Încheierea penală nr. 483/2013. Inlocuirea masurii preventive
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ DOSAR NR. _
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
ÎNCHEIEREA PENALĂ nr. 483/2013
Ședința publică din data de 31 octombrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: L. A. C. Grefier: A. B.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulate de către inculpatul P. F. A. privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prev. de art. 145 Cod Procedură Penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul P. F. A., aflat în stare de arest preventiv în Arestul IPJ Cluj, asistat de apărător ales, av. Mincic Claudiu-Viorel, din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.
Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat de procuror D. M. P. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că la dosarul cauzei s-a depus dosarul de urmărire penală nr. 215/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Instanța aduce la cunoștința participanților faptul că prezentul dosar a fost repartizat în mod aleatoriu, prin sistemul ECRIS, completului VIII-F.
Instanța procedează la identificarea inculpatului P. F. A., fiul lui A. și C., născut la data de_ în Cluj-Napoca, jud. Cluj.
Apărătorul ales al inculpatului P. F. A., având în vedere stadiul procesual în care ne aflăm, respectiv inculpatul este cercetat încă în faza de urmărire penală, apreciază că ședința de judecată ar trebui să fie nepublică, mai bine zis să se desfășoare în camera de consiliu.
Reprezentanta Ministerului Public, arată că este de acord.
Instanța, respinge această cerere, având în vedere că din dispozițiile art. 139 alin. 1 C.p.p. nu rezultă dispoziții derogatorii de la normele generale.
Instanța, solicită apărătorului ales al inculpatului să precizeze dacă are în vedere un alt text de lege.
Apărătorul ales al inculpatului P. F. A., arată că din câte cunoaște și crede că opinia sa este îndreptățită, toate cererile care vizează măsura arestului preventiv în faza de urmărire penală se judecă în ședință nepublică, doar recursul este în ședință publică.
Instanța, apreciază că se impune dezbaterea cauzei în ședință publică.
În continuare, instanța întreabă pe apărătorului ales al inculpatului și pe reprezentanta Ministerului Public dacă au cereri de formulat sau excepții de invocat prealabile dezbaterii cererii privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura
obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prev. de art. 145 Cod Procedură Penală.
Reprezentanta Ministerului Public și apărătorul ales al inculpatului arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nefiind cereri de formulat sau probe de solicitat, instanța constată că cererea este în stare de judecată și acordă cuvântul participanților în dezbaterea judiciară a acesteia.
Apărătorul ales al inculpatului P. F. A., în temeiul art. 139 C.p.p. solicită instanței să admită cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi localitatea cu impunerea obligațiilor aferente prevăzute de Codul de procedură penală.
Arată că inculpatul este cercetat în prezent pentru săvârșirea a două infracțiuni: evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. 1 lit. b și delapidare cu consecințe deosebit de grave, iar în momentul în care s-a luat măsura arestului preventiv față de inculpat și ulterior a fost prelungită au fost avute în vedere anumite criterii. Practic, la acel moment s-a apreciat de către organul de urmărire penală și ulterior de către instanța de judecată că s-ar impune luarea măsurii arestului preventiv pe o perioadă de 29 zile întrucât în cauză ar urma să fie administrate alte probe, respectiv să vină din spațiul intracomunitar anumite documente vis-a-vis de persoanele care au ridicat autoturisme în numele societății, valoarea acestora, etc. Totodată, s-a apreciat în ultima încheiere de prelungire a duratei arestării preventive că s-ar justifica prelungirea duratei măsurii arestului preventiv întrucât ar urma să fie identificate multe alte persoane, respectiv cumpărătorii autoturismelor din România și eventualii intermediari care au procedat la vânzarea acestora. Din punctul său de vedere aceste argumente nu mai subzistă la momentul actual, practic în cursul zilei de ieri și în cursul zilei de astăzi, a avut posibilitatea împreună cu colegul său, care, de asemenea, îl asistă pe inculpat, să studieze întreg dosarul de urmărire penală, inculpatul aflându-se în faza procedurii prezentării materialului de urmărire penală. Din punct de vedere al parchetului nu s- ar impune în continuare audierea anumitor persoane și nu se mai impune a fi efectuate acele adrese.
