Încheierea penală nr. 58/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR. _

ÎNCHEIERE PENALĂ NR. 58/R/2013

Ședința publică din 17 ianuarie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE	: M.	R.	, judecător
JUDECĂTORI	: A.	D.	L.
	: M.	B.
GREFIER	: L.	A.	S.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. reprezentant prin Doru Dobocan, procuror
S-au luat spre examinare recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGA. ZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL C., de inculpatul J. L. D.
și de către inculpatul C. L. C. împotriva încheierii penale nr. 4/CC din data de 10 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind soluționarea propunerii de arestare preventivă a inculpaților:
- J. L. D. , cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, împreună cu art. 33 lit. a Cod penal;
- Z. A. , cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal;
- F. M. A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și
- C. L. C. , cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., art. 194 alin. 1 Cod penal, art. 329 alin. 1 Cod penal și art. 42 alin. 1 și 3 și 44 din Legea nr. 161/2003, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, împreună cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal efectuat în ședință publică se constată că se prezintă inculpata Z. A., asistată de apărător ales, avocat Baciu L., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 33 ), inculpatul J. L. D., în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Cherteș D. -S., din cadrul Baroului C.

, cu delegație la dosar ( f. 21 ), inculpatul C. L. C., în stare de arest, asistat de avocat E. C. Țicudean în substituirea apărătorului ales, avocat Sabadîș M. -G., ambele din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar ( f. 34, 35 ) și inculpatul F. M. A., asistat de apărător ales, avocat Onofrei C.

L., din cadrul Baroului C., cu delegație la dosar ( f. 39 ), lipsă fiind apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați, respectiv avocat Mititelu M. l-Anghel, Nuț Corneliu Tudor și M. L., toți din cadrul Baroului C., cu delegații la dosar ( f. 36, 37, 38 ).

Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care,

Instanța constată că inculpații Z. A., J. L. D., C. L. C. arată că nu doresc să dea declarații, iar inculpatul F. M. A. arată că își menține declarația dată anterior în fața judecătorului Tribunalului C. .

Nefiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Reprezentantul M. ui P., în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. b Cod procedură penală, solicită casarea încheierii penale nr. 4/_ a Tribunalului

C., admiterea recursului și, pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună admiterea propunerii de arestare preventivă formulată de D.I.I.C.O.T. față de inculpații Z. A. și F. M. A. pentru următoarele motive:

Astfel, apreciază că încheierea penală nr. 4/_ a Tribunalului C. prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă în ceea ce privește pe inculpații Z. A. și F. M. A. este netemeinică, în cauză, față de ambii

inculpați fiind întrunite condițiile necesare pentru luarea acestei măsuri, respectiv atât cele prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit

infracțiunile pentru care sunt cercetați, precum și dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumat a fi săvârșite de către inculpați este mai mare de 4 ani închisoare și cercetarea lor în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce privește pe inculpatul F. M. A. este incident și temeiul prevăzut de art. 148 lit. b Cod procedură penală, în sensul că acesta a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin distrugerea unor mijloace de probă.

Așa cum s-a arătat în propunerea de arestare preventivă, s-a explicat care sunt mijloace de probă și indiciile care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 pentru inculpata

Z. A. și infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 Cod penal, în ceea ce privește pe inculpatul F. M. A., ambele în formă continuată.

De asemenea, în propunere au fost arătate elementele care susțin teza penală prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală în ceea ce privește pe ambii inculpați, respectiv art. 148 lit. b Cod procedură penală în ceea ce-l privește pe inculpatul F. M. A. .

În încheierea penală recurată, apreciază că instanța fondului se limitează în ceea ce-l privește pe inculpat, în motivarea respingerii propunerii de arestare preventivă, să arate că în situația inculpatului rolul acestuia în racolarea, deplasarea și cazarea părților vătămate este de circumstanță și decurge din poziția sa de prieten al inculpatului J. L. D. față de care instanța a dispus luarea măsurii arestării preventive, implicat activ în activitățile ilegale menționate anterior.

Cu privire la inculpatul F. M. A., instanța fondului a motivat că, în condițiile în care, ulterior efectuării percheziției, i s-a adus la cunoștință învinuirea pe care a recunoscut-o, transmiterea SMS-urilor respectiv resetarea contului de facebook și a telefonului mobil au fost făcute sub impactul desfășurării percheziției domiciliare fără intenția împiedicării procedurilor legale, iar dacă o astfel de intenție a existat, prin poziția procesuală manifestată, inculpatul a înțeles să revină asupra atitudinii inițiale.

Apreciază că în privința acestui inculpat, în mod netemeinic, instanța de fond a reținut o participare doar de circumstanță și numai în ceea ce privește exploatarea părții vătămate Chereși Ana M. .

Fără a atinge fondul cauzei, susține și consideră că din actele dosarului rezultă fără dubiu implicarea activă a inculpatului în exploatarea părților vătămate Chereși Ana M., M. M. C. și B. B. .

Pe lângă faptul că inculpatul cunoștea aceste părți vătămate, care au fost induse în eroare cu privire la activitatea pe care urmau să o desfășoare, aspect care rezultă din declarațiile acestora că vor lucra în restaurant ca ospătar sau în restaurante de lux, în locul în care au fost exploatate aceste părți vătămate a avut supravegherea permanentă a acestora, au raportat inculpatului J. L. D., dar și altor persoane, despre atitudinea, comportamentul și activitățile părților vătămate.

De asemenea, în situația în care acestea nu au desfășurat activități care să producă sumele de bani așteptate, au avut ca urmare convorbiri telefonice aflate la dosarul cauzei prin care atât inculpatul J. L. D., cât și alte persoane, le- au amenințat pe aceste părți vătămate, solicitându-le să desfășoare activitatea de prostituție pentru producerea sumelor de bani.

Mai mult, în ceea ce privește pe persoana vătămată Chereși Ana M., inculpata Z. A. a păstrat asupra sa atât sumele de bani obținute ca urmare a

practicării prostituției în acel club, cartea de identitate, l-a informat pe inculpatul

J. L. D. despre comportamentul acesteia și a supravegheat-o în așa manieră încât să nu poată părăsi clubul fără a fi în atenția celor care au dus-o acolo spre exploatare.

Referitor la persoana vătămată M. M. C., inculpata Z. A. cunoștea faptul că aceasta a fost indusă în eroare de către inculpatul C. L.

