Încheierea penală nr. 41/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.41/R/2013
Ședința nepublică din data de 24 aprilie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: A. Ț.
Judecător: M. L. Judecător: S. T. Grefier: A. T.
S-a luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații P. G.
C. și S. M. S. , împotriva încheierii penale nr.31/C/A din_ pronunțată de Judecătoria Turda, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului.
La apelul nominal făcut în ședința nepublică, se prezintă inculpatul P. G.
, aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul desemnat din oficiu, av. Leahu M., cu delegație avocațială depusă la dosar și inculpatul S. M.
S., aflat în stare de arest preventiv, asistat de către apărătorul ales, av. SA Petrică, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror D. CRĂCIUNESCU.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, având în vedere că inculpații P. G. C. și S. M. S. sunt minori, declară ședința de judecată nepublică, sens în care solicită tuturor persoanelor care nu au legătură cu prezenta cauză să părăsească sala de judecată.
La întrebarea instanței, inculpații P. G. C. și S. M. S. declară că își mențin recursurile promovate în cauză împotriva încheierii penale nr.31/C/A din_ pronunțată de Judecătoria Turda.
În continuare, instanța aduce la cunoștință inculpaților faptul că, în această procedură este obligatorie ascultarea lor, însă au dreptul, potrivit art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, de a nu face nicio declarație, atrăgându-li-se totodată atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Inculpații P. G. C. și S. M. S. învederează instanței că înțeleg să se prevaleze de dreptul prevăzut de art.70 Cod procedură penală și nu doresc să facă declarații în fața instanței de recurs.
Având în vedere poziția procesuală a inculpaților, instanța întreabă participanții dacă sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Reprezentanta Ministerului Public și apărătorii inculpaților învederează instanței că nu au cereri de formulat ori excepții de ridicat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursurilor.
Apărătoarea inculpatului P. G. solicită instanței admiterea recursului formulat în cauză, casarea încheierii penale nr. 31/_ pronunțată de către Judecătoria Turda, iar în urma rejudecării cauzei, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată față de inculpat.
În susținerea recursului, învederează instanței că la dosar nu există nici o probă care să ateste că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică și că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, ci eventual ale infracțiunii de furt.
În concluzie, solicită instanței a dispune admiterea recursului și respingerea propunerii de arestare preventivă formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, apreciind că buna desfășurare a procesului penal poate avea loc și cu inculpatul în stare de libertate.
Apărătorul inculpatului S. M. S. solicită instanței admiterea recursului formulat în cauză împotriva încheierii penale nr. 31/_ pronunțată de către Judecătoria Turda, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă formulată față de cei doi inculpați.
În opinia sa, în cauză există anumite indicii cum că inculpați se fac vinovați de săvârșirea unei infracțiuni prevăzută de legea penală, însă nicidecum nu poate fi vorba de infracțiunea de tâlhărie, atâta timp cât nu există probe la dosar că inculpații ar fi sustras vreun bun din magazin sau că ar fi comis acte de violență în vederea păstrării bunului sustras. Învederează instanței că în cauză există o declarație de martor în care se arată că, inițial, martorul l-a văzut pe inculpat uitându-se la un produs, însă nu a văzut să îl sustragă, ca apoi martorul să revină și să arate că de fapt a văzut când inculpatul a sustras bunul respectiv. Solicită instanței a avea în vedere la soluționarea cauzei doar prima declarație a martorului, întrucât a fost luată chiar după petrecerea evenimentelor. Cu privire la declarațiile celorlalți martori audiați în cauză, solicită instanței a avea în vedere că aceștia sunt colegi cu partea vătămată.
De asemenea, învederează instanței că judecătorul instanței de fond nu a analizat deloc situația inculpatului minor, raportat la întreaga filozofie a Codului Penal care reglementează procedura arestării inculpatului minor.
Totodată, solicită instanței a avea în vedere că inculpatul face parte dintr-o familie dezorganizată, tatăl fiind decedat, iar mama se află la muncă în Franța, inculpatul aflându-se în grija bunicii.
