele de control.
La aceeași dată inculpatul a fost reținut, pentru un termen de 24 de ore, cu începere de la ora 12,00.
S-a mai arătat în propunere că sunt îndeplinite toate condițiile pentru luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care la dosarul de urmărire penală există indicii că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat, acestea fiind în detaliu analizate, iar pe de altă parte, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a fost ascultat în fața judecătorului sesizat cu propunerea de arestare preventivă, însă a negat comiterea faptelor, susținând că niciodată anterior datei de_ nu a pretins, nu a primit și nu a acceptat promisiuni de bani sau de alte foloase de la denunțători sau de la alte persoane pentru a-și îndeplini sau a nu își îndeplini anumite atribuții de serviciu. Inculpatul a mai arătat că la data de_ a primit de la numitul M. V. suma de 10.000 lei, însă în considerarea unor vechi relații de prietenie, și fără ca între cei doi să existe la acel moment discuții legate de modul în care inculpatul ar urma să își îndeplinească, sau să nu își îndeplinească anumite atribuții de serviciu.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală precum și dispozițiile legale în materie, judecătorul reține următoarele:
Prin rezoluția din data de_ s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul M. T., la acel moment având calitatea de învinuit, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prev. de art. 254 al. 1 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000, iar prin ordonanța procurorului din data de_ s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M. T., pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni, reținându-se în esență că la data de 15 aprilie 2013, inculpatul a primit de la numitul M. V. suma de 10.000 lei, provenită de la denunțătorii Tomoș Voicu și Bîlc Călin, care au contribuit fiecare cu câte 5.000 lei, pentru ca inculpatul, în calitatea sa de director al Direcției Silvice C., în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să-i asigure lui M. V., angajat ca pădurar în cadrul aceleiași direcții, stabilitate pe funcția deținută și rezultate favorabile la controalele efectuate bianual privind modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu precum și pentru a nu dispune sancționarea celor doi denunțători, dintre care unul avea funcția de pădurar în cadrul instituției conduse de către inculpat, iar celălalt era șeful unui district din subordinea aceleiași instituții, precum și șeful direct al primului denunțător.
Prin Ordonanța din_ s-a dispus față de inculpatul M. T. extinderea urmăririi penale pentru alte acte materiale, și schimbarea încadrării juridice, în sensul reținerii aplicării art. 41 al. 2 Cod Penal, reținându-se în esență că în perioada septembrie 2012-aprilie 2013, în calitate de director al Direcției Silvice C., inculpatul a pretins de la numiții Tomoș Voicu, Bîlc Călin și M. V. angajați ai aceleiași instituții în calitate de pădurari, sume cuprinse între 4.000 și 10.000 euro pentru ca în calitatea pe care o deține ca șef al instituției, încălcându-și atribuțiile de serviciu să le asigure stabilitatea în funcții, avizarea favorabilă a controalelor dispuse în cantoanele în care aceștia își exercită activitatea și neaplicarea de măsuri de sancționare disciplinară în pofida neregulilor constatate de echipele de control.
Prin Ordonanța din_ emisă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., s-a dispus reținerea inculpatului M. T. pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de_ .
Potrivit art. 148 al. 1 din Codul de procedură penală măsura arestului preventiv se ia dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 și există vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 148 al. 1 lit. a-f din Codul de procedură penală.
Potrivit art. 143 se poate lua măsura arestului preventiv dacă sunt probe sau indicii temeinice că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală, iar conform art. 681din Codul de procedură penală sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârșit fapta.
În cauză au fost ascultați denunțătorii Tomoș Voicu și Bîlc Călin, precum și numitul M. V., care este persoana ce a remis inculpatului suma de
10.000 lei, după cum se mai află la dosarul de urmărire penală și procese verbale de redare a convorbirilor ambientale interceptate în conformitate cu prevederile legale, în baza autorizației provizorii date prin ordonanța procurorului, confirmată de către instanța competentă, procesul verbal de percheziție domiciliară din data de_ din care rezultă că, la domiciliul inculpatului M.
