Încheierea penală nr. 57/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
Dosar nr. _
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ NR.57/R/2013
Ședința publică de la 05 Iunie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE R. M.
Judecător L. F. Judecător L. -A. C. Grefier L. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către inculpatul recurent P.
A. împotriva încheierii penale nr.39 din_ pronunțată de Judecătoria Turda, având ca obiect propunere de arestare preventivă a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.) cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la furt calificat în concurs real cu furt calificat, fapte prev. și ped. de art. 20 rap. la art. 208 al. 1, 209 al. 1, lit. g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1, lit. a și b Cod penal și art. 208 al. 1, 209 al. 1, lit. g,i, Cod penal, cu aplicarea art. 37 al. 1 lit. a și b Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
La apelul nominal facut în cauză se prezinta inculpatul-recurent P. A.
, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, av.A.
I. Iuga,cu delegație avocațială depusă la dosar.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj este reprezentat prin procuror G. PRUNEAN.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, la întrebarea instanței inculpatul recurent arată că își menține recursul declarat în cauză și este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
De asemenea, arată că arata ca înțelege să își mențină declarațiile date anterior în fața organelor de politie si în fața procurorului iar în această fază procesuală nu dorește să facă alte declarații suplimentare
Instanța întreabă participanții dacă sunt alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a recursului.
Apărătorul inculpatului recurent P. A., susține recursul formulat în cauză, solicită admiterea acestuia, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului și în consecință a se dispune punerea în libertate a inculpatului. Apreciază că desfășurarea procesului penal poate să aibă loc si cu inculpatul în stare de libertate raportat la faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră în fața organelor de urmărire penală, a recunoscut fapta și mai mult prejudiciul mic a
fost în totalitate recuperat. Precizează faptul că într-adevăr inculpatul recurent a fost de curând liberat condiționat din penitenciar, însă inculpatul a săvârșit aceste fapte din necesitate, din lipsa celor necesare traiului de zi cu zi, nu are un loc de muncă, astfel că nu poate fi vorba de un pericol ridicat, în opinia sa, societatea de fapt poartă responsabilitatea că astfel de persoane nu sunt ajutate să se reintegreze în societate. Totodată solicită acordarea onorariului avocațial din FMJ.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea recursului declarat de către inculpatul recurent P. A., ca nefondat, instanța de fond în mod corect a admis propunerea Parchetului de arestare preventivă a inculpatului, acesta fiind cercetat pentru infracțiunea de tentativă la furt și furt calificat. Apreciază că se impunea arestarea inculpatului întrucât sunt îndeplinite condițiile de la art. 143 Cod penal si art. 148 lit.f Cod penal, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este cercetat este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea comiterii faptelor, împrejurările reale precum și circumstanțele personale ale inculpatului, faptele fiind comise în condițiile recidivei, în cursul liberării condiționate, dând dovadă de perseverență infracțională în comiterea unor fapte similare.
Inculpatul recurent P. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursului penal de față, reține că prin încheierea penală nr. 39/_ pronunțată de Judecătoria Turda în dosarul nr._, în baza art. 149 ind.1 al.9 Cpp, art. 136 Cpp, art.143 al.ult. Cpp, art.68 ind.1 Cpp, art.148 lit. f Cpp a fost admisă propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Turda și pe cale de consecință, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P.
A., cercetat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de furt calificat în concurs real, prev. de art. 208 alin. 1 C.pen., rap. la art. 209 alin. 1 lit. g și i C.pen., din care una rămasă în forma tentativei, pentru 29 de zile incepand cu data de_, pana la_ .
În motivare, instanța de fond a reținut în esență că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune prevenția, atât sub aspectul indiciilor temeinice de vinovăție, cât și sub aspectul pericolului social concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta-o pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs oral inculpatul.
În motivarea orală a recursului, inculpatul prin apărător a susținut că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum impun cerințele art. 148 lit. f C.pr.pen.