, care i-a promis un loc de muncă de ospătar. În același timp, a contribuit la cazarea sa într-un hotel înainte de a o plasa în club pentru desfășurarea activității de prostituție, i-a spus acesteia că datorează suma de 5000 euro pentru a fi primită în club și încă 1000 euro inculpatului J. L. D., deși în mod clar, așa cum rezultă din dosar, partea vătămată nu era îndatorată acelui club cu suma de 5000 euro.
Toate aceste activități au fost desfășurate în scopul obținerii unor sume de bani de la partea vătămată căreia i-au fost luate zilnic, sumele de bani obținute din practicarea prostituției, exercitându-se asupra acesteia o supraveghere permanentă.
Așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate, în situațiile în care aceasta încerca să riposteze, inculpata Z. A. îl contacta pe inculpatul J. L. D. căruia îi relata despre această atitudine, iar acesta din urmă o contacta pe partea vătămată și o amenința.
Situația este identică și în privința victimei B. B., situație în care inculpata Z. A. s-a implicat activ atât prin primirea și cazarea acesteia în locuința sa, a explicat victimei în ce constă activitatea în străinătate și a finanțat transportarea victimei în Germania, existând înscrisuri privind transferuri bancare realizate în favoarea numitului Jăcan Vlad, acesta fiind persoana care a racolat prin inducere în eroare pe victima B. B. .
Prin urmare, în mod cert inculpata Z. A. a avut o implicare activă în activitățile infracționale de exploatare a celor trei părți vătămate, poate chiar mai mare decât a celorlalți inculpați.
Mai mult, din sumele pe care inculpatul J. L. D. le-a primit de la inculpata Z. A., s-au finanțat racolările ulterioare, începând cu partea vătămată Chereși Ana M. și ulterior și a altor persoane.
Din această perspectivă, motivarea instanței de fond cum că participarea inculpatei Z. A. a fost doar de circumstanță și decurgând din poziția sa de prietenă a inculpatului J. L. D. este total nefondată, nesusținută și nu
poate constitui un motiv în prezenta cauză pentru respingerea propunerii de arestare preventivă.
Raportat la incidența art. 148 Cod procedură penală și la faptul că nici instanța fondului nu a contestat existența indiciilor temeinice care duc la bănuiala rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetată, întrucât a luat o altă măsură preventivă, însă a motivat luarea unei măsuri neprivative de libertate prin participarea de circumstanță.
Apreciază că sunt realizate dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală în ceea ce privește pe inculpata Z. A., pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracțiunea de trafic de persoane este mai mare de 4 ani închisoare, iar pericolul pentru ordinea publică transpare în mod evident din actele întocmite în dosar și rezultate în urma cercetărilor.
În speță, este vorba despre infracțiuni grave, care creează o reacție puternică în conștiința membrilor comunității.
De asemenea, din cauza unor astfel de activități desfășurate de către inculpații în cauză, activități care își produc efectele pe teritoriul altor state din Uniunea Europeană, arată că, în general, cetățenii români onești au ajuns să fie priviți peste hotare ca niște infractori.
Consideră că nu se poate spune că lăsarea în libertate a unei persoane bănuită de săvârșirea unor astfel de fapte grave nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar lăsarea și cercetarea în stare de libertate a unei persoane bănuită de a fi săvârșit astfel de fapte grave poate să dea un semnal de încurajare a altor persoane predispuse să săvârșească pe de o parte astfel de fapte, iar pe de altă parte, să ducă la un sentiment de neîncredere și de nesiguranță în ceea ce privește modalitatea de combatere a unor astfel de infracțiuni de către instituțiile abilitate care trebuie să înfăptuiască justiția.
Aceste argumente privind pe inculpata Z. A. referitor la temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală sunt valabile și în ceea ce privește pe inculpatul F. M. A. . Și față de acesta pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. 1 Cod penal este mai mare de 4 ani închisoare, respectiv de la 2 la 7 ani închisoare, iar în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, aceleași argumente expuse anterior sunt valabile și pentru acest inculpat.
În privința acestui inculpatul, învederează faptul că după soluționarea propunerii de arestare preventivă activitățile de distrugere a mijloacelor de probă de setare și ștergere a datelor de pe contul de facebook prin care ținea legătura cu persoanele de sex feminin, care ulterior urmau să fie racolate sau au fost racolate, respectiv a acelor mesaje pe telefonul mobil de avertizare a altor persoane care au luat cunoștință despre activitățile infracționale pe care le-au desfășurat, au fost încă o dată dovedite prin audierea martorului P., căruia i s-a solicitat să desfășoare astfel de activități de ștergere a contului și a mijloacelor de probă.
Faptul că în fața mijloacelor de probă inculpatul a ales să recunoască parțial faptele pentru care este cercetat, nu are nicio relevanță cu privire la existența temeiurilor de arestare preventivă prevăzute de art. 148 lit. b Cod procedură penală.
Apreciază că prin lăsarea în libertate a celor doi inculpați există riscuri serioase ca aflarea adevărului în cauză să fie zădărnicită și ca dovadă în acest sens solicită a se reține faptul că la dosarul cauzei a fost depus un proces verbal din care rezultă că imediat după respingerea propunerii de arestare preventivă, cei doi inculpați s-au întâlnit cu o altă persoană cercetată în acest dosar, într-un local. Consideră că urmare a acestor discuții și existența acestei situații sunt
indicii cu privire la faptul că se încearcă în continuare zădărnicirea aflării adevărului în cauză.
Având în vedere toate motivele expuse anterior, solicită admiterea recursului cu consecința casării încheierii penale nr. 4 din 10 ianuarie 2013 a Tribunalului C. și a luării măsurii arestării preventive față de inculpații Z. A. și F. M. A. .
Apărătorul ales al inculpatului J. L. D. apreciază că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică și arată că la filele nr. 134-150 din volumul I există rezoluția de începere a urmăririi penale in personam pe care procurorii de caz și-au însușit parțial, respectiv la fila 150 se află doar o singură semnătură. Astfel, consideră că actele de urmărire penală sunt proprii ale procurorului în ceea ce privește aceste infracțiuni, iar în situația în care rezoluția nu a fost validată de către ambii procurori în concordanță cu toate celelalte acte, urmărirea penală nu a fost începută în mod valid și având în vedere că la dosar nu există o urmărire penală începută sub aspectul menționat, apreciază că instanța nu poate fi sesizată cu o propunere de arestare față de niște persoane care nu au calitatea de făptuitori.
Din aceste considerente, apreciază că instanța de fond trebuia să verifice rezoluția de urmărire penală.
În ceea ce privește ordonanța de reținere a inculpatului J. L. D., sub aspectul nelegalității, arată că inclusiv în accepțiunea procurorilor actele sunt valide în ipoteza în care sunt semnate de către ambii procurori de caz.
Sub aspectul netemeiniciei arată că instanța de fond a acceptat că nu există probe că a existat inducerea în eroare, ci doar că au existat indicii temeinice cu privire la faptul că persoanele cunoșteau motivul deplasării lor.
În acest sens, face referire la declarația părții vătămate Chereși Ana-M., care afirmă că a fost dusă cu forța în străinătate, că era în fiecare zi drogată ca să accepte mai ușor relațiile sexuale și, respectiv că i se injectau droguri. Astfel, arată că din certificatul medico - legal au reieșit doar niște echimoze, cu privire la care s-a arătat că erau rezultatul unui conflict între aceasta și o colegă de club.
De asemenea, susține că examenul toxicologic efectuat la mai puțin de o săptămână de la revenirea din țară a relevat un rezultat negativ pentru toate grupele testate. Prin urmare, arată că există suspiciuni cu privire la veridicitatea declarațiilor raportat la ceea ce afirmă aceste persoane.
Referitor la implicarea inculpaților J. L. D. și Z. A., s-a arătat nu a existat nicio amenințare din partea acestora, dar deși nu era amenințată a arătat că i se luau banii în club și, deși era drogată, avea cunoștință despre suma de 1300 euro câștigată în fiecare zi, însă nu primea niciun ban. Astfel, precizează că există elemente care nu concură și arată că instanța de fond a dat valoare declarației părții vătămate Chereși Ana M. care a susținut că a auzit o discuție între inculpatul J. L. D. și P. M. în cadrul căreia era evidențiată inducerea în eroare, respectiv un dialog cu privire la scopul deplasării și anume
"la căpșuni în Germania";.
Raportat la persoana care a salvat-o pe partea vătămată din această situație, respectiv taximetristul inimos care i-a dat bani pentru a ajunge în țară, arată că ulterior a fost indicat un alt prenume pentru acesta, acela de "O. ";.
Totodată, susține că declarația acestei părți vătămate cuprinde elemente contradictorii și o mulțime de neconcordanțe.
Astfel, partea vătămată nu a susținut că a venit după ea inculpatul J. L.
și cu dl. P. ca să o ducă acasă la inculpat, dar sora acesteia a declarat că în fiecare duminică inculpatul J. L. D. o prelua împreună cu inculpata Z. A.

, iar luni o aducea înapoi acasă. Prin urmare, arată că partea vătămată a utilizat mai multe variante și că aceasta cunoștea scopul deplasării sale.

De asemenea, s-a afirmat că numita Bozoșan B. C. a fost indusă în eroare, însă în dosar există un singur act reținut ca fiind al inculpatului J. L.

D. față de această persoană, cu precizarea că toate părțile vătămate și-au mințit părinții cu privire la scopul deplasării lor.

Învederează discuțiile părților vătămate purtate pe facebook, respectiv între partea vătămată M. M. C. și inculpatul C. L. C., aflate în volumul II la fila nr. 196, precum și declarațiile care o vizau pe aceasta. Susține că, prin raportarea la declarațiile părților vătămate dorește să sublinieze faptul că acestea cunoșteau activitatea pe care urmau să o desfășoare și că nu există infracțiunea de trafic de persoane.

Mai arată că în timpul cât partea vătămată M. M. C. s-a aflat în străinătate a discutat cu alte persoane cărora le-a relatat că îi merge bine, că și-a achiziționat haine, produse cosmetice, etc.

Instanța atrage atenția apărătorului ales al inculpatului J. L. D., să facă referire la activitatea acestuia, nefiind necesară o analiză a tuturor probelor din dosar și existând suficiente referiri la inducerile în eroare.

În continuare, apărătorul ales al inculpatului precizează că la dosar nu există nicio dovadă în sensul că inculpatul J. L. D., pe care îl asistă, ar fi profitat de pe urma acestor activități din străinătate.

Referitor la probele apreciate de către instanța de fond în privința inculpatului J. L. D., arată că gradul de pericol social al faptei nu reprezintă o probă și face trimitere la intervalul de timp reținut de către instanță, respectiv 2 ani de zile și 3 victime, care, în opinia sa, nu confirmă traficul de persoane. Cu privire la stilul de viață parazitar, arată că, deși nu există nicio probă în acest sens, acesta nu constituie un motiv de arestare. Astfel, arată că discuția vizează o practică care este legală în Germania și în mai multe țări din Europa și că nu se justifică menținerea în arest a inculpatului pe considerentul că multe femei practică prostituția în Germania.

Totodată, invocă situația celorlalți trei coinculpați și arată că inculpatul J.

L. D. nu a efectuat acte de racolare, acestuia imputându-se doar acte de transport și cazare, precum și faptul că în dosar există o inechitate procesuală.

Apărătorul ales al inculpatului C. L. C. solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale nr. 4/2013 și, rejudecând, să se constate că propunerea de arestare preventivă este netemeinică, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului.

Precizează că s-a reținut de către instanța fondului faptul că în cauză ar fi îndeplinite condițiile art. 143 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. f din același cod față de inculpat și că acesta ar fi avut un rol important în racolarea așa-zisei părți vătămate M. M. C. . Totodată, apreciază, prin similitudine cu aspectele reținute pentru inculpata Z. A., că inculpatul a avut un rol de circumstanță, decurgând din relația sa amoroasă cu M. M. C. . Astfel, aceștia s-au cunoscut pe facebook, au discutat îndelungat, s-au văzut și întâlnit de câteva ori, s-au plăcut, au întreținut și relații sexuale, iar inculpatul s-a oferit să o ajute, având în vedere lamentările acesteia cu privire la situația sa financiară, pentru a pleca la muncă în străinătate, prezentându-i-l în acest sens pe coinculpatul J. L. D. .