În ceea ce privește adresele, solicită instanței să observe filele 265 și 266 din dosarul de urmărire penală din care rezultă foarte clar și din celelalte piese ale dosarului că timp de 3 luni de zile, deși s-a invocat în permanență acele răspunsuri care ar trebui să vină din Uniunea Europeană, nu s-a făcut din partea poliției sau a parchetului nicio adresă către societățile comerciale din străinătate pentru a prezenta respectivele documente. Ori, în atare condiții, în măsura în care nici nu s-a solicitat, nu avea cum să vină la dosarul cauzei vreun răspuns sau vreo adresă din care să rezulte persoana care s-a deplasat în străinătate.
În ceea ce privește cel de al doilea motiv, deși de la bun început s-a invocat complexitatea cauzei respectiv peste 400 de autoturisme vândute, cumpărători care ar fi trebuit să fie identificați, pe parcursul a 3 luni de zile, deși inculpatul a fost privat de libertate, au fost audiate 10 persoane din 400, întrucât organul de urmărire penală a apreciat că este suficient pentru a stabili corecta stare de fapt. Din cele 10 persoane, parchetul susține că inculpatul ar fi avut calitatea de administrator de fapt al societății pentru că nu este administratorul de drept, acesta fiind inculpatul Deaș A. care este cercetat în stare de libertate, la fel ca și Zubașcu L. Cornel, cealaltă persoană despre
care se apreciază că ar fi administratorul de fapt, deși ambii sunt cercetați pentru aceleași infracțiuni.
Crede că la dosarul cauzei ar fi trebuit să se regăsească anumite probe din care să rezulte care a fost contribuția inculpatului P. la derularea acestor operațiuni comerciale în cadrul societății. Arată că a expus pe larg în materialul depus la dosar în cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv declarațiile date de fiecare persoană. Martorul Mocanu, cel de la care s-a preluat societatea, arată că nu a discutat cu inculpatul P., toate discuțiile le-a purtat cu inculpatul Deaș A., acesta s-a prezentat la ORC și a semnat actele. Mai apoi, a fost invocată acea problemă cu sediul, s-a susținut că inculpatul P. s-ar fi ocupat de găsirea acelei locații și de purtarea tratativelor. A fost audiată la cererea apărării martora C. R. care a arătat că nu a purtat nicio discuție cu inculpatul P., toate discuțiile s-au purtat cu inculpatul Deaș A., declarația fiind dată în data de_ . Acestei martore i-au fost prezentate fotografii ale tuturor persoanelor învinuite în acest dosar, chiar și cea a inculpatului P. și cu certitudine aceasta a arătat că nu a discutat cu inculpatul P. aspecte legate de stabilirea sediului.
A treia problemă care este des invocată dar fără nici un suport probator este că inculpatul P. ar fi coordonat această activitate, respectiv el ar fi rezervat autoturismele în străinătate, el ar fi găsit cumpărătorii, el ar fi vândut autoturismele. Au fost audiați cumpărătorii acestor autoturisme, o parte dintre ei au cumpărat 5-6 autoturisme de la S.C. Herbal Wholesale S.R.L. și aceștia au arătat că nu îl cunosc pe inculpatul P. și nu au achiziționat de la acesta autoturisme, la fel și ceilalți martori. Cu toate acestea, vis-a-vis de acele indicii și probe cum să s-ar fi săvârșit infracțiunea de delapidare, se susține că inculpatul ar fi fost persoana care și-ar fi însușit suma de bani din contul societății. Ori, de esența infracțiunii de delapidare, din punctul său de vedere, trebuie să fie îndeplinită o primă condiție, respectiv societatea să fi avut disponibil bănesc. Există la dosarul cauzei extrasele de cont, declarația administratorului de drept Deaș, a contabilului Nazarie Vladimir, toți arată că în conturile societății nu au existat niciodată acele sume de bani, iar din audierea cumpărătorilor a rezultat 2 modalități în care aceste autoturisme erau aduse din străinătate. Prima modalitate: cumpărătorul din România apela la inculpatul Zubascu care îi punea la dispoziție o împuternicire din partea firmei semnată de către inculpatul Deaș, iar acel cumpărător se deplasa cu împuternicirea și cu copii după actele firmei în Germania, achita suma de bani direct vânzătorului din statul membru UE, iar la întoarcere pentru a putea înmatricula autoturismul pe el, apela la inculpatul Zubascu care îi completa o chitanță și o factură, fără ca inculpatul Zubascu să primească contravaloarea sumei înscrisă în factură ci doar un comision de 100 Euro. A doua modalitate: cumpărătorii se deplasau în Piața auto din Gilău unde luau legătura cu diverși intermediari și niciodată cu inculpatul P. cu care purtau discuții, intermediari care le predau factură și chitanță și intermediari cărora li se preda suma respectivă de bani.