În final, consideră că scopul procesului penal poate fi atins și cu cercetarea inculpatului în stare de libertate, sens în care în principal, solicită admiterea recursului și dispunerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în subsidiar, luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau țara, urmând ca inculpatul să respecte toate obligațiile care îi vor fi impuse de către instanță, cu mențiunea că deși inculpatul are trei sancțiuni administrative, nu este suficient ca să conducă la concluzia că prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentanta Ministerului Public solicită instanței respingerea ca nefondate a recursurilor formulate în cauză de către inculpații P. G. C. și
S. M. și menținerea încheierii penale nr.31/_ a Judecătoria Turda ca
fiind temeinică și legală sub toate aspectele, cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În opinia sa, nu este momentul să se discute despre încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina celor doi inculpați, însă dacă tot s-a adus în discuție, solicită instanței a avea în vedere că la dosar există chiar probe certe cum că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Este adevărat că inculpații P. G. C. și S. M. sunt minori, și că au o situație financiară mai precară, însă solicită instanței a avea în vedere că aceștia nu se află la prima confruntare cu legea penală și, totodată, că au sustras produse cosmetice din magazin, nu alimente.
În cauză sunt îndeplinite prevederile art. 143 C.pr.pen., sens în care arată că la dosar există probe care atestă vinovăția inculpaților, respectiv procesul- verbal de cercetare la fața locului, declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de recunoaștere, adeverința medicală a părții vătămate, declarațiile martorilor oculari care au văzut inculpații sustrăgând bunurile din magazin, ș.a.
Cu privire la prevederile art. 148 lit. f C.pr.pen., învederează instanței că teza I a articolului nu comportă nici un fel de discuție, întrucât inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 4 ani, iar în cauză există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Totodată, solicită instanței a avea în vedere și atitudinea oscilantă a inculpaților, gravitatea infracțiunii comise, pericolul social al faptei și pericolul social pentru ordinea publică.
În replică, apărătorul inculpatului S. M. S. precizează că din declarațiile martorilor nu rezultă că inculpatul ar fi fost văzut sustrăgând vreun produs de pe raft.
Inculpatul S. M. S., având ultimul cuvânt, solicită instanței a dispune cercetarea sa în stare de libertate, apreciind că a reacționat în acest mod întrucât s-a speriat.
Inculpatul P. G. C., având ultimul cuvânt, solicită instanței a fi cercetat în stare de libertate, apreciind că regretă tot ceea ce s-a întâmplat, însă și dânsul a reacționat în acest mod deoarece s-a speriat.
T R I B U N A L U L
Prin încheierea penală nr.31 din_ a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus, în baza art.149/1 al.9 rap. la art.160 /h al.3 și art.143, art.148 lit. f C.pr.pen., arestarea preventivă a inculpaților P. G. C.
, fiul lui G. și M. C., născut la data de_ și S. M. S. , fiul lui natural și Crucița, născut la data de_ , deținuți în prezent în Arestul IPJ Cluj, cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art.211 al. 1, al 2 lit. c, al. 2/1 lit. a C.pen, cu aplicarea art. 99 al.3 C.pen., în motivare arătându- se în esență, că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen. și că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termenul legal, cei doi inculpați care au criticat-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună respingerea
propunerii de arestare preventivă, arătând în motivare că lăsarea lor în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că, încadrarea juridică dată faptei este discutabilă în raport de mijloacele de probă aflate la dosar.
Analizând recursurile formulate de inculpați, în raport cu dispozițiile legale în materie și cu actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că acestea nu sunt fondate.
Aceasta deoarece, instanța de fond a apreciat în mod just că sunt întrunite cumulativ în cauză dispozițiile art.143 și art.148 lit. f C.pr.pen. întrucât, pe de o parte, în cauză există indicii temeinice că inculpații au săvârșit fapta reținută în sarcina lor iar pe de altă parte că sunt întrunite cumulativ cerințele prevăzute de art. 148 lit. f C.p.pen., existând probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul stării de fapt s-a reținut aceea că în data de_, aproximativ în jurul orelor 17,00, cei doi inculpați împreună cu Bălăuță M. au intrat în magazinul Penny Market din municipiul Turda, unde inculpatul P. G.
C. și-a introdus sub haină un șampon, iar inculpatul S. M. S. o vopsea de păr, după care s-au îndreptat spre casa de marcat, acesta din urmă având în mână, la vedere, o băutură energizantă.