Raportat la aspectele susținute de către D.I.I.C.O.T. în sensul că partea vătămată cunoștea faptul că va pleca la muncă în străinătate ca și chelneriță arată că indiciile temeinice avute la bază și de către instanța fondului rezultă din conținutul a două declarații, respectiv declarația părții vătămate și a martorului

A. A., care este și a fost iubitul părții vătămate. Astfel, invocă declarațiile celorlalți martori, respectiv a martorei Câmpan, care este cea mai bună prietenă a părții vătămate cu privire la reputația și moralitatea acesteia.

Cu privire la declarația martorului A. A., aceasta a susținut că partea vătămată ar fi fost indusă în eroare de către inculpatul C. L. C. și apreciază că, în realitate, partea vătămată a fost cea care l-a indus în eroare pe iubitul ei, neputând să-i spună motivul real al plecării pentru a preîntâmpina finalizarea relației.

Mai arată că declarațiile celor doi sunt contrazise de către declarația martorei S., existentă la fila nr. 36, respectiv profesoara de engleză care a oferit meditații părții vătămate, sens în care citează succint din conținutul acesteia. De asemenea, invocă și declarațiile martorilor C. Alexendrina, care era chelneriță la pensiunea unde partea vătămată a fost cazată și, respectiv Prundiș F., cărora partea vătămată le-a comunicat că va lucra ca și damă de companie în Germania.

Cu privire la reținerea ce vizează faptul că inculpatul C. L. C. ar fi amenințat-o pe aceasta pentru a-i da o sumă de bani arată că din actele existente la dosar și din declarațiile martorilor reiese faptul că acesta și-a cerut banii pe care i-a împrumutat părții vătămate în vederea plecării în străinătate, respectiv cazarea, orele de engleză, îmbrăcămintea, ș.a.m.d.. Astfel, susține că banii solicitați erau cu titlu de debit și nu ca folos rezultat din practicarea prostituției de către partea vătămată.

Raportat la susținerea că partea vătămată în Düsseldorf a fost ținută sub teroare și în teamă arată că din declarația martorei Câmpan rezultă că aceasta discuta săptămânal cu mama, sora și fiica acesteia, precum și cu iubitul ei. Având în vederea situația dintre partea vătămată și inculpatul J. L. D., arată că inculpatul C. L. C. s-a deplasat și a transportat-o pe partea vătămată în Nurnberg, locație în care aceasta, împreună cu persoana vătămată

D. D. s-a angajat singură într-un club de noapte, revenind ulterior în țară și expunându-și achizițiile efectuate, respectiv mobilă, parchet, ș.a.. Astfel, susține că din nicio probă existentă la dosar nu rezultă indicii temeinice în sensul că inculpatul C. L. C. s-ar face vinovat sau că ar fi săvârșit faptele pentru care este cercetat.

Cu privire la disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală și motivarea

instanței de fond în sensul că pericolul rezultă din activitatea inculpatului C.

L. C., având în vedere numeroasele părți vătămate, arată că acestea ar fi în număr de două, respectiv M. M. C. și D. D., precum și faptul că se denotă intenția acestuia de a adopta drept mod de viață desfășurarea unei activități ilegale și că ar fi profitat de naivitatea părți vătămate. Astfel, arată că partea vătămată este o persoană majoră, cu un copil, care nu poate fi descrisă drept naivă și invocă copiile conversațiilor de pe facebook derulate de către aceasta cu inculpatul, din conținutul cărora apreciază că naivitatea aparține inculpatului C. L. C. și martorului A. A. .

Față de aspectele învederate solicită revocarea măsurii arestului.

Apărătorul ales al inculpatei Z. A. arată că aceasta este angajată cu contractul individual de muncă anexat la dosarul cauzei și că, fiind în stare de libertate, își poate asigura mijloacele de existență, prestând activități de elaborare și redactare documente specifice societății.

Cu privire la recursul M. ui P. solicită respingerea acestuia ca nefondat în baza prevederilor art. 385¹⁵alin. 1 pct. b Cod procedură penală. Prin încheierea penală nr. 4 din data de 10 ianuarie 2013, Tribunalul Cluj a admis în parte propunerea efectuată de către reprezentanții M. ui P. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial C., iar cu privire la inculpata Z. A., pentru o bună desfășurare a urmăririi penale și raportat la fapta reținută în sarcina acesteia, ca și o garanție a desfășurării fără probleme a urmăririi penale, s-a apreciat ca fiind suficientă luarea unei măsuri mai puțin severe, neprivative de libertate, constând

din obligarea de a nu părăsi localitatea de reședință, de domiciliu, cu stabilirea obligațiilor redate în cuprinsul încheierii.

Consideră că motivele de fapt și de drept nu se regăsesc în probațiunea existentă în cauză, cu precizarea că inculpata nu a dat declarații până în prezent. Astfel, apreciază că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că nu există indicii temeinice care să susțină și să justifice dispunerea măsurii arestării preventive, arătând faptul că inculpata are o relație de concubinaj cu coinculpatul J. L. D. . De asemenea, s-a mai reținut existența unei singure declarații, respectiv a numitei Chereși Ana M., conform căreia inculpata Z. A.

nu a amenințat-o, ci doar că a încercat să o convingă să lucreze în clubul de noapte, precum și elementele de circumstanțiere la care s-a făcut referire de către judecătorul de fond în motivare. Astfel, consideră că cele reținute în sarcina inculpatei au fost niște elemente de circumstanțiere și nu acte materiale active, din care să rezulte pericolul concret pentru ordinea publică, pentru care s-ar impune luarea măsurii solicitate.

Reiterează relația coinculpaților și faptul că aceștia au ales să își câștige mijloacele de existență într-un stat în care acest lucru este legal și consideră că nu se impune a fi judecați pentru deciziile aferente vieții lor.

Raportat la reținerea că inculpata a primit și a găzduit împreună cu ceilalți coinculpați trei părți vătămate și că ea ar fi cunoscut faptul că acestea au fost induse în eroare, racolate și transportate pentru a practica prostituția în diferite cluburi, iar de la două dintre părțile vătămate și-au însușit sumele câștigate din prostituție, arată că va efectua o apărare, care este în lucru, în sensul că părțile vătămate au cunoscut scopul deplasării lor. Astfel, arată că inculpata Z. A. nu avea nicio obligație să primească părțile vătămate, să le cazeze și să nu le comunice costurile acestor servicii. În acest sens evidențiază existența unei diferențe majore între ipoteza în care părțile vătămate i-au achitat anumite sume de bani, respectiv scopul și destinația acestora și concluzia că ceea ce au câștigat părțile vătămate a fost folosul însușit de către inculpată.

Apreciază că măsura luată prin încheierea penală atacată oferă suficiente garanții procesuale care să permită o desfășurare în continuare a anchetei, iar faptul că infracțiunea este gravă prin natură și consecințe, că s-a desfășurat practic pe o perioadă mare și că a fost întreruptă doar la intervenția organelor de urmărire care s-au sesizat nu rezultă din probatoriul actual. Consideră că se impune a se avea în vedere, în continuare, scopul măsurii și gradul de pericol social concret al infracțiunii, care a rezultat din modul concret de săvârșire.

Solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatei, vârsta acesteia, antecedentele penale și faptul că este la o primă interacțiune cu legea penală.

Pentru motivele evidențiate apreciază că admiterea recursului este vădit disproporționată în raport cu scopul măsurii preventive și, în concordanță cu susținerile expuse în fața instanței de fond, reiterează principiul egalității de tratament juridic al persoanelor cercetate în cauză.

În concluzie, solicită respingerea recursului promovat, menținerea ca temeinică a soluției instanței de fond, apreciind că nu se impune luarea unei măsuri privative de libertate.

Apărătorul ales al inculpatului F. M. A., solicită, în principal, admiterea recursului Parchetului și reținerea incidenței în speță a disp. art. 3859alin. 1 pct. 1 Cod procedură penală și, în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. c din același cod, să se dispună casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare unei instanței competente. În subsidiar, solicită respingerea recursului pentru motivele pe care le va reda ulterior.

Ca urmare a studierii dosarului apreciază că nu se justifică judecarea inculpatului F. M. A. de către tribunal, acesta fiind acuzat de către D.I.I.C.O.T. de săvârșirea infracțiunii de proxenetism în formă simplă, teza a II-a, alin. 1 al art. 329 Cod penal, care este în competența judecătoriei. În consecință, consideră că măsura dispusă a fost luată de către o instanță necompetentă, în condițiile în care se impune luarea de către instanța competentă să judece cauza în fond.

Pentru motivul evidențiat solicită casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare la o instanță competentă.

Cu privire la solicitarea subsidiară de respingerea a recursului Parchetului împotriva hotărârii cu privire la luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea invocă recunoașterea efectuată de către inculpat cu privire la infracțiunea reținută în sarcina sa.

De asemenea, face referire la ștergerea contului de facebook și la resetarea telefonului "iPhone 5"; și reiterează susținerile expuse la fondului cauzei, respectiv că dimineața s-a speriat de atitudinea adoptată, respectiv de momentul încătușării sale, iar datorită lipsei de reacțiune arată că acesta a luat legătura cu numitul P. Cosmin, pe care-l cunoștea, cu scopul de a se apăra și, respectiv pentru a obține bani pentru achitarea onorariului unui apărător ales, respectiv a sa.