Analizând recursul declarat pe baza actelor și lucrărilor dosarului și a normelor legale incidente, tribunalul constată că acesta nu este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Prima instanță a pronunțat o soluție temeinică, având la bază o analiză judicioasă a materialului probator aflat la dosar. Fără a reitera considerentele
care au stat la baza pronunțării încheierii de arestare preventivă, pe care tribunalul le însușește în totalitate, ne vom raporta strict la motivele invocate de inculpatul recurent, sub aspectul pericolului social concret pe care lăsarea lor în libertate ar prezenta-o pentru ordinea publică.
În Codul de procedură penală, nu se definește noțiunea de ";pericol concret pentru ordinea publică, rolul de a decela conținutul acestei noțiuni revenind doctrinei și jurisprudenței.
Doctrina definește pericolul pentru ordinea publică drept temerea că odată pus în libertate inculpatul ar comite noi fapte penale, ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al faptei ca trăsătură esențială a infracțiunii, totuși acestea prezintă puncte de interferență, astfel că practica judiciară a conturat punctul de vedere majoritar că pericolul concret pentru ordinea publică se apreciază atât în raport de datele referitoare la persoana inculpatului, cât și de datele referitoare la faptă, adică natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea concretă de săvârșire a acesteia, precum și rezonanța socială negativă produsă în comunitate ca urmare a săvârșirii faptei.
Prin raportare la aceste criterii, magistratul este chemat a pune în balanță dreptul inculpatului la libertate individuală, pe de o parte, și necesitatea protecției ordinii publice împotriva unui pericol concret pe care l-ar prezenta lăsarea acestei persoane în libertate, pe de altă parte.
Aplicând aceste criterii la situația inculpatului P. A., tribunalul
reține că pericolul social concret pe care lăsarea acestuia în libertate îl prezintă pentru ordinea publică derivă atât din pericolul social abstract al faptei reținute în sarcina sa (acesta fiind unul ridicat ținând cont că într-o singură noapte a comis două acte materiale de furt din magazine prin escaladare și efracția încuietorilor, după toate aparențele activitatea infracțională fiind stopată numai ca urmare a alertării organelor de poliție, precum și prin prisma naturii bunurilor sustrase- în marea lor majoritate băuturi alcoolice, țigări și dulciuri- bunuri cu șanse mari de valorificare la prețuri convenabile, ceea ce exclude teza înaintată de apărătorul inculpatului referitoare la necesitățile proprii de consum ale inculpatului și dimpotrivă, reflectă tendința inculpatului de procurare a mijloacelor de existență prin înstrăinarea valorilor patrimoniale aparținând altor persoane), cât mai ales din datele care îl caracterizează pe inculpat, din analiza fișei de cazier a inculpatului rezultând că acesta s-a specializat în săvârșirea de infracțiuni îndreptate împotriva patrimoniului, săvârșind prezentele fapte la scurt timp după liberarea condiționată de la data de_ .
Pe cale de consecință, lăsarea inculpatului în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, datorită naturii și gravității faptelor săvârșite, precum și a datelor care caracterizează persoana inculpatului, de natură a genera un sentiment de teamă și insecuritate socială, având în vedere multitudinea faptelor de aceeași natură săvârșite în cursul unei perioade reduse de timp.
Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat împotriva încheierii penale nr. 39/_ a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr._ .
Va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul avocațial din oficiu cuvenit av. A. I. Iuga, care se avansează din FMJLC.
Va obliga inculpatul la plata către stat a sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul P. A., fiul lui Iosif și I., ns._, în prezent deținut în Arestul IPJ Cluj, împotriva Încheierii penale nr. 39 din data de_ a Judecătoriei Turda.
În baza art. 189 alin. 1 C.pr.pen., stabilește în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. A. I. Iuga, care se va avansa din FMJLC.
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă inculpatul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, sumă care include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
R. M. L. F. L. C.
GREFIER
L. B.
LF/LF/3 ex/_
Jud. fond- C. C.
| ← Încheierea penală nr. 70/2013. Propunere de arestare... | Încheierea penală nr. 1298/2013. Propunere de arestare... → |
|---|