Inculpatul P. G. C. a trecut de casa de marcat fără a achita produsul introdus sub haină și a ieșit afară din magazin unde l-a așteptat pe coinculpat, care a achitat doar băutura energizantă, la ieșirea din magazin fiind oprit de către agentul de pază F. Dumitru care i-a solicita să-l însoțească întrucât a fost vizionat cu ajutorul camerelor de luat vederi montate în magazin atunci când a introdus sub haină un produs.
Inculpatul S. a refuzat, după care l-a îmbrâncit pe agentul de pază, ținându-se de gât cu acesta, reușind să iasă din magazin. În afara magazinului inculpatul S. a încercat să-l lovească pe agentul de pază care s-a ferit, după care a scos spray-ul din dotare pe care l-a pulverizat în direcția inculpatului care a luat de pe jos o piatră și a aruncat-o înspre agentul de pază, lovindu-l parțial la frunte și în rama ochelarilor. În acest moment coinculpatul P. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în ceafă agentului de pază, acesta căzând la pământ, după care cei doi inculpați au fugit spre stația de autobuz.
În privința art. 143 C.p.pen., judecătorul cauzei a apreciat corect că din coroborarea probelor administrate până la acest stadiu al cercetărilor, respectiv adeverință medicală emisă de către Spitalul Municipal Turda care atestă că partea vătămată prezintă un traumatism cracio-cerebral acut cu plagă contuză, declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților, procesele verbale de cercetare la fața locului și planșa foto aferentă, procesele verbale de prezentare pentru recunoaștere din grup și planșele foto aferentă, declarațiile martorilor Bălăuță M. L., Oroian E. ia Ana, O. C. și procesul verbal de vizionare a înregistrării efectuate de către camera de vedere din interiorul magazinului) rezultă indicii suficiente în sensul comiterii de către inculpați a infracțiunii pentru care sunt cercetați, în ciuda poziției oscilante adoptate de aceștia cu privire la cele întâmplate în data de_ .
Drept urmare, considerăm că în mod just prima instanță a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.p.pen. referitoare la existența de probe și indicii temeinice ale săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală,
existând presupunerea rezonabilă că aceștia sunt autorii faptei pentru care sunt cercetați.
În același timp, tribunalul reține că inculpații nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiecare dintre aceștia fiind anterior sancționat cu amendă administrativă, inculpatul S. chiar de trei ori, însă în ciuda acestui fapt și-au continuat activitatea infracțională, natura infracțiunii comise, condițiile concrete ale săvârșirii ei, indicând o gravitate sporită a acesteia, fapt reflectat și în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor.
În acest context, reținând că pentru infracțiunea de tâlhărie pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, considerăm că sunt întrunite în mod cumulativ ambele cerințe cuprinse în art. 148 lit. f C.p.pen., deoarece din perspectiva circumstanțelor personale ale infractorilor, dar și față de periculozitatea faptei comise, apreciem că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, existând temerea justificată că, lăsați în libertate, aceștia vor continua să comită astfel de fapte antisociale, cu atât mai mult cu cât nu își au asigurate mijloace legale de subzistență.
Pentru aceste motive, concluzionând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit.b C.pr.pen. tribunalul urmează să respingă ca nefondate recursurile declarate de cei doi inculpați împotriva încheierii penale sus-menționate.
Conform art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (cuvenit av. Leahu M. ), sumă ce va fi avansată din FMJ.
Potrivit art.192 alin.2 C.pr.pen. instanța va obliga pe inculpatul P. G.
C. la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ( din care suma de 100 lei reprezintă onorariul apărătorului din oficiu) și pe inculpatul S.
C. la plata sumei de 50 lei, cu același titlu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații P. G. C., fiul lui G. și M. C., născut la data de_ și S. M. S. , fiul lui natural și Crucița, născut la data de_, deținuți în prezent în Arestul IPJ Cluj, împotriva încheierii penale nr.31 din data de_ a Judecătoriei Turda.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu cuvenit av. Leahu M., care se avansează din FMJ.
Obligă pe inculpatul P. G. C. la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat ( din care suma de 100 lei reprezintă onorariul
apărătorului din oficiu) și pe inculpatul S.
M.
C.
la plata sumei de 50
lei, cu același titlu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din _
.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
Ț. M. L. A. T.
S. T.
| ← Încheierea penală nr. 174/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 1330/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