Raportat la susținerea Parchetului în sensul că recunoașterea nu comportă asupra acestor fapte consideră că atitudinea inculpatului în cauză a fost una adecvată.

Referitor la art. 148 lit. b Cod procedură penală menționat anterior, confirmă faptul că imediat după punerea în libertate a inculpatului, domnișoara avocat Coroș R. și inculpatul au fost la localul "Crazy"; din municipiul C. -N.

, fără alți învinuiți sau inculpați, unde se afla și numitul P. Cosmin, căruia i s-a dat mesaj în momentul percheziției. Astfel, la momentul întâlnirii din local precizează că nu se cunoștea calitatea de martor a acestuia. Astfel, la finalul procesului-verbal întocmit de către reprezentanții B.C.C.O. la dispoziția D.I.I.C.O.T. în cursul acelei seri s-a menționat că în local i s-a adus la cunoștință lui P. Cosmin faptul că are calitatea de martor în dosar, cu precizarea că în următoarele 5 minute inculpatul, împreună cu avocata Coroș R. au părăsit localul tocmai pentru respectarea dispozițiilor instanței.

Ca atare, având în vedere că inculpatul F. M. A. nu are legătură cu celelalte fapte și, respectiv cu celelalte părți vătămate din cauză și nici cu presupusa activitate din dosarul nr. 119/D/P/2012. Astfel, consideră că inculpatul ar trebui cercetat de către instanța competentă, fiind de competența judecătoriei, inclusiv măsura arestării sau a oricăror altor măsuri luate împotriva acestuia și, în subsidiar, să se dispună respingerea recursului Parchetului ca netemeinic și nefondat.

Reprezentantul M. ui P. solicită ca în temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se dispună respingerea ca nefondate a recursurilor declarate de către inculpații J. L. D. și C. L. C. .

Apreciază că instanța fondului a admis în mod corect propunerea de arestare preventivă a acestora, reținând că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru luarea acestei măsuri, respectiv cele prev. de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există indicii și probe care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, respectiv aceea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 și de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal și, de asemenea, cele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite de către cei doi

inculpați este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordine publică.

Cu privire la existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile, susține că instanța fondului a arătat la pagina nr. 16 din încheierea penală recurată, care sunt acele mijloace de probă din care rezultă și a apreciat, în mod corect, că acestea sunt suficiente.

Raportat la existența indiciilor și probelor care duc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile solicită a se avea în vedere și jurisprudența CEDO, care a statuat că atunci când se discută despre luarea măsurii arestării preventive, menținerea sau prelungirea acesteia față de o persoană bănuită de a fi săvârșit o faptă sancționată de legea penală, acestea nu trebuie să aibă forța juridică de a duce la condamnarea persoanei respective sau la stabilirea vinovăției.

Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală reținut de către instanța fondului cu privire la cei doi inculpați la luarea măsurii arestării preventive solicită a se avea în vedere argumentele anterior expuse în recursul formulat cu privire la inculpații F. M. A. și Z. A. pe care nu le mai reia. Susține că instanța fondului a arătat, în esență, care sunt elementele care definesc îndeplinirea acestor condițiilor.

Raportat la solicitarea casării și trimiterii spre rejudecare a cauzei la judecătoriei solicită a se avea în vedere procesele verbale efectuate de către lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. C. din care rezultă anumite elementele în sensul că în activitatea infracțională inculpatul J. L. D. este sprijinit și de către inculpatul F. M. A. și, ca atare, există o stare de conexitate, motiv pentru care s-a stabilit cercetarea faptelor împreună, fiind vorba de o infracțiune de competența D.I.I.C.O.T. și a unei instanțe comune, până în prezent. Astfel, în cauzele în care există o stare de conexitate arată că revine instanței competente de grad ierarhic superior competența de a soluționa toate aceste fapte.

Cu privire la excepția nulității procesului-verbal de începere a urmăririi penale arată că aceasta este ridicolă, fiind vorba eventual despre o omisiune vădită, dar în spiritul și litera legii arată că organul de urmărire penală, respectiv procurorul, nu este organ colegial. În acest sens evidențiază inexistența unei dispoziții legale prin care să se dispună că atunci când într-o cauză sunt delegați mai mulți procurori pentru efectuarea urmăririi penale se impune ca toți să semneze același act. De asemenea, arată că nu este vorba despre o instanță de judecată, unde se impune semnarea actului întocmit de către toți membrii completului, iar în caz de imposibilitate există anumite proceduri. În consecință, apreciază că se vizează o chestiune cutumiară, pentru că nici cu privire la delegarea a doi procurori pentru efectuarea urmăririi penale nu există chestiuni procedurale, fiind doar o chestiune de organizare administrativă.

Ca urmare, pentru motivele evidențiate solicită respingerea recursurilor.

Apărătorul ales al inculpatului F. M. A. arată că legătura evidențiată de către procuror dintre inculpat și coinculpatul J. L. D. este doar presupusă în cauză.

Inculpatul J. L. D., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că prestează activități în favoarea fratelui său, de unde obține venituri lunare și constante.

Inculpatul C. L. C., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și arată că se întreține din afacerea familiei sale.

Inculpata Z. A., având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate și confirmă angajarea sa în muncă.

Inculpatul F. M. A., având ultimul cuvânt, arată că regretă situația actuală și că dorește să inițieze o afacere proprie.

C U R T E A

Prin încheierea penală nr. 4/C/_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ , s-a admis în parte propunerea formulată de către M. P.

- Parchetul de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial C., în dosarul nr.119/D/P/2012 și în consecință:

În temeiul art.149¹C.pr.pen. rap. la art.148 alin.1 lit. f C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților :

J. L. D. fiul lui Leodor N. și A., născut la data de_ în loc. Dej, jud. C., CNP 1., domiciliat în loc. Dej, str.Mărășești, nr. 5, bl.F1, ap. 10, jud. C. și f.f.l. în loc.C. - N. , str.Constantin B., nr.179, ap.5, jud. C. ,

C. L. C. fiul lui L. și E., născut la data de_ în loc.Dej, jud.C., CNP 1., domiciliat în loc.Dej, str. Dealul Rozelor, nr. 10, bl. A, ap.3, jud. C., pe o perioadă de 29 de zile, cu începere din data de 10 ianuarie 2013 și până la data de 7 februarie 2013 inclusiv.

În temeiul art. 149 ind.1 al 12 C.pr.pen. art.146 al. 10 și al. 11 ind. 1 C.pr.pen. raportat la art. 145 C.pr.pen. s-a dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de reședință, față de inculpații:

Z. A. , fiica lui Augustin și C. M., născută în data de_, în Dej, jud. C., CNP 2., domiciliată în Dej, str. U., nr. 21, sc. A, ap. 5, jud. C. .

F. M. A. fiul lui G. și L. Ofelia, născut la data de_ în loc. Dej, jud. C., CNP 1., domiciliat în loc. Dej, str. N. T., nr.48, jud. C. și f. f. l. în loc. C. -N., str. C. T. nr. 227 A, sc. 2, et.1, ap.51, jud.

C., pe o perioadă de 30 de zile, cu începere din data de 10 ianuarie 2013 și până la data de 8 februarie 2013 inclusiv.

Inculpata Z. A. are reședința în loc. C. -N., str. Constantin B. nr.179, ap.5, jud. C. ,

Inculpatul F. N. A. are reședința în loc. C. -N., str. C. T. nr. 227 A, sc. 2, et.1, ap.51, jud. C. .

În temeiul art.145 al.1¹C.pr.pen., inculpatul Z. A. și F. M. A. au fost obligați să respecte următoarele obligații:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la secția de poliție în a

cărei rază de competență locuiește, conform programului de supraveghere stabilit de către aceasta sau ori de câte ori este chemat; să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței de judecată; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În temeiul art.145 alin.12lit. c C.pr.pen. inculpații Z. A. și F. M.

A. au fost obligați să nu se apropie de martorii și părțile vătămate din prezenta cauză respectiv de coinculpații din prezenta cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În temeiul art. 145 al 2 ind.2 C.pr.pen. li s-a atras atenția inculpaților Z.

A. și F. M. A. că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor ce le revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

Pentru a dispune în acest sens, instanța a reținut următoarele:

Prin sesizarea înregistrată sub nr. de mai sus, Parchetul de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial C., în dosarul nr.119/D/P/2011, a solicitat luarea măsurii arestării preventive pe o durată de 29 de zile față de inculpații J. L. D. , fiul lui Leodor N. și A., născut la data de_, în Dej, domiciliat în Dej, str. Mărășești, nr.5, bloc F1, ap.10, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 5., CNP 1., fără antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu art. 33 lit. a C.pen., Z. A. , fiica lui Augustin și C. M., născută în data de_, în Dej, jud. C., domiciliată în Dej, str. U., nr. 21, sc. A, ap. 5, jud. C., CNP 2. , fără antecedente penale, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., F. M. A. , fiul lui G. și L. Ofelia, născut la data_ în Dej, domiciliat în Dej, str. N. T. nr. 48, jud. C., fără forme legale în C. -N., str. C. T. nr. 227 A, sc. 2, et.1, ap.51, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 9., CNP 1., fără antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și C. L. C. , fiul lui L. și E., născut la data de_, în Dej, jud. C., domiciliat în Dej, str. Dealul Rozelor, nr. 10, bl. A, ap.3, jud. C., posesor al CI seria KX nr. 2., CNP 1., fără antecedente penale, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., art. 194 alin. 1 C.pen., art. 329 alin. 1 C.pen., și art. 42 alin. 1 și 3 și 44 din Legea nr. 161/2003, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin.