În condițiile în care la dosarul cauzei nu există vreun intermediar care să fi spus că suma de bani primită în schimbul autoturismului i-a predat-o inculpatului P.
, iar celelalte sume de bani au fost predate vânzătorului din statul membru UE, apreciază că infracțiunea de delapidare nu are suport probator în spate și deși ne aflăm în această fază de urmărire penală, solicită instanței să observe că din toate
depozițiile persoanelor audiate până în prezent, nu rezultă nicidecum starea de fapt reținută în învinuire.
A doua infracțiune este legată de art. 9 alin. 1 lit. b din L. 241/2005 și respectiv nu ar fi fost declarate anumite operațiuni comerciale realizate. Cu privire la acest aspect, nu știe care ar putea fi vinovăția inculpatului P. în condițiile în care cel care ocupa de întocmirea actelor era inculpatul Zubascu, acesta a recunoscut că el a semnat toate facturile, la fel și chitanțele, după aceea le preda contabilului Nazarie Vladimir. Contabilul recunoaște și el că primea de la inculpații Deaș și de la Zubascu actele contabile și le înregistra în societate.
Raportat la momentul în care ne aflăm, apreciază că acele temeiuri avute în vedere inițial nu ar mai justifica menținerea măsurii arestului preventiv care este o măsură excepțională care trebuie luată doar în măsura în care se apreciază că este absolut necesar pentru buna desfășurare, pe viitor, a dosarului penal, privarea de libertate. Ori, dosarul penal este finalizat din punct de vedere al parchetului și de aceea apreciază că fiind vorba de o infracțiune economică cu un specific mai aparte, nu ar avea cum cercetarea inculpatului în stare de libertate să influențeze pe viitor procesul penal.
Solicită instanței să aibă în vedere și faptul că inculpatul este o persoană fără antecedente penale, are o familie legal constituită. La dosarul cauzei a depus certificatul de handicap al copilului minor, acesta suferă de boala oaselor de sticlă și are nevoie în permanență de un însoțitor, după cum rezultă din adresa eliberată de Primăria com. Feleacu acest însoțitor a fost desemnat în persoana inculpatului P. .
Nu în ultimul rând, el nu vede de ce se face discrepanță între cele patru persoane acuzate în acest dosar, care au aceeași încadrare juridică, în sarcina cărora se rețin aceleași infracțiuni, două cercetate în stare de libertate, iar unul în stare de arest preventiv, din considerente pe care nu le cunoaște.
Pentru aceste motive și pentru cele exprimate în scris, apreciază că în continuare buna desfășurare a procesului penal poate fi realizată și cu inculpatul în stare de libertate, motiv pentru care solicită admiterea cererii.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită instanței să respingă cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv formulată de inculpat întrucât temeiurile nu s- au schimbat și au rămas aceleași.
Arată că s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului și s-a dispus prelungirea acestei măsuri la cererea parchetului având în vedere dispozițiile art. 148 lit. f și d
C.p.p. Instanțele în mod succesiv au reținut că sunt incidente ambele temeiuri, respectiv faptul că, față de inculpat, nu numai că s-a început urmărirea penală dar a și fost condamnat pentru fapte de evaziune fiscală, iar în ceea ce privește art. 148 lit. f
C.p.p. s-au reținut atât limitele de pedeapsă mai mari de 4 ani cât și pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă atât faptele pentru care este cercetat inculpatul și persoana acestuia.
S-a avut în vedere amploarea și gravitatea activității desfășurate de inculpat alături de ceilalți coinculpați, numărul mare de acte infracționale, caracterul continuat al acestor activități și intervalul relativ mare de timp în care s-au desfășurat, prejudiciul cauzat prin activitățile infracționale fiind mai mare de 1 milion de Euro, urmând a se stabili la un moment dat exact care este valoarea acestuia.