T. a fost găsită suma de 10.000 lei provenită de la denunțătorii Tomiș Voicu și Bâlc Călin precum și de la numitul M. V., sumă care, anterior, fusese supusă marcării criminalistice și consemnării seriilor de către organul de urmărire penală, precum și documente puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către Direcția Silvică C., inclusiv fișa postului pentru funcția de director precum și înscrisurile conținând rapoarte de control. De asemenea este de menționat sub acest aspect și declarația inculpatului care nu a putut furniza date neechivoce cu privire la natura sumei primite de către el de la subalternul său M. V., care, nota bene, realiza un salariu lunar de aproximativ 800 lei, dar care i-a dat inculpatului, fără ca acesta să-i solicite, așa cum afirmă însuși inculpatul, suma de 10.000 lei, în considerarea relațiilor de prietenie existente între cei doi, cu toate că o asemenea sumă reprezenta veniturile martorului M.
V. pe un an întreg.
Prin urmare în cauză există indicii și chiar probe care formează presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este cercetat. Desigur că nu vom discuta la acest moment valoarea probatorie a tuturor acestor date, deoarece ele pot fi completate pe parcursul urmăririi penale, dorim numai să subliniem că ele se constituie în indicii ce reprezintă un fundament suficient și necesar pentru luarea unei măsuri preventive cum este cea a arestării.
Mai trebuie să evidențiem faptul că indiciile predominante existente la dosarul cauzei se referă la actul material de primire a sumei de 10.000 lei de către inculpat, la data de_ și că pentru actele materiale presupus comise de către inculpat în perioada septembrie 2012 -_, sunt destul de contradictorii și contrariante datele furnizate de către organele de urmărire penală, ceea ce nu face mai puțin gravă bănuiala de comitere a unor fapte penale ce planează asupra inculpatului. Nu vom analiza însă aceste contradicții, sesizate de altfel și de către apărare, deoarece nu ne aflăm într-o procedură propice unui astfel de demers, constatând doar că ele există și mărginindu-ne să arătăm că ele pot fi lămurite pe parcursul urmăririi penale aflată încă în derulare.
În speță sunt întrunite și condițiile impuse de art. 148 lit. f din Codul de procedură penală pe de o parte pentru că pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care este cercetat inculpatul este mai mare de 4 ani închisoare, iar pe de altă parte pentru că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret pentru ordinea publică este denotat în primul rând de pericolul social abstract al faptei presupus comise de către inculpat, și reflectat în limitele de pedeapsă stabilite pentru o astfel de infracțiune și anume închisoare de la 3 la 15 ani, de natura și gravitatea faptei de comiterea căreia este bănuit chiar inculpatul, în condițiile în care se pare că ar fi pretins de la subalternii săi diferite sume de bani sau alte foloase pe perioada scursă după numirea sa în funcția de director al Direcției Silvice C., cu urmarea
ca inculpatul să le asigure denunțătorilor și făptuitorului M. V. stabilitate pe funcția deținută și rezultate favorabile la controalele efectuate bianual privind modul de îndeplinire a sarcinilor de serviciu precum și pentru a nu dispune sancționarea numiților Tomos Voicu și Bâlc Călin, dintre care primul avea funcția de pădurar în cadrul instituției conduse de către inculpat, iar celălalt era șeful unui district din subordinea aceleiași instituții, precum și șeful direct al primului denunțător. Mai mult inculpatul, în scopul mai sus amintit, și anume neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor sale de serviciu, se pare că ar fi primit de la numitul M. V., care a acționat și în numele celorlalți doi denunțători, suma de 10.000 lei.
Așa cum se arată și în propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C., din actele de la dosarul de urmărire penală și care furnizează datele ce se constituie în indiciile comiterii de către inculpat a faptei de care este bănuit, transpare faptul în cadrul Direcției Silvice
C. se manifestă o conduită profesională a angajaților acestei instituții care conduce la concluzia că se practica strângerea unor "cotizații"; în stil mafiot, plăți ce ar părea să fie făcute pentru asigurarea posturilor, funcțiilor și pentru acoperirea furturilor de material lemnos, activități ilicite în care s-ar părea că sunt implicați majoritatea angajaților acestei instituției, evident, sub
"oblăduirea"; și "protecția"; inculpatului, care este tocmai persoana ce ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor legale și la combaterea unor practici de acest gen.