2 C.pen., împreună cu aplic. art. 33 lit. a C.pen., arătând în motivarea propunerii că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.136, art.143, art. 149 ind.1 și art.148 lit.b și f C.p.pen.

Prin propunerea de arestare preventivă s-au reținut în esență următoarele: Partea vătămată M. M. C. l-a cunoscut pe inculpatul C. L. C.

în urmă cu aproximativ 6 luni prin intermediul rețelei de socializare facebook. Treptat, cei doi au comunicat din ce în ce mai mult, atât telefonic, cât și prin facebook. Partea vătămată a dobândit o "totală încredere"; în inculpat, povestindu-i tot ceea ce avea pe suflet și toate problemele personale. În acest mod, inculpatul a aflat că partea vătămată are o fetiță în vârstă de aproximativ 4 ani și că nu are un loc de muncă, situație ce-i creează probleme de natură financiară. Profitând de aceste împrejurări, inculpatul s-a oferit să o ajute, spunându-i că poate să-i găsească un loc de muncă în străinătate, respectiv ca ospătar la un restaurant, unde se putea câștiga în jur de 3.000 de euro lunar, cu tot cu bacșiș.

Într-un final, partea vătămată a acceptat ajutorul oferit de inculpat, deși iubitul ei, martorul A. A. - F., nu a fost de acord, deoarece nu avea încredere în acesta.

În perioada sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie 2012, partea vătămată s-a deplasat cu inculpatul, ce conducea autoturismul marca VW Golf de culoare albă, cu nr. de înmatriculare CJ … CIP, din Jibou în Dej, fiind cazată de către acesta la pensiunea "DOMINICA";, pe o perioadă de două săptămâni, timp în care, zilnic, a fost dusă la ore de engleză. În această perioadă, partea vătămată a aflat că urma să lucreze ca și dansatoare într-un club, nu ca și ospătar. Deoarece nu a fost de acord, inculpatul a exercitat acte de agresiune fizică și psihică asupra acesteia, sucindu-i gâtul și amenințând-o că, dacă se opune, i se va întâmpla ceva rău ei și fetiței sale.

În intervalul de timp în care a fost cazată la pensiunea "DOMINIKA";, partea vătămată și-a accesat adresa de facebook în prezența inculpatul C. L. C. ,

context în care acesta a aflat parola. Pentru ca partea vătămată să nu poată comunica cu persoanele din "lista de prieteni";, inculpatul a accesat fără drept adresa acesteia de facebook și a schimbat parola de acces. Probabil în aceeași perioadă, acesta a șters toate discuțiile (arhivate) pe care le-a purtat cu partea vătămată pe facebook, precum și contul lui din "lista de prieteni"; ai părții vătămate. Tot în perioada în care a fost cazată la pensiunea sus-menționată, după comiterea acestor infracțiuni informatice, partea vătămată a încercat să-și acceseze adresa de facebook, dar nu a reușit, primind un mesaj prin care a fost informată că parola tastată este greșită.

Partea vătămată a fost transportată în Germania de către cei trei inculpați. Transportul s-a realizat cu autoturismul inculpatului J. L. D. . În localitatea Dusseldorf, partea vătămată a fost obligată să se prostitueze în clubul Dolce Vita, o perioadă de mai bine de trei săptămâni. În acest interval de timp, partea vătămată a fost supravegheată de către inculpata Z. A., căreia îi remitea toți banii câștigați prin întreținerea de relații sexuale contra cost, sumele de bani intrând, ulterior, în posesia inculpatului J. L. D. . Totodată, s-a întâmplat de mai multe ori ca partea vătămată să fie amenințată, atât în mod direct, cât și telefonic, cu producerea unor fapte păgubitoare în dauna sa și a familiei sale, inclusiv cu moartea, inculpatul J. L. D. susținând că nu acceptă comentarii, că sancționează orice abatere de la scopul pentru care a dus-o în club, respectiv că nu-i este frică de poliție și că știe mai multe persoane în Germania, chiar și în clubul Dolce Vita, care pot să-i facă rău, încât nimeni să nu mai știe nimic despre ea.

În aceste condiții, partea vătămată a trăit într-o stare de permanentă temere pentru viața sa și a membrilor familiei sale.

Cu ajutorul inculpatului C. L. C., a reușit să fugă din clubul Dolce Vita, după aproximativ o lună, dar acesta a dus-o în alte cluburi în care se practica prostituția, din localitățile Dusseldorf și Nurnberg, împreună cu persoana vătămată D. D., promițându-le că o să le aducă în țară în luna decembrie 2012. Totodată, i-a luat toți banii pe care a reușit să-i economisească, respectiv suma de 700 de euro, deși ar fi vrut să-i trimită fetiței sale.

Într-un final, partea vătămată și persoana vătămată au ajuns în clubul FKK Oasis din Nurnberg, unde se practica prostituția. Nu i-a mai trimis inculpatului C. L. C., care s-a întors în România, nici o sumă de bani, deși acesta a amenințat-o telefonic în acest scop. În urmă cu aproximativ două săptămâni, a reușit să fugă și să se întoarcă în țară, cu ajutorul unui client -

"MIKE";, stabilindu-se la locuința părinților săi.

După ce a revenit în țară, și-a schimbat numărul de telefon. Totodată, cu ajutorul martorului A. A. -F., a reușit să-și recupereze contul de facebook, respectiv i-a comunicat acestuia răspunsurile la întrebările de control și l-a rugat să seteze din nou parola. După recuperarea contului, martorul A.

F. A. i-a schimbat parola, cu acordul ei. Acest martor a declarat cu ocazia audierii din data de_ că (din câte crede) a salvat mesajele prin care a realizat operațiunile de mai sus.

La aproximativ trei zile de la revenirea în țară, a fost căutată la locuința părinților săi de către inculpatul C. L. C., care i-a pretins suma de 1.700 de euro, ce ar fi reprezentat contravaloarea cazării la pensiunea "DOMINICA"; și a orelor de engleză. Deoarece persoana vătămată a refuzat, acesta a amenințat-o, spunându-i că data viitoare nu o să mai aibă ocazia să vorbească cu el. În aceeași seară, a fost contactată telefonic de către inculpat (nu s-a stabilit până în acest moment cum a aflat inculpatul noul număr al persoanei vătămate), care i-a cerut din nou suma de 1700 de euro și a amenințat-o. inculpatul a utilizat postul telefonic cu nr. 0749-6. . Fiindu-i frică, l-a rugat să o aștepte aproximativ o

săptămână pentru a putea face rost de bani. După circa o săptămână, inculpatul a contactat-o telefonic din nou, cu același scop, exercitând din nou amenințări la adresa acesteia și a familiei sale. Totodată, i-a trimis un mesaj pe adresa de facebook, spunându-i că, din banii datorați, o să cumpere lumânări pentru fetiță și un scaun cu rotile pentru ea, respectiv a transmis amenințări și la adresa prietenului ei. Deoarece s-a speriat foarte tare din cauza acestui mesaj, a sesizat în următoarea zi poliția, atât raportat la infracțiunea de șantaj, cât și cu privire la

infracțiunea de trafic de persoane.

În data de_, a expirat un alt termen stabilit de inculpat pentru remiterea sumei de 1700 de euro.

În data de_, inculpatul, utilizând numărul de telefon 0754-8. , a apelat-o din nou pe partea vătămată. Discuția a durat aproximativ 40 de minute, context în care inculpatul a amenințat-o din nou, în același scop. Această convorbire a fost înregistrată de martorul A. A. - F., care era împreună cu partea vătămată. La începutul discuției, partea vătămată a selectat opțiunea

"difuzor"; iar martorul a înregistrat această convorbire cu telefonul personal, neavând altă posibilitate de înregistrare. Martorul a pus pună la dispoziția organului de cercetare penală această înregistrare, stocată pe un CD marca

"copyme"; (f. 134, 136). Convorbirea telefonică a fost redată în cuprinsul procesului-verbal de la f. 292-312.

Partea vătămată a pus la dispoziția poliției un CD marca "Copyme";, pe care sunt stocate mai multe documente care au fost analizate de către un lucrător de poliție desemnat în acest scop. Astfel, din cuprinsul procesului-verbal încheiat în data de_ (f. 138-140), rezultă că partea vătămată a primit un mesaj de la facebook, în data de_, la ora 7:10 PM, pe adresa de e-mail claudiapascuta@yahoo.com, prin care era informată că, la data și ora sus- menționate, i-a fost schimbată parola de acces la contul ei de facebook de la IP-ul 188.27.225.77, din Dej; totodată, partea vătămată a primit mai primit un mesaj de la facebook, în data de_, la ora 8:22 PM, pe adresa de e-mail claudiapascuta@yahoo.com, prin care era informată că, la data și ora sus- menționate, i-a fost schimbată parola de acces la contul ei de facebook de la IP-ul 188.27.225.101, din Dej. Folosindu-se rețeaua globală internet și site-ul www.geektools.com, au fost verificate cele două adrese de IP, rezultând că aparțin provider-ului de internet RCS&RDS România ( f. 226-230).