Prin urmare, consideră că temeiurile nu s-au schimbat, subzistă în continuare și solicită instanței să respingă cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În replică, apărătorul ales al inculpatului P. F. A., vis-a-vis de incidența disp. art. 148 lit. d C.p.p., arată că reprezentanta parchetului spune că inculpatul a fost condamnat însă nu spune că la momentul actual acesta este achitat de către Curtea de Apel Cluj iar cauza se află în stadiul de recurs pe rolul Î. . Mai există acea prezumție de nevinovăție și nu crede că, faptul că o persoană a fost acuzată la un moment dat pentru săvârșirea unei fapte penale constituie temei pentru incidența acestui articol. Practic, dacă am merge pe interpretarea parchetului orice persoană care în trecut a mai fost cercetată și dacă s-a început urmărirea penală, iar în prezent ar fi cercetată pentru o nouă faptă, automat art. 148 lit. d C.p.p. ar fi incident. A depus în recurs interpretarea dată de către Î. și Curtea de Apel București care a reținut că acest temei prev. de art. 148 lit. d C.p.p. este incident în măsura în care față de inculpat s-a început urmărirea penală pentru fapta pentru care este cercetat, iar cercetat în stare de libertate a comis alte infracțiuni sau există suspiciunea că a comis alte infracțiuni vis-a-vis de fapta care face obiectul dosarului penal. Aceasta este interpretarea care trebuie să se dea art. 148 lit. d C.p.p. și nu antecedența inculpatului pentru că ar însemna că orice persoană condamnată în trecut sau cercetată în vreun fel, în măsura în care ar avea un alt dosar pe rol să fie judecată până la finalizarea procesului în stare de arest.
Dacă singurele argumente care justifică menținerea măsurii arestului preventiv sunt fapta, complexitatea, activitatea derulată pe un mare interval de timp, aceste aspecte sunt incidente în cazul tuturor inculpaților cercetați în cauză, de ce doi inculpați sunt în stare de libertate pentru aceeași faptă, pentru același interval de timp, pentru aceeași complexitate a dosarului, cu același prejudiciu, iar inculpatul P. este în stare de arest preventiv.
Apreciază că nu se mai justifică menținerea măsurii arestului preventiv și că acele obligații impuse de legiuitor în art. 145 C.p.p. sunt mai mult decât suficiente, instituie un control foarte strict asupra inculpatului și asigură pe viitor imposibilitatea acestuia de a lua legătura cu anumiți martori, de a depăși o anumită rază teritorială, de a influența în vreun fel ancheta, practic, toate acele obligații impuse de legiuitor sunt suficiente pentru cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Inculpatul P. F. A., având ultimul cuvânt, solicită instanței să fie cercetat în stare de libertate, considerând că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Cluj la data de_ sub numărul de dosar_, inculpatul P. F. A. a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, deoarece temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri s-au schimbat.
În motivarea cererii sale, inculpatul face o analiză detaliată a anumitor mijloace de probă, arătând că nici unul din acestea nu susțin participarea inculpatului la comiterea faptelor de care este acuzat, dimpotrivă, aceste probe pledează pentru
existența unor evidente indicii de vinovăție față de ceilalți doi inculpați cercetați în cauză, față de care nu s-a luat însă măsura arestării preventive, fiind cercetați în stare de libertate.
Din actele dosarului, instanța reține următoarele:
Prin încheierea penală nr. 81/C/_ a Tribunalului Cluj, a fost admisă propunerea formulată de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. 215/P/2013 și în consecință, în temeiul art.149/1 C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. d și f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului
P. F. - A., pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 13 august 2013 și până la data de 10 septembrie 2013 inclusiv.
În sarcina inculpatului s-a reținut, în esență, că, în perioada martie 2012 - octombrie 2012, în mod repetat și la scurte intervale de timp, în executarea aceleiași rezoluții infracționale, în coautorat cu alți inculpați, în calitate de administrator de facto al SC HERBAL WHOLESALE SRL și ocupându-se în concret de achiziții intracomunitare de autoturisme second - hand și revânzarea acestora pe piața internă, a omis să evidențieze în actele contabile ale societății comerciale sus indicate și în alte documente legale o parte din tranzacțiile comunitare efectuate, cauzând astfel bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 647.175 lei reprezentând TVA neînregistrat, nedeclarat și nevirat respectiv că și-a însușit, în aceeași calitate, din patrimonial societății comerciale sus indicate sumele colectate și evidențiate cu titlu de TVA, în cuantum de 4.568.131 lei, aferente unei alte părți de achiziții intracomunitare și revânzărilor pe piața internă, pentru care a evidențiat și colectat taxa pe valoare adăugată însă nu a virat-o la bugetul de stat consolidat.
Ulterior măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită succesiv cu câte 30 de zile, prin încheierile penale nr. 88/C/_ și respectiv 98/C/_, durata arestului preventiv al inculpatului urmând să expire la data de_ .
Potrivit art. 139 al. 1 Cod Procedură Penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile ce a determinat luarea măsurii.