Demn de amintit este și faptul că organisme mass media au informat opinia publică despre dezastrul existent în pădurile din țara noastră, dezastru ce este "administrat"; tocmai de către cei care au rolul și menirea de a proteja pădurea. Din această perspectivă este necesară stoparea fenomenului corupției din acest domeniu, ca din toate celelalte domenii, de altfel, așa încât imaginea instituțiilor publice reprezentative să nu mai fie afectată de astfel de fenomene.
Lipsa antecedentelor penale ale inculpatului până la vârsta de 58 de ani, nu constituie o circumstanță de natură să conducă la atenuarea fermității în ce privește măsurile restrictive - privative de libertate ce pot fi luate în cauză, aceasta fiind o cerință inerentă funcției pe care o ocupă și de care inculpatul s-a prevalat pentru pretinderea unui folos necuvenit.
Este real că la dosarul cauzei au fost depuse pentru inculpat diferite caracterizări, de la locul de muncă, de la primăria localității de domiciliu, de la un așezământ monahal, care vorbesc în termeni elogioși despre inculpat. Fără a contesta calitățile umane și profesionale ale inculpatului, pe care, desigur, că cei ce l-au cunoscut nemijlocit le pot sublinia odată în plus, credem însă că atitudinea ireproșabilă a inculpatului în societate și la locul de muncă, anterior comiterii presupusei infracțiuni, nu l-au determinat pe acesta să păstreze neștirbit un astfel de standard, și nu a fost suficient de inhibitoare pentru inculpat, în măsură să-l țină departe de orice tentații ilicite sau presupus ilicite. Ori din această perspectivă, nu este suficient să apreciem că respectul și stima
celor ce l-au cunoscut înainte de comiterea faptei pentru care este cercetat, îl fac pe inculpat să nu prezinte vreun pericol pentru ordinea publică.
Mai apreciem că cercetarea inculpatului în stare de libertate, ar genera un sentiment de insatisfacție și tulburare la nivelul percepției opiniei publice, putându-se concluziona că în cazul așa zisei infracționalități a "gulerelor albe";, organele statului nu acționează cu destulă fermitate, rigoare și consecvență.
Din perspectiva celor de mai sus, apreciem că interesului inculpatului, de a fi cercetat în stare de libertate, primează interesul larg al societății, potrivit căruia persoanele bănuite de fapte de corupție și care ocupă funcții publice importante, să fie aduse în fața organele competente și să fie cercetate eficient, ferm și echitabil, în vederea eradicării unor asemenea fenomene infracționale.
Potrivit art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală măsura arestului preventiv se ia pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori sustragerea inculpatului de la urmărirea penală. În speța de față sunt îndeplinite atât condițiile de legalitate cât și cele de oportunitate necesare luării unei astfel de măsuri, o astfel de consecință fiind evident în interesul bunei desfășurări a procesului penal și a administrării eficiente a actului de justiție, sens în care, în temeiul art.1491alin.9-11, art.150 Cod Procedură Penală, va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație
și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. și în consecință va dispune arestarea preventivă a inculpatului M. T. , fiul lui A. și F., născut la data de 7 octombrie 1955 în com. Mărișel, jud. C., domiciliat în mun. C. -Napoca, Calea Florești nr. 1, bl. T1, ap. 56, jud. C., fără forme legale în comuna Gilău, str. Principală nr. 49, jud. C., cetățean român, fără antecedente penale, CNP 1., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de_ și până la data de_ .
Potrivit art.192 al.3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
In temeiul art.1491alin. 9-11, art.150 Cod Procedură Penală, admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial C. și în consecință dispune arestarea preventivă a inculpatului :
M. T. , fiul lui A. și F., născut la data de_ în com. Mărișel județul C., dom. în C. Napoca str. Calea Florești nr. 1, bloc T1, ap. 56, fără forme legale în comuna Gilău str. Principală nr. 49 județul C., cetățean român, fără antecedente penale, CNP 1.
- pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 18 aprilie 2013 și până la data de 16 mai 2013.
Potrivit art.192 al.3 Cod Procedură Penală cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea propunerii de arestare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 24 de ore de la pronunțare cu reprezentantul D.N.A. și cu inculpatul.
Pronunțată în ședința publică din 18 aprilie 2013, ora 13:08.
JUDECĂTOR
L. A. C.
Red. L.A.C./3 ex./_
GREFIER
C. B.
| ← Încheierea penală nr. 32/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 220/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