Din datele deținute de către organele de poliție, rezultă că inculpatul C.

L. C. este în relații apropiate cu J. L. D. . C. L. C. a stabilit cu

J. L. D. ca acesta din urmă să organizeze transportul și găzduirea părții vătămate M. M. C. în Germania, precum și plasarea ei la un club în care se practică prostituția, urmând să împartă banii pe care tânăra îi va câștiga în acest mod.

Inculpatul J. L. D. este plecat de mai mulți ani în Germania, unde este implicat în exploatarea sexuală a unor tinere, pe care le racolează din România și le plasează la bordeluri din Germania. În acest scop, inculpatul J. L.

D. are legături cu alți suspecți, printre care și J. M. CONSTANTIN (cei doi sunt verișori), care a racolat-o pe BOLDEA LS în scopul exploatării sexuale, promițându-i un loc de muncă la un hotel în Germania, deplasarea în străinătate fiind programată pentru data de_ .

Există date că inculpatul J. L. D. exploatează în prezent mai multe tinere, a căror identitate nu a putut fi stabilită, dar și că, în această activitate infracțională, sunt implicate și alte persoane. Una dintre aceste persoane este inculpatul F. M. A. .

În data de_, persoana vătămată CHEREȘI ANA M. a formulat o plângere penală, înregistrată cu nr. 119 D/P/2012, în cuprinsul căreia a arătat următoarele:

În cursul lunii februarie 2012, a fost racolată de către învinuitul P. M. D.

, cu care a avut o relație de prietenie. Acesta a pretins că este îndrăgostit de ea și că dorește să-și realizeze un viitor alături de ea, context în care i-a propus să se deplaseze cu el în Germania, pentru a munci la cules de căpșuni, propunere ce a fost acceptată.

Învinuitul P. M. D. a transportat-o pe persoana vătămată din România în Germania, cu autoturismul aparținând inculpatul J. L. D., un autoturism de lux, de culoare neagră (nu-și amintește marca și nici numărul de înregistrare al acestuia). În Germania, a cazat-o la locuința inculpatului J. L.

D. și la un hotel. Ulterior, prin constrângere fizică și psihică, învinuitul P. M.

D. a obligat-o să practice prostituția la clubul FKK Oase, situat în apropierea orașului Frankfurt, banii câștigați în acest mod fiind însușiți de către acesta.

În cursul lunii mai 2012, partea vătămată a reușit să fugă din club și să se întoarcă în România, fiind ajutată de către "I. "; (o altă fată care se prostitua în clubul sus-menționat) și de către un taximetrist, care a cazat-o la un hotel pentru o noapte, i-a cumpărat un bilet la autocar pe ruta Frankfurt - Dej și i-a dat o sumă de bani pentru cheltuială.

Din datele obținute de către organele de cercetare penală, rezultă că P. M.

D. și J. L. D. ar fi sprijiniți la comiterea faptelor de către F. M. A. și Jăcan Vlad. Astfel, Jăcan Vlad frecventează cluburile și barurile de pe raza municipiului Dej, aflându-se aproape de fiecare dată în compania unor fete despre care se cunoaște că se deplasează în Germania, în localitatea Krefeld, str. Ostwald, nr. 26, unde se presupune că se află o locație în care fetele se prostituează. P. M. D. și J. L. D. au o relație apropiată Jăcan Vlad, realizând planuri de racolare a tinerelor care urmează apoi să fie transportate cu autoturismele proprii în Germania, Austria și Elveția, țări în care acționează F.

M. A. .

În vara anului 2011, învinuitul JĂCAN VLAD a racolat-o, prin inducere în eroare, pe martora / victima BOZOȘAN B. C. în scopul exploatării sexuale, în beneficiul său. Învinuitul i-a propus martorei să o ducă în străinătate, sub pretextul oferirii unui loc de muncă la un hotel, deși, în realitate, urmărea să o plaseze ca și prostituată la un club de noapte din Germania, în scopul obținerii de beneficii. În acest sens, în înțelegere cu inculpații J. L. D. și Z. A. în baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii octombrie 2011, învinuitul JĂCAN VLAD a transportat-o pe martora Bozoșan B. C. în Germania cu avionul, fiind așteptați la aeroport de către inculpatul J. L. D. . Învinuitul și inculpatul au transportat-o pe martoră din localitatea Dortmund, cu autoturismul celui din urmă și au cazat-o la locuința inculpaților J. L. D. și

Z. A. din localitatea Krefeld, urmând să o plaseze toți trei într-un club de noapte ca și prostituată. După aproximativ două săptămâni, profitând de neatenția învinuitului și inculpaților, victima a reușit să fugă din locuință și să se

întoarcă în România cu ajutorul unei cunoștințe.

Începând cu anul 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul

F. M. A. a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către BUCUR ANA P. ȚA, în Austria și Germania (din cercetările efectuate până la această dată, rezultă că aceasta a realizat primul transfer bancar în favoarea învinuitului în data de_ ).

În baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul F. M. A. a înlesnit și practicarea prostituției de către ȘIPOȘ I. A., începând din luna ianuarie 2012. Astfel, aceasta a fost dusă în Elveția, unde a practicat prostituția

la bordelul Globe din Zurich, în beneficiul inculpatului F. M. A., acesta primind în mod repetat sume de bani provenite din prostituție, atât în mod direct de la ȘIPOȘ I. A., cât și prin transferuri Western Union.

Propunerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 136, 143 și art.148 lit. b și f C.pr.pen.

Având în vedere dispozițiile art. 136, 143, 148 lit. f C.pr.pen., instanța a apreciat că propunerea formulată de organele de urmărire penală este întemeiată în parte.

Potrivit art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art.

23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile de a crede că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind astfel necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Potrivit art. 149 ind.1 C.pr.pen. rap. la art.148 al.1 C.pr.pen. măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prev. de art.143 C.pr.pen. și există vreunul dintre cazurile prev. de lit. a- f ale aceluiași articol.

Potrivit art.143C.pr.pen. coroborat cu art.148 al.1 C.pr.pen., măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt probe sau indicii temeinice că învinuita a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

Potrivit art.68¹C.pr.pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Astfel, în ceea ce privește incidența în cauză a art.143 C.pr.pen., prima condiție necesară pentru dispunerea vreunei măsuri preventive, instanța de judecată a apreciat că față de toți inculpații prezentați cu propunere de arestare preventivă, există indicii temeinice de comitere a faptelor reținute în sarcina acestora, respectiv suspiciuni în măsură să convingă un observator obiectiv și imparțial, în sensul art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, din care rezultă presupunerea rezonabilă că este posibil ca aceștia să fi săvârșit infracțiunile de comiterea cărora sunt acuzați, astfel cum anterior au fost expuse. În acest sens instanța de judecată a avut în vedere plângerile și declarațiile părților vătămate, depozițiile martorilor audiați, convorbirile telefonice interceptate și transcrise la dosarul cauzei, investigațiile financiare privind transferul unor sume de bani, procesele-verbale depuse la dosarul cauzei.

Dintre acestea, instanța a reținut declarația părții vătămate Cheresi Ana M. (f.42, vol.1) și a martorei Cheresi Tatiana (f.90 vol.1) care furnizează indicii temeinice față de implicarea inculpaților J. L. D. și Z. A. în determinarea și transportul părții vătămate în Germania, fără ca aceasta să cunoască împrejurarea că acolo va practica prostituția. În același sens este, de asemenea, raportat la inculpatul J. L. și declarația martorului cu identitate protejată "P. G. "; (f.9, vol2), declarația părții vătămate M. M. C. care

furnizează indicii de comitere a infracțiunii de trafic de persoane și față de inculpatul C. L. C., coroborat cu declarațiile martorilor A. A. F., Prunduș F. D., Stroia Armanda R., C. A., Mathe I. și transcrierea convorbirilor dintre partea vătămată M. M. C. și inculpatul

C. L. C. . În ceea ce privește indiciile temeinice de comitere a faptei reținute de organele de urmărire penală în sarcina inculpatului F. M. A., acestea rezultă din declarația de recunoaștere a inculpatului coroborată cu

declarațiile martorilor Bircea D. N. Șipoș Sorin D., Bucur Ana P. ța, Bucur Aurelia, Bucur N., F. I. uț.

În ceea ce privește temeiul de arestare preventivă prev. de art.148 lit.f C.pr.pen., instanța de judecată a apreciat că acesta este incident doar în raport de inculpații J. L. D. și C. L. C. .

Raportat la teza întâi a temeiului de arestare preventivă sus-menționat, instanța a reținut că aceasta este îndeplinită în cauză, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile de care sunt cercetați inculpații J. L. D. și C. L.