Din analizarea motivelor pe care se întemeiază cererea de înlocuire formulată de către inculpat, reiese că acesta, prin apărătorii săi, face o analiză de detaliu a acelor probe care-i sunt favorabile inculpatului, ignorându-le pe altele. Majoritatea acestor probe sunt contemporane momentelor la care s-a luat măsura arestării preventive, sau a celor la care această măsură a fost prelungită. Alte probe sunt ulterioare acestor momente. Cu toate acestea nu se poate afirma că temeiurile care au determinat luarea și mai apoi prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului s- au schimbat, deoarece în continuare există probe care confirmă bănuiala că inculpatul ar fi comis faptele pentru care este cercetat, și despre care apărarea nu vorbește deloc, cum sunt declarațiilor celorlalți doi inculpați cercetați în cauză, Deaș A. R. și Zubașcu Cornel, sau declarațiile martorilor Nazarie Vladimir, Mocanu Aurelian, Georgiu Minodora, C. R., Salanță A., Albert Jozsef, Nagy Tabita, Fodor Mihali, Hegyi Zoltan, Iorga Petre, Svitacovski L., V. V., Pârjol Călin, Racolța
I. el, ori raportul de inspecție fiscală încheiat la data de_ de către DGFP Cluj, Decizia de impunere emisă de către DGFP Cluj, procesul verbal încheiat de către Garda Financiară Secția Cluj, raportul privind informațiile primite prin sistemul VIES referitoare la livrările intracomunitare declarate de către toți contribuabilii din
țările membre către SC HERBAL WHOLESALE SRL, informațiile furnizate de către ORC de pe lângă Tribunalul Cluj, actele contabile, etc.
Credem că nu este acum momentul să facem o analiză de detaliu a probațiunii administrate până în acest moment procesual, deoarece într-o asemenea procedură instanța doar "pipăie"; fondul cauzei, cu toate acestea putem spune fără echivoc că în cauză există indicii și probe care conturează bănuiala că inculpatul ar fi comis fapte prevăzute de legea penală.
Pe de altă parte, dar în aceeași ordine de idei, în cauză este prezent și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod Procedură Penală, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din gravitatea faptelor reținute în sarcina acestuia, caracterul continuat al infracțiunilor cercetate și intervalul relativ îndelungat de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, interval de timp în care față de inculpat se demarau procedurile legale determinate de trimiterea sa în judecată prin Rechizitoriul emis în dosarul de urmărire penală nr. 260/P/2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Nu putem să nu remarcăm că gravitatea faptelor este descrisă și de aspectul că inculpatul petent și ceilalți doi inculpați cercetați în cauză au conceput o modalitate laborioasă de organizare și comitere a faptelor, prin păstrarea "colaboratorilor"; avuți în desfășurarea activității desfășurate prin intermediul societății comerciale
"VICENZA DI PIU"; SRL, soldată cu trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriu mai sus menționat. În același timp inculpatul și-a continuat activitatea ilegală, prin intermediul SC HERBAL WHOLESALE SRL, instituindu-l ca asociat și administrator al acestei firme pe inculpatul Deaș A. R., față de care s-a angajat, potrivit susținerilor acestuia, că dacă vor fi probleme îi va angaja un avocat și față de care inculpatul a susținut încă de la început că nu intenționa să evidențieze în contabilitate toate operațiunile comerciale desfășurate.
Apreciem că în cauză subzistă și temeiul prev. de art. 148 lit. d Cod Procedură Penală pentru toate considerentele reținute de către judecătorul care a dispus arestarea preventivă a inculpatului, și pe care nu le mai reluăm, dar pe care ni le însușim întocmai.
Pentru toate considerentele mai sus reținute, în temeiul art. 139 al. 1 Cod Procedură Penală tribunalul va respinge cererea formulată de către inculpatul P. F.
, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prev. de art. 145 Cod Procedură Penală.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
În temeiul art. 139 al. 1 Cod Procedură Penală respinge cererea formulată de către inculpatul P. F. A., fiul lui A. și C., născut la data de_ în
Cluj-Napoca, jud. Cluj, CNP 1., fără antecedente penale, în prezent aflat în Arestul IPJ Cluj, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu prev. de art. 145 Cod Procedură Penală.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod Procedură Penală obligă inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 50 lei.
Fără cale de atac, potrivit art. 1403al. 1 teza finală Cod Procedură Penală.
Pronunțată în ședința publică din data de 31 octombrie 2013, în lipsa inculpatului.
PREȘEDINTE
A. C.
GREFIER
B.
Red. L.A.C./3 ex./_
| ← Decizia penală nr. 66/2013. Inlocuirea masurii preventive | Decizia penală nr. 948/2013. Inlocuirea masurii preventive → |
|---|