C. fiind mai mare de 4 ani.

În ceea ce privește teza a doua a art.148 lit.f C.pr.pen., instanța de judecată a reținut că aceasta este incidentă de asemenea în cauză, față de cei doi inculpați, pericolul social pe care îl prezintă acesta rezultând din gradul ridicat de pericol social al faptelor reținute în sarcina acestora, intervalul de timp în care s- au implicat în activitatea ilegală, numărul victimelor reținute în cuprinsul infracțiunilor continuate. Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul J. L., instanța de judecată a reținut că aceasta a adoptat drept stil de viață asigurarea mijloacelor de subzistență din desfășurarea activităților ilegale de către inculpata

Z. A., fără a depune diligențe pentru a obține personal și în mod legal mijloace financiare, preferând un mod de viață parazitar. În plus, acesta s-a implicat în deplasarea în Germania în vederea practicării prostituției a tuturor persoanelor vătămate din prezenta cauză - Cheresi Ana-M., B. B. C. ,

B. L. L., M. M. C. - cunoscând mijloacele insidioase în care s-a ajuns la convingerea părților vătămate de a pleca în străinătate - a se vedea declarația părții vătămate Cheresi Ana M. care arată că, pe drum spre Germania, inculpatul J. l-a întrebat pe învinuitul P. M. dacă i-a spus părții vătămate ce va face în străinătate, răspunsul fiind negativ. În plus, în Germania acesta a primit în locuința sa persoane vătămate, facilitând în final angajarea acestora în diverse cluburi și chiar a solicitat găsirea în țară a unor fete care să fie duse în Germania în vederea practicării prostituției, declarația învinuitului J.

M. Constantin fiind relevantă în acest sens.

Raportat la inculpatul C. L. C. instanța de judecată a apreciat că pericolul social pe care acesta îl prezintă, rezultă în special din implicarea sa activă în racolarea părții vătămate M. M. C. în vederea plecării în Germania pentru a practica prostituția - prin numeroase discuții private cu aceasta, cazarea la pensiune și plata unor ore de limba engleză, asigurarea cazării și a transportului în străinătate, mutarea acesteia în Germania, de la un club la altul, implicarea acestuia în facilitarea practicării prostituției de către D.

D., aspecte ce denotă intenția acestuia de a adopta drept mod de viață desfășurarea unor activități ilegale. S-a reținut de asemenea modalitatea în care a convins partea vătămată să se deplaseze în străinătate, profitând de insuficienta maturitate a acesteia și situația financiară precară în care se afla.

Nu pot fi reținute aspectele invocate în apărare, în sensul că în Germania prostituția este legalizată și prin urmare, pericolul social este inexistent în condițiile în care activitățile s-au desfășurat pe teritoriul acestui stat întrucât, inculpații, fiind cetățeni români sunt obligați să respecte legile țării indiferent pe teritoriul cărui stat se află, potrivit art.4 C.pr.pen.

De asemenea, nu poate fi reținută apărarea potrivit căreia nu a fost respectat principiul echității, în condițiile în care ceilalți învinuiți cercetați în cauză nu au fost prezentați pentru arestare, întrucât acest principiu presupune o situație judiciară identică, ceea ce în cauză nu se verifică, învinuiții P. M. D., Jăcan Vlad și J. M. Constantin fiind cercetați pentru implicarea în deplasarea în străinătate în vederea practicării prostituției a câte unei singure persoane, în

timp ce inculpații J. L. D. și C. L. C. desfășurând activități ilegale în raport de mai multe persoane vătămate.

Apărările legate de lipsa în cauză a probelor care să ateste inducerea în eroare a persoanelor vătămate, la momentul plecării în străinătate, legate de ce anume activități urmează să desfășoare acolo, instanța a apreciat că în acest stadiu al procedurilor acestea nu pot fi reținute, în condițiile în care ancheta penală este într-o fază relativ incipientă iar mijloacele de probă administrate până în prezent sunt în măsură să furnizeze indicii temeinice sub acest aspect, suficiente potrivit art.149¹C.pr.pen., art.148 lit.f și art.143 C.pr.pen., pentru dispunerea unei măsuri preventive.

Raportat la inculpații Z. A. și F. M. A., instanța a apreciat că indiciile temeinice existente în cauză nu sunt în măsură să susțină și să justifice dispunerea unei măsuri preventive de o asemenea gravitate cum este cea solicitată în cauză.

Astfel, în ceea ce o privește pe inculpata Z. A. s-a reținut că aceasta are o relație stabilă cu coinculpatul J. L. împreună cu care deține o locuință în Germania, practicând, potrivit actelor de la dosarul cauzei, prostituția într-un club din această țară. Or, în acest context, coroborat și cu împrejurarea că doar din declarația lui Chereși Ana M. rezultă că inculpata ar fi încercat să o convingă să plece în străinătate, instanța a apreciat că rolul acestei inculpate în racolarea, deplasarea și cazarea părților vătămate fiind de circumstanță și decurgând din poziția sa de prietenă a inculpatului J. L., implicat activ în activitățile ilegale sus indicate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul F. M. A. instanța a reținut că acesta este cercetat în prezent pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prev. de art.329 C.pen., infracțiune pe care acesta a recunoscut-o în cuprinsul declarațiilor susținute în fața organelor judiciare. În plus, din actele de la dosarul cauzei rezultă în mod cert voința martorelor Bucur Ana P. ța și Șipoș I. de a practica prostituția, în afara oricărei constrângeri din partea inculpatului F. M.

A. iar în prezent între acesta din urmă și Bucur Ana P. ța respectiv Șipoș I. nu mai există vreo legătură, relațiile de prietenie dintre aceștia fiind încheiate.

În raport de acest inculpat organele de urmărire penală au indicat ca și temei de arestare, pe lângă art.148 lit.f C.pr.pen. și dispozițiile art.148 lit.b C.pr.pen. potrivit căruia constituie temei de arestare preventivă existența unor date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unui martor sau expert sau prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă. Organele de urmărire penală au invocat în susținerea acestui temei de arestare preventivă împrejurarea că, la momentul efectuării percheziției domiciliare, inculpatul F.

M. A. a expediat mai multe mesaje tip SMS și și-a resetat telefonul mobil.

Or, instanța a apreciat că în condițiile în care ulterior percheziției domiciliare inculpatul F. M. A. i-a fost adusă la cunoștință învinuirea iar acesta a recunoscut-o, transmiterea SMS-urilor respectiv resetarea telefonului mobil a fost făcută sub impactul desfășurării percheziției domiciliare, fără

intenția împiedicării procedurilor legale sau, dacă o astfel de intenție a existat, prin poziția procesuală manifestată, inculpatul a înțeles să revină asupra atitudinii inițial manifestate și să colaboreze cu organele judiciare.

Față de cele de mai sus, instanța a constatat că propunerea formulată de organele de urmărire penală este întemeiată doar în parte, în raport de inculpatul

J. L. D. și C. L. C., față de care în temeiul art.149¹C.pr.pen. se va dispune măsura preventivă a arestării preventive pe 29 de zile iar raportat la

inculpații Z. A. și F. M. A., instanța a dispus măsura preventivă a

obligării de a nu părăsi localitatea apreciind că aceasta este în măsură să asigure buna desfășurare a procesului penal, conform art. 136 C.pr.pen.

În temeiul art.145 al.1¹C.pr.pen., inculpații Z. A. și F. M. A. au fost obligați să respecte mai multe obligații, conform dispozitivului și, în temeiul art. 145 al 2 ind.2 C.pr.pen. instanța a atras atenția inculpaților Z. A. și F. M. A. că, în caz de încălcare cu rea credință a măsurii sau a obligațiilor ce îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În temeiul art. 192 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și inculpații J. L. D. și C. L. C., prin apărătorii lor.

Prin recursul declarat, Parchetul a solicitat casarea încheierii penale nr. 4/2013 a Tribunalului C., prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă în ceea ce îi privește pe inculpații Z. A. și F. M. A., întrucât, față de ambii inculpați, sunt întrunite condițiile necesare pentru luarea acestei măsuri, respectiv, atât cele prevăzute de art. 143 C.pr.pen., în sensul că există indicii și probe care conduc la bănuiala rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, precum și dispozițiile art. 148 lit. f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile prezumate a fi săvârșite este mai mare de 4 ani, iar cercetarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

În ceea ce îl privește pe inculpatul F. M. A., este incident și temeiul prevăzut de art. 148 lit. b C.pr.pen., în sensul că acesta a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin distrugerea unor mijloace de probă.

Prin recursul său, inculpatul J. L. D. a solicitat să se constate că rezoluția de începere a urmăririi penale aflată la dosarul cauzei prezintă neregularități, în sensul că nu a fost semnată de ambii procurori de caz, situație în care instanța de judecată nu poate fi sesizată cu o propunere de arestare față de niște persoane care nu au calitatea de făptuitori.

În ceea ce privește temeinicia propunerii de arestare preventivă, s-a invocat faptul că inculpatul nu a efectuat acte de racolare, că probele administrate în cauză, respectiv declarațiile părților vătămate nu relevă existența vreunei amenințări din partea acestui inculpat, iar în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, având în vedere intervalul de timp în care se presupune că au fost comise faptele și numărul părților vătămate, nu justifică menținerea inculpatului în stare de arest.

Prin recursul său, inculpatul C. L. C. a solicitat casarea încheierii penale pronunțate în cauză și rejudecând, să se constate că propunerea de arestare este netemeinică și în consecință, să se dispună revocarea măsurii arestării, cu consecința punerii sale în libertate.

În ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 143 C.pr.pen., ce au fost reținute ca fiind îndeplinite în ceea ce îl privește pe acest inculpat, s-a susținut că activitatea sa a fost doar una de circumstanță, decurgând doar din relația cu partea vătămată M. M. C., iar declarația martorului A. A. este contrazisă de declarația martorei S. . În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 148 lit. f C.pr.pen., s-a apreciat de către inculpat că nici aceasta nu este îndeplinită.

Recursurile declarate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Prin Rezoluția cu nr. 119/D/P/2012 din data de_, s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții J. L. D. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din

Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu art. 33 lit. a C.pen., Z. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., F.

M. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și C. L. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., art. 194 alin. 1 C.pen., art. 329 alin. 1 C.pen., și art. 42 alin. 1 și 3 și 44 din Legea nr. 161/2003, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu aplic. art. 33 lit. a C.pen..

Prin Ordonanța cu nr. 119/D/P/2012 din data de_ a Parchetului de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial C. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de învinuiții J. L. D. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., și art. 33 lit. a C.pen., Z. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

F. M. A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 C.pen., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. și C. L. C. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modif., art. 194 alin. 1 C.pen., art. 329 alin. 1 C.pen., și art. 42 alin. 1 și 3 și 44 din Legea nr. 161/2003, modif., fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., împreună cu aplic. art. 33 lit. a C.pen..

Prin Ordonanțele cu nr. 1-4 din data de_ a Parchetului de pe lângă Î. Curte de C. și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial C. s-a dispus reținerea învinuiților J. L. D., Z. A., F. M. A. și C. L. C. pe o perioadă de 24 de ore, cu începere din data de_ ora 19,20 și până la data de_ ora 19,20.

În cauză în mod corect s-a reținut incidența prevederilor art. 143 C.pr.pen., concluzionându-se că în cauză există indicii temeinice care confirmă presupunerea rezonabilă în sensul cerut de art. 5 paragraf 1 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, că este posibil ca inculpații să fi comis infracțiunile de comiterea cărora sunt acuzați. Aceste indicii temeinice au fost

desprinse din cuprinsul depozițiilor părților vătămate Cheresi M. (vol. I filele 5- 6, 39-52), M. M. C. ( vol.II filele 31-44), ale martorilorr Ardeal A. F. ( vol. II filele 45-50), Prunduș F. D., Stroia R., C. A. și din transcrierea convorbirilor telefonice dintre partea vătămată M. M. C. și inculpatul C. L. C. .

În privința inculpatului J. L. D., actele existente la dosarul cauzei oferă indicii privind înlesnirea practicării prostituției în străinătate de către inculpata Z. A., inculpatul transportând-o pe aceasta în străinătate pe teritoriul Germaniei pentru a trage foloase de pe urma practicării prostituției de către aceasta. Ulterior, același inculpat împreună cu Z. A. a primit-o și a găzduit-o pe victima Bozoșan B. C. în locuința celor doi din Germania. Tot inculpatul J. este cel care, alături de inculpații C. L., Z. A. și P. M.

D. și-a adus contribuția substanțială la racolarea părților vătămate Cheresi Ana

M., M. M. C., și Boldea LS .

Ca atare, în ceea ce-l privește pe inculpatul J., la dosar există indicii temeinice suficiente de natură să confirme presupunerea rezonabilă că acesta a săvârșit infracțiunile prev. de art. 329 alin. 1 C.pen. și de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, modificată, fiecare cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.,

împreună cu art. 33 lit. a C.pen, infracțiuni pentru care este cercetat în prezenta cauză.

În privința inculpatului C. L. C., actele de la dosarul de urmărire penală sunt de natură să confirme racolarea, prin inducere în eroare a părții vătămate M. M. C., aceasta fiind transportată în Germania în vederea practicării prostituției . După revenirea acestei părți vătămate în țară inculpatul a încercat să o contacteze în mod repetat pe partea vătămată, fie căutând-o la domiciliu, fie prin telefonic ori prin intermediul rețelei de socializare facebook . De asemenea, în toamna anului 2012 inculpatul a înlesnit practicarea prostituției de către D. D. pe care a transportat-o în țară cu mașina sa.

S-a apreciat în mod corect de către instanța de fond că în ceea ce îl privește pe inculpatul C. L. C., pericolul concret pe care l-ar reprezenta lăsarea acestuia în libertate, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 148 lit. f C.pr.pen., rezultă din implicarea sa în racolarea părții vătămate M. M. C., din modalitatea în care a înțeles să o convingă pe partea vătămată să se deplaseze în străinătate.

În privința inculpatului J. L., s-a reținut în mod corect că pericolul concret pe care l-ar reprezenta cercetarea acestuia în stare de libertate este reflectat de modalitatea în care acesta s-a implicat în deplasarea în Germania în vederea practicării prostituției a tuturor părților vătămate, din faptul că acesta a înțeles să adopte un stil de viață concretizat în furnizarea mijloacelor de subzistență din desfășurarea activităților ilegale de către inculpata Z. A. .

Nu în ultimul rând, la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică se va avea în vedere și modalitatea în care inculpații au ales să își câștige existența, prin racolarea și apoi exploatarea părților vătămate precum și modalitatea ingenioasă prin care au ales să le racoleze pe unele din părțile vătămate . În acest context, împrejurarea invocată de inculpați, prin apărătorii lor că părțile vătămate desfășurau pe teritoriul statului german o activitate legală nu este de natură să îi absolve pe inculpați câtă vreme, aceștia au obligația de a respecta legislația statului al căror cetățeni sunt așa cum a reținut în mod corect instanța de fond iar pe de altă parte aceștia au înțeles să speculeze această împrejurare în scopul obținerii, în mod facil de venituri substanțiale.

În cauză s-a apreciat în mod corect că în privința inculpaților Z. A. și

F. M. A., indiciile temeinice ce rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale sunt insuficiente pentru a fundamenta luarea măsurii arestării preventive față de aceștia, astfel că măsura obligării de a nu părăsi localitatea este de natură să asigure suficiente garanții procesuale în ceea ce îi privește pe acești inculpați.

Chiar dacă din cuprinsul materialului probator administrat în cauză se desprind indicii ale comiterii faptelor pentru care sunt cercetați inculpații Z. A. și F. M. A., faptele pentru care sunt cercetați prezintă un grad sporit de pericol social iar pedepsele prevăzute de lege sunt de până la 15 ani în privința infracțiunii de trafic de persoane și până la 7 ani în privința infracțiunii de proxenetism, aceste împrejurări nu pot fi definitorii în a aprecia că în cauză se impune luarea unei măsuri ce are caracter excepțional.

Instanța de fond a apreciat în mod temeinic că, raportat la scopul măsurilor preventive definit de legiuitor în cuprinsul art. 136 C.p.p., la persoana celor doi inculpați, la contribuția concretă a acestora la comiterea infracțiunilor pentru care sunt cercetați urmărirea penală se poate desfășura și cu cei doi inculpați în stare de libertate, măsura obligării de a nu părăsi localitatea fiind de natură să asigure buna desfășurare a procesului penal.

În cauză nu poate fi reținută nici apărarea formulată de inculpatul J. L.

D., aceasta dovedindu-se de un formalism excesiv, în sensul că rezoluția de începere a urmăririi penale ce poartă semnătura unui singur procuror, deși cauza este instrumentată de doi, conduce la concluzia că urmărirea penală nu a fost începută în mod valid.

În susținerea motivelor de recurs s-a mai invocat de către inculpatul F.

M. A., prin apărătorul său, împrejurarea că inculpatul este cercetat pentru o infracțiune de competența Judecătoriei astfel că nu se justifica prezentarea lui la Tribunal cu propunere de arestare preventivă iar soluția ce se impune în acest caz este casarea încheierii Tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente.

Cu privire la acest aspect Curtea reține că prin prisma dispozițiilor art. 33 și 35 C.p.p. ce reglementează competența în materie de conexitate și indivizibilitate, în ipoteza în care competența după natura faptelor ori după calitatea persoanelor aparține unor instanțe de grad diferit, competența de a judeca toate cauzele reunite revine instanței superioare în grad.

Ca atare, întrucât în speță unii din inculpați sunt cercetați pentru infracțiuni de competența judecătoriei iar alții pentru infracțiuni de competența tribunalului, fiind incident unul din cazurile de indivizibilitate în mod corect propunerea de arestare preventivă a fost soluționată de instanța superioară în grad, respectiv tribunalul.

Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că soluția pronunțată în cauză de instanța de fond este legală și temeinică sub toate aspectele, astfel că având în vedere și prevederile art. 385¹⁵pct. 1 lit. b C.pr.pen., recursurile declarate vor fi respinse ca nefondate.

În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen., vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGA. ZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL C. și de

către inculpații J. L. D. și C. L. C. (cu datele personale la dosar, ambii deținuți în Arestul IPJ C. ) împotriva încheierii penale nr. 4/C/_ a Tribunalului C. .

În baza dispozițiilor art. 192 alin. 2 C.pr.pen. obligă pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare în recurs în sumă de câte 200 lei, sumă, restul cheltuielilor judiciare rămânând în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

PREȘEDINTE				JUDECĂTORI
M. R.	A.	D.	L.	M. B.

GREFIER

L. A. S.

Red.MB/dact.MS 2 ex./_

Jud.fond: R.Mornăilă

← Încheierea penală nr. 52/2013. Propunere de arestare...		Încheierea penală nr. 947/2013. Propunere de arestare... →

Încheierea penală nr. 58/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Încheierea penală nr. 58/2013. Propunere de arestare preventiva a inculpatului